Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN(link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.
Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 de euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.
Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22). Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28).
Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596.
Context
Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, precum și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai.
Deputații au votat miercuri reguli UE mai puternice pentru a combate importurile subvenționate și la preț de dumping provenite din ţări terţe.
Pentru prima dată în lume, regulile comerciale ale UE vor cere partenerilor comerciali din afara Uniunii să respecte standardele internaționale sociale și de mediu pentru a preveni dumpingul. Obiectivul este de a întări protecția locurilor de muncă și companiilor UE în fața unor importuri ieftine incorecte din state terțe care interferează puternic în economie.
Ce e nou
• impactul dumpingului social și de mediu va fi luat în considerare în deciziile privind măsurile de anti-dumping
• Comisia va monitoriza circumstanțele din țările exportatoare. Companiile UE pot să se bazeze pe aceste rapoarte atunci când depun plângeri
• nu vor fi obligații suplimentare de motivare pentru companiile UE în cazurile de antidumping față de procedura actuală
• IMM-urile vor fi ajutate să respecte procedurile
• toate părțile implicate, mai ales sindicatele, pot contribui la deciziile privind măsurile de aparare comercială
Parlamentul a aprobat astăzi un acord informal privind noile reguli, încheiat cu Consiliul la 3 octombrie. Acordul a fost aprobat cu 554 de voturi la 48 și 80 de abțineri.
Președintele Comisiei pentru comerț internațional, Bernd Lange (S&D, DE) a declarat: „Sunt mândru de rezultatul obținut. Am întărit apărarea noastră comercială și ne-am asigurat că pentru prima dată în lume legislația privind apărarea comercială are în vedere respectarea standardelor de muncă și de mediu. Le-am dat industriilor noastre un sistem valabil pentru viitor pentru a se proteja față de practicile incorecte.”
Raportorul Parlamentului Salvatore Cicu (EPP, IT) a arat: “Astăzi nu discutăm doar despre situația Chinei dacă este sau nu o economie de piață, ci dacă sistemul nostru european poate și trebuie să creeze reguli egale pentru toți și dacă aceste reguli pot oferi aceleași șanse tuturor. Răspunsul este da, pentru că avem nevoie de competiție egală și corectă.”
Ce urmează
Noile reguli vor intra în vigoare după aprobarea formală în Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.
Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.
Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.
Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini 200.000 de IMM-uri. Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.
Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.
Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:
Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.
Federica Mogherini a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă rămân principala prioritate a Comisiei Europene.
15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.
Împrumutul reprezintă primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.
Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.
Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:
Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.
Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.
Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.
Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane.
Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun. Întrucât acest tip de economie începe să prindă rădăcini și pe piața europeană, Comisia Europeană a prezentat saptamana trecută, orientări menite să sprijine consumatorii, întreprinderile și autoritățile publice să se implice în economia colaborativă.
Cu detalii Elżbieta BIEŃKOWSKA,mambră a Comisiei pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM uri.
Economia colaborativă este fenomenul cu cea mai spectaculoasă creștere în întrega lume , desigur și în Europa, și este foarte bine primit de către consumatori care, in acest fel, dispun de servicii accesibile și de calitate. Trebuie să spunem din nou, fie că ne place sau nu, acest tip de economie va prinde rădăcini și se va dezvolta. Desigur, piața unica europeana va ajuta acest tip de economie să se dezvolte, pentru că discutam despre locuri de muncă, despre competitivitate, despre noi posibilități ce se deschid pe piața muncii. Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea se va face intr-o direcție responsabilă și echilibrată și repet taxele trebuie plătite și consumatorii trebuie protejati, protecția social trebuie garantată. Aceasta este baza de la care plecăm.
Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară , împrumut de bani , transport cu mașina particulară în zona urbană, schimb valutar etc. Modelul economic al economiei integrante se bazează pe folosirea în comun sau întegrarea calificării și a experienței participanților cât și a bunurilor și serviciilor. Acest model este ajutat de tehnologie care face mai eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, și având ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice.
Comisia Europeană a făcut precizări și asupra cadrului legilativ existent care reglementează acest model de economie.
Sunt trei surse legislative principale: care vizează serviciile, comerțul electronic si legislatia in domeniul protecției consumatorului. Am identificat cinci domenii cheie pentru care vom furniza ghiduri specifice. Acestea sunt: restricții de piață, stabilitate, protecția consumatorilor, piața muncii și desigur taxe și impozite.
Comunicarea invită statele membre ale UE să reexamineze și, la nevoie, să revizuiască legislația existentă în conformitate cu aceste orientări. Comisia va monitoriza mediul de reglementare aflat într-o evoluție rapidă, precum și progresele în domeniul economic și al afacerilor. Ea va urmări tendințele prețurilor și ale calității serviciilor și va identifica eventualele obstacole și probleme generate de reglementările naționale divergente sau de lacunele în materie de reglementare.
Pentru a stimula comerţul electronic, Comisia Europeană a prezentat noi măsuri pentru consumatori şi companii. Astfel, problemele care îi împiedică pe cumpărători să se bucure pe deplin de cumpărarea și vânzarea produselor și serviciilor on-line ar putea fi înlăturate. Există concluzia că prea mulți oameni din Europa ezită să cumpere pe internet, deoarece ei nu își cunosc drepturile sau cred că sunt greu de aplicat.
Comisarul pentru piața internă, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: “Am constatat că lucrurile nu funcţionează aşa de simplu, cum credeam noi, iar consumatorii şi firmele nu au beneficiile pe care trebuie să le aibă. Iată un exemplu foarte simplu: nimeni dintre noi nu ar accepta să arate o carte de identitate când intră într-un magazin, ceea ce n-ar trebui făcut nici într-un magazine online, pentru că ceea ce nu e acceptabil în lumea reală nu ar trebui să se întâmple în lumea internetului. Discriminarea clienților pe baza naţionalităţii sau a locului în care se află nu ar trebui să existe pe o piaţă europeană unică. Aşa că legislaţia va aduce mai multă certitudine juridică şi va face mai uşor de detectat abuzurile”.
Nu este vorba despre stabilirea prețurilor, ci de a face tarife transparente şi de a îmbunătăti supravegherea comerțului on line, a mai spus comisarul european Elżbieta Bieńkowska.
“Reglementările propuse identifică situaţii foarte concrete care interzic discriminarea pe motive de naţionalitate, reşedinţă sau locul în care te afli. Vorbim aici de situaţii în care accesul online este blocat automat. Apoi sunt situatii privind discriminarea serviciilor de plată. Pentru toti cei care sunt consumatori europeni condiţiile trebuie să fie la fel. În ceea ce priveşte livrările de colete transfrontaliere am observat că sunt diferenţe uriaşe între tarifele naţionale şi cele transfrontaliere. Diferenţa medie este de la 3 până la 5 ori. Este un lucru inacceptabil şi, în acelaşi timp, o barieră foarte mare în calea comerţului, în special pentru firmele mici.”
Comisia propune o legislație care să se asigure că acei consumatori care doresc să cumpere produse și servicii online într-o altă țară din Europa, nu sunt discriminate în ceea ce privește accesul la prețuri sau condițiile de plată, cu excepția cazului în acest lucru este justificat în mod obiectiv din motive cum ar fi TVA.
În paralel cu adoptarea pachetului privind comerțul online, Comisia a prezentat actualizat normele UE în domeniul audiovizualului și modul de abordare a platformelor on-line.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.
Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.
Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.
Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.
Sunt vizate firmele care activează în domeniul lemnului și care sunt interesate de noi oportunități de afaceri cu partenerii maghiari.
CCI Brașov organizează în data de 27 iulie, o întâlnire între oamenii de afaceri brașoveni din domeniul prelucării lemnului, producţiei de mobilă sau comerţului cu materii lemnoase şi produse din lemn, și care sunt interesați de dezvoltarea unor afaceri cu întreprinzători din Ungaria.
Întâlnirea va avea loc la Sfântu Gheorghe și este organizată de Enterprise Europe Network, cea mai mare reţea de consultanţă în afaceri pentru IMM-urile din peste 60 de ţări, spune consultantul CCI Brașov, Sorina Blejan.
Delegația maghiară va fi formată din 11 organizații iar participarea la această întâlnire este gratuită.
Mai multe detalii se pot obține la sediul CCI Brașov, situată în Centrul Civic.
La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”
Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”
Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles în a gândi noi resorturi de susținere a companiilor private, de a veni în sprijinul celor care au nevoie de bani pentru a-și dezvolta afacerile. Bineînțeles roata nu este reinventată, ci se dorește a folosi experiența și situația de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.
Într-o conferință de presă ce s-a consumt în această lună, comisarul UE responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, a venit cu un anunț important, și anume lansarea unui proiect ce vizează deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile europene şi stimularea creşterii în cele 28 de state membre ale UE. În esență asta înseamnă crearea unei veritabile pieţe de capital unice.
Într-un document pus la dispoziția presei se precizează că Uniunea pieţelor de capital are ca scop, printre altele, înlăturarea obstacolelor care fac imposibile investiţiile transfrontaliere în UE şi care împiedica accesul întreprinderilor la finanţare. În același document se dă un exemplu, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro.
Revenind la conferința de presă de la Bruxelles, comisarul responsabil de stabilitatea financiara, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Jonathan Hill a rezumat care ar fi avantajele finalizării unui astfel de demers..
”Scopul piețeii unice de capital este să deblocheze investițiile pe termen lung prin conectarea investitorilor cu afacerile. O piață unică de capital va aduce beneficii întregii Uniuni Europene și va ajuta la deblocarea unor capitaluri care acum sunt înghețate și la punerea lor în slujba afacerilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor. Vrem să ridicăm barierele care stau între investitori și oportunitățile de investiție. Piața unică va fi o îmbunătățire majoră pentru cei care au nevoie de finanțare și pentru cei care au bani să investească. Europa are deja o rețea financiară, dar ea acum are nevoie de conexiuni mai bune ca să fie mai rapidă, mai dezvoltată și mai eficientă.”
În sensul celor precizate de către oficialul european, Comisia a lansat o consultare cu o durată de trei luni, cunoscută sub numele de carte verde, al cărei rezultat va sta la baza unui plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să o poată, iar întreprinderile mai mari să-și poată continua extinderea. În comunicatul executivului european se precizează că uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung, care va necesita eforturi susținute pe parcursul mai multor ani, deși, în anumite domenii, se pot înregistra progrese rapide în lunile următoare.
Comisia așteaptă feedback din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, a întreprinderilor, a sectorului financiar și a tuturor celor interesați. Toate părțile interesate sunt invitate să transmită contribuții până la data de 13 mai 2015.
În urma consultării publice, Comisia va adopta în vara aceasta un plan de acțiune prin care va stabili foaia de parcurs și calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale uniunii piețelor de capital, până în 2019.
Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică asupra uniunii piețelor de capital
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 19 februarie 2015, 11:11
Acest proiect este un punct de reper în deblocarea fondurilor pentru întreprinderile europene si pentru stimularea creșterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu crearea unei adevărate piețe unice pentru capital.
Aceasta uniune își propune să sparga barierele care blochează investițiile transfrontaliere în UE și împiedică accesul întreprinderilor la finanțare. În urma consultării publice, Comisia va adopta un plan de acțiune în această vară stabilind foaia de parcurs și calendarul ei pentru a pune în aplicare elementele constitutive ale unei piețe de capital până în 2019.
Jonathan Hill, comisar european responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital:
O singură piaţă de capital …va ajuta la deblocarea capitalului, în Europa, care în acest moment este îngheţat, şi îl va folosi pentru a susţine afacerile Europei, mai ales IMM-urile.
În Europa, majoritatea fondurilor vin, în mod tradiţional, de la bănci, şi în foarte mică măsură din pieţele de capital. In alte părți ale lumii, e invers. Deci, o piaţă mai puternica de capital va fi o sursă complementară de finanţare, pe lângă bănci, care va face ca sistemul financiar să fie mai stabil, prin deschiderea unei game largi de surse de finanțare.
Jonathan Hill a mai spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.
Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015
Comisia Europeană anunță primele rezultate în cadrul noului său instrument pentru firmele mici şi mojlocii, cu un buget de 3 miliarde de euro. Măsura de finanţare face parte din programul Orizont 2020 care ajută întreprinderile inovatoare să transpună ideile din laborator în piață.
În mod concret, 155 de IMM-uri din 21 de țări vor primi, fiecare, 50 000 de de euro pentru a finanța studii de fezabilitate care să le ajute să inoveze. În plus, firmele mici si mijlocii pot beneficia de până la trei zile de instruire în domeniul afacerilor.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință spune că există, în mod clar, cerere pe piață pentru acest tip de sprijin :
„În urmatorii doi ani, vom canaliza mai mult de 15 miliarde de euro în finanţare pentru cele mai bune idei pe care Europa le are de oferit. Banii sunt prima tranşă din Orizont 2020, noul nostru program de cercetare şi inovare, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Pentru prima dată, Comisia a indicat priorităţile de finanţare, oferind cercetătorilor şi firmelor mai multă siguranţă decât oricând în direcţia cercetării la nivelul Uniunii Europene. Cand am discutat de Orizont 2020, am promis să facem un efort consistent pentru a sprijini firmele. Ne ţinem promisiunea de alocare a 500 de milioane de euro de- a lungul următorilor doi ani pentru instrumentul de finanţare dedicat firmelor mici si mijlocii.”
Folosind instrumentul pentru IMM-uri, Uniunea Europeană dorește să finanțeze cele mai inovatoare întreprinderi mici, cu mare potențial de creștere.
Reprezentantul Team Europe România, Ileana Gugoaşă :
„UE finanţează proiecte de cercetare şi, din păcate…“
Redactor : „…cercetare de vârf chiar..“
Ileana Gugoaşă : „Exact, cercetare de vârf şi bani destul de multi, vin bani frumoşi pentru cercetare, numai că, în momentul de faţă în România, banii aceştia sunt accesaţi doar de universităţi şi nu există încă, sau poate nu am descoperit-o eu până la momentul acesta, o interconectare între mediul de afaceri şi universităţi. Pentru că universităţile, în general, cercetează sau inovează în special în domeniul academic, teoretic, nu au neapărat aplicabilitate practică. “
Finanțarea europeană este acordată doar celor mai bune proiecte. Temele eligibile sunt prezentate în programul de lucru privind „Inovarea în IMMuri”, aferent programului Orizont 2020.
Cererile pot fi transmise în orice moment, dar sunt evaluate de patru ori pe an.
Un proiect POSDRU, finanțat din fonduri europene și implementat de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism, facilitează angajarea tinerilor absolvenți.
Valoarea subvenției nete este 900 de lei pentru cei cu studii medii și 1.300 de lei pentru tinerii cu studii superioare.
Companiile sau IMM-urile care vor beneficia de acest program trebuie să realizeze un plan educațional pentru fiecare persoană nou angajată.
Până la finele anului vor fi angajați 6.400 de absolvenți din întreaga ţară, a subliniat secretarul de stat în cadrul Departamentului pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism, Anca Ionescu.
Subvențiile pentru plata salariilor vor fi acordate pe o periodă de minimum 6 luni și maximum 12 luni. Angajatorii care vor beneficia de aceste subvenții vor fi obligați să mențină posturile nou create o periodă de timp cel puțin egală cu cea pentru care au încasat subvenția.
În perioada imediat următoare vor avea loc ample campanii de promovare a acestui program, ce va fi implementat la nivel local prin intermediul AJOFM-urilor.
Suma va creste in cazul absolventilor de facultate. Programul pentru IMM-uri va incepe in luna iunie. Banii provin din fonduri europene si vor fi acordati timp de cel mult un an. Pentru a primi subventia, firmele trebuie sa pastreze locurile de munca in aceasta perioada.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
