Peste 635 de milioane de elevi sunt în continuare afectați de închiderea totală sau parțială a școlilor. În contextul a aproape doi ani de pandemie de COVID-19, UNICEF publică cele mai recente date disponibile cu privire la impactul pandemiei asupra educației copiilor.
„În luna martie se vor împlini doi ani de când pandemia de COVID-19 a început să perturbe educația la nivel mondial. Pur și simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de școlarizarea copiilor”, a afirmat Robert Jenkins, Șeful Departamentului pentru Educației al UNICEF .
„Deși este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educație, simpla redeschidere a școlilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învățare. De asemenea, școlile trebuie să-și depășească rolul de bază și să contribuie la reclădirea sănătății mintale și fizice, la dezvoltarea socială și la alimentația copiilor”.
Copiii au pierdut competențe de bază de citire și de aritmetică.
La nivel mondial, perturbarea sistemelor de învățământ, a dus la înregistrarea unui număr de milioane de copiii care au pierdut acumularea unor cunoștințe semnificative pe care le-ar fi deprins dacă ar fi fost prezenți în sala de clasă, copiii cei mai vulnerabili și de vârste mici înregistrând cele mai mari pierderi.
În statele cu venituri mici și medii, pierderile de învățare ale copiilor cauzate de închiderea școlilor au făcut ca 70% dintre copiii de 10 ani să nu poată citi sau înțelege un text simplu, o creștere de la 53%, procent înregistrat înainte de pandemie.
În Etiopia, se estimează că elevii de școală primară au acumulat între 30 și 40% din cunoștințele de aritmetică pe care le-ar fi deprins într-un an școlar normal.
În SUA, s-au înregistrat pierderi de învățare în multe state, printre care Texas, California, Colorado, Tennessee, Carolina de Nord, Ohio, Virginia și Maryland. De exemplu, în Texas, două treimi dintre copiii din clasa a treia au înregistrat în 2021 rezultate mai slabe la matematică față de nivelul anului lor, în comparație cu anul 2019, când jumătate dintre copii au avut aceleași pierderi.
În mai multe state din Brazilia aproximativ trei din patru copii din clasa a doua nu pot citi, în creștere de la unu din doi copii înregistrați înainte de pandemie. În întreaga țară, unu din zece elevi cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani a afirmat că nu intenționează să revină la școală odată ce școala sa se va redeschide.
În Africa de Sud elevii sunt în urmă față de nivelul la care ar trebui să fie cu 75% până la 100% dintr-un an școlar. Se estimează că între 400.000 și 500.000 de elevi au abandonat școala în totalitate în intervalul martie 2020 și iulie 2021.
Consecințele închiderii școlilor sunt în creștere.
Pe lângă pierderile de învățare, închiderea școlilor a avut efecte negative asupra sănătății mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentație și a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuși.
Din ce în ce mai multe dovezi arată că pandemia de COVID-19 a generat niveluri crescute de anxietate și depresie în rândul copiilor și tinerilor, unele studii arătând că fetele, adolescenții și cei care trăiesc în mediul rural au șanse mai mari să se confrunte cu astfel de probleme.
În intervalul în care școlile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la școală ceea ce pentru unii copii a însemnat pierderea singurei surse sigure de alimente și nutriție zilnică.
Copiii și tinerii ar putea resimți impactul COVID-19 asupra sănătății mintale și a bunăstării lor mulți ani de acum încolo, a avertizat UNICEF astăzi în raportul său emblematic.
Potrivit raportului The State of the World’s Children 2021; On My Mind: promoting, protecting and caring for children’s mental health [Starea copiilor lumii 2021. În mintea mea: promovarea, protejarea și îngrijirea sănătății mintale a copiilor]– cea mai completă analiză a UNICEF referitoare la sănătatea mintală a copiilor, a adolescenților și a persoanelor responsabile de copii în secolul XXI, chiar și înainte de COVID-19 copiii și tinerii duceau povara afecțiunilor mintale fără sprijinul unor investiții semnificative pentru combaterea acestora.
Conform ultimelor estimări disponibile, la nivel mondial, peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. Aproape 46.000 de adolescenți se sinucid anual, suicidul fiind între primele cinci cauze de deces la nivelul acestei grupe de vârstă.
Totodată, se observă în continuare discrepanțe majore între nevoile legate de sănătatea mintală și fondurile alocate sănătății mintale. Raportul semnalează faptul că, la nivel mondial, cheltuielilor cu sănătatea mintală li se alocă un procent de aproximativ 2% din bugetele publice dedicate sănătății.
„Au fost 18 luni extrem de lungi pentru noi toți – mai ales pentru copii. Din cauza carantinelor naționale și a restricțiilor de deplasare impuse de pandemie, copiii și-au petrecut ani indelebili din viața lor departe de familie, prieteni, sălile de curs, joacă – elemente cheie ale copilăriei înseși”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore.
„Impactul este unul semnificativ, reprezentând doar vârful aisbergului. Chiar și înaintea pandemiei, mult prea mulți copii erau împovărați de greutatea unor probleme de sănătate mintală ignorate. Guvernele investesc prea puțin în abordarea acestor nevoi critice. Nu se acordă suficientă importanță raportului dintre sănătatea mintală și rezultatele obținute pe parcursul vieții”.
Sănătatea mintală a copiilor în timpul pandemiei de COVID-19
Într-adevăr, pandemia și-a lăsat amprenta. Potrivit primelor rezultate ale unui sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup în rândul copiilor și adulților din 21 de țări – rezultate prezentate în avanpremieră în Starea copiilor lumii 2021 – în medie, unu din cinci tineri în vârstă de 15–24 de ani chestionați în cadrul sondajului a afirmat că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
În pragul celui de-al treilea an al pandemiei de COVID-19, impactul asupra sănătății mintale și a bunăstării copiilor și tinerilor continuă să cântărească greu. Potrivit ultimelor date puse la dispoziție de UNICEF, la nivel global, cel puțin unu din șapte copii a fost afectat în mod direct de măsurile de carantină, în timp ce peste 1,6 miliarde de copii au suferit pierderi educaționale.
Întreruperea rutinei, a educației, a activităților recreative, dar și grijile legate de veniturile și sănătatea familiei îi fac pe mulți tineri să încerce sentimente de teamă, furie și îngrijorare pentru viitorul lor. De exemplu, în cadrul unui sondaj online realizat în China la începutul anului 2020, citat în Starea copiilor lumii, aproximativ o treime dintre respondenți au declarat că sunt cuprinși de teamă sau de anxietate.
Costul pentru societate
Afecțiunile mintale diagnosticate, inclusiv ADHD, anxietatea, autismul, tulburarea bipolară, tulburările de comportament, depresia, tulburările alimentare, dizabilitățile intelectuale și schizofrenia, pot afecta serios sănătatea copiilor și a tinerilor, educația acestora, rezultatele pe care le obțin în viață și capacitatea de a-și câștiga existența.
Chiar dacă impactul asupra vieții copiilor este incalculabil, o nouă analiză realizată de London School of Economics, inclusă în raport, indică faptul că pierderile suferite la nivelul contribuției economice din cauza tulburărilor mintale care duc la dizabilitate sau la deces în rândul tinerilor sunt estimate la aproximativ 390 de miliarde de dolari anual.
Factori de protecție
Raportul notează faptul că, încă din primele zile de viață, o combinație de factori genetici, experiențe și factori de mediu, inclusiv îngrijirea părintească, școlarizarea, calitatea relațiilor, expunerea la violență sau abuz, discriminarea, sărăcia, crizele umanitare și crizele sanitare precum COVID-19, modelează și afectează sănătatea mintală a copiilor pe tot parcursul vieții.
Deși factorii de protecție, precum îngrijirea oferită de persoane iubitoare, un mediu școlar sigur și relații pozitive cu egalii, pot contribui la reducerea riscului apariției tulburărilor mintale, raportul avertizează asupra faptului că o serie de bariere importante, inclusiv stigmatizarea și lipsa finanțării, împiedică prea mulți copii să se bucure de o bună sănătate mintală sau să acceseze sprijinul de care au nevoie.
Starea copiilor lumii 2021 îndeamnă guvernele și partenerii din sectorul public și cel privat să se implice, să comunice și să acționeze pentru a promova sănătatea mintală a tuturor copiilor, adolescenților și persoanelor care au în grijă copii, pentru a-i proteja pe cei care au nevoie de ajutor și pentru a oferi îngrijire persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv prin:
Investiții urgente în sănătatea mintală a copilului și a adolescentului, realizate intersectorial, nu doar în domeniul sănătății, abordând prevenirea, promovarea și îngrijirea într-un mod integrat la nivelul întregii societăț
Integrarea și extinderea intervențiilor bazate pe dovezi în sectorul sănătății, al educației și al protecției sociale – inclusiv a programelor de educație parentală care promovează modele adecvate de îngrijire a copilului ce răspund nevoilor acestuia și care sprijină sănătatea mintală a părintelui și a persoanei responsabile de copil; sprijinirea sănătății mintale de către școli prin servicii de calitate și relații pozitive.
Comunicarea în legătură cu afecțiunile mintale, prin abordarea stigmatizării, prin promovarea unei mai bune înțelegeri a sănătății mintale și prin tratarea cu seriozitate a experiențelor copiilor și tinerilor.
„Sănătatea mintală este o componentă a sănătății fizice – nu ne mai putem permite să o percepem altfel”, a afirmat Fore. „Observăm de prea mult timp că în țările bogate și cele sărace deopotrivă există prea puțină înțelegere și prea puține investiții într-o componentă critică pentru maximizarea potențialului fiecărui copil. Acest lucru trebuie să se schimbe”.
Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.
„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.
Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia celei de-a treia aniversări a acestei mișcări coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.
Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.
„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.
„De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatică este o criză a drepturilor copilului”.
Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:
240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere;
330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale;
400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor;
600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori;
815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb;
820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură;
920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă;
1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului.
Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.
Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore.
În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.
În ceea ce privește pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.
Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.
„Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore.
„Încă mai este timp pentru a acționa. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră”.
Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele.
„Mișcările inițiate de tinerii activiști de mediu vor continua să se extindă și să lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales„, au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) și Greta Thunberg (Suedia), reprezentanții mișcării Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului și care sprijină lansarea acestuia.
„Trebuie să conștientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o adevărată criză și să acționăm negreșit pentru a ne asigura că planeta pe care o moștenesc copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui”.
UNICEF îndeamnă guvernele, companiile și actorii relevanți:
1. Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.
2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
3. Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.
4. Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național, regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.
5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei climatice.
