Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a transmis ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM pentru a fi prezentate ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.
Textele traduse, înpreună cu o scurtă prezentare a schimbărilor operate, au fost publicate pe site-ul Comisiei.
Cele trei acte normative au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către PNL şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Contestatarii arată că în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz.
Cele mai controvesate modificări se referă la răspunderea materială a magistraţilor, la înfiinţarea în cadrul Parchetului general a unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi la statutul Inspecţiei Judiciare.
Traducerea actelor în limba engleză vine ca răspuns la solicitarea celor şapte ambasade ale Uniunii Europene.
Alături de textul tradus se găsesc concluziile Comisiei speciale în care se arată care au fost temeiurile modificărilor aduse.
Publicat de adinaiftime,
25 septembrie 2017, 20:52
Fostul senator PSD Dan Șova a fost condamnat, luni, 25 septembrie, de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul CET Govora, pentru trafic de influență. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. De asemenea, în acest caz, instanța a stabilit confiscarea unei sume de 100.000 de euro de la Dan Șova.
„Pentru inculpatul Dan Șova apreciem că, din probele administrate, fapta există și a fost săvârșita de către inculpat. În perioada octombrie – noiembrie 2011, inculpatul a pretins în mod direct 5.000 de euro pe lună de la un denunțător, în schimbul intervenției sale pe lângă inculpatul Mihai Bălan, în vederea încheierii unui contract de asistență juridică între CET Govora și casa de avocatură a denunțătorului. În schimbul intervenției sale, Dan Șova a primit suma totală de 100.000 euro” se arată în rechizitoriul DNA.
Publicat de adinaiftime,
16 septembrie 2017, 08:00
Trei instituții se luptă în instanță pentru dreptul de proprietate asupra edificiului istoric.
SIF Transilvania, SC Aro Palace SA și Primăria Brașov își dispută în continuare dreptul de proprietate al Cetățuii de pe Dealul Straja, procesul ajungând la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cetățuia Brașovului a fost folosită de Aro Palace în scop comercial până în anul 2015, când Primăria Brașov a demarat un proces de recuperare a dreptului de proprietate asupra edificiului istoric, care așa cum arată unele documente istorice, a aparținut în trecut orașului.
În octombrie 2016, Tribunalul Brașov a hotărât că în condițiile în care este vorba despre un monument istoric de interes national, Cetățuia Brașovului să treacă în proprietatea Statului Român. În aceste condiții, Municipalitatea brașoveană s-a arătat interesată de preluarea edificiului în administrare, însă apelul a menținut decizia inițială. Ca urmare, procesul asupra dreptului de proprietate pentru Cetățuia Brașovului, disputat de cele trei instituții, s-a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cărei soluție va deveni definitivă.
Elevii vor studia în şcoli şi licee despre Constituţia României, procesul legislativ, funcţionarea sistemului judiciar, elemente de bază ale dreptului civil şi penal dar şi despre combaterea corupţiei.
Cursurile de educaţie juridică în şcoli se vor desfăşura pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Justiţiei, cel al Educaţiei, CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public.
Ministerul Justiţiei a anunţat într-un comunicat publicat în 23 iulie că educaţia juridică în şcoli va fi adaptată la realităţile cu care se confruntă elevii zi de zi.
Ei îşi vor cunoaşte mai bine drepturile, dar şi obligaţiile de cetăţeni într-o societate democratică.
Informaţiile vor fi corespunzătoare pentru nivelurile de învăţământ primar, secundar şi liceal şi vor fi transmise într-o manieră atractivă, relevante pentru elevi şi profesori – arată Ministerul Justiţiei.
Locuinţele cumpărate prin programul ,,Prima Casă” nu pot fi executate silit numai de banca ce a oferit creditul, şi nu de alţi creditori. Decizia a apărut în Monitorul Oficial ca urmare a unui verdict al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În 18 mai, Instanţa Supremă a decis ca imobilele care au o interdicţie de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani să nu mai fie executate silit, decât cu acordul Ministerului de Finanţe şi al băncii finanţatoare.
Astfel, orice alt creditor, în afară de cel ipotecar, nu mai are acest drept asupra locuinţelor luate prin programul ,,Prima Casă”.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu urmează să fie audiat, marţi din nou, la Instanţa Supremă, în dosarul în care este acuzat de marturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
La primul termen, în 14 martie, preşedintele Senatului a spus că nu recunoaşte învinuirile şi nici nu le întelege şi a cerut judecătorilor să fie judecat în procedura obişnuită.
Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată în vara anului trecut de procurorii DNA Braşov, pentru că ar fi minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării fermei Băneasa şi a unei suprafeţe din Pădurea Snagov.
Primul termen al procesului Turceni – Rovinari se desfăşoară fără Victor Ponta.
Premierul NU s-a prezentat luni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece nu a fost citat de către judecători.
Şeful executivului este acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, fapte săvârşite în perioada când era avocat.
Singurul care a venit în instanţă este senatorul Dan Şova, deoarece el are o măsură preventivă de control judiciar.
El este judecat pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.
În acest dosar au mai fost trimişi în judecată şi trei directori ai Complexului Energetic Turceni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi că nu are competenţa de a judeca dosarul în care Parchetul General solicită confirmarea redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak.
Curtea supremă a admis o excepţie de necompetenţă materială ridicată de reprezentantul Parchetului şi a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5, instanţă care a fost sesizată iniţial de către procurori.
Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.
În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.
Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 – 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro.
El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.
Fostul ministru Elena Udrea s-a prezentat marţi în fața magistraților de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un nou termen al dosarului ‘Gala Bute’. Elena Udrea este judecată pentru fapte de corupţie.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie în dosarul ‘Gala Bute’, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În dosar au mai fost deferiţi justiţiei şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul condus atunci de Elena Udrea.
Elena Udrea, Rudel Obreja şi Tudor Breazu au primit arest la domiciliu în acest dosar, iar Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu au control judiciar.
Marți, la intrarea în sediul instanţei, Udrea nu a dorit să facă declaraţii presei.
Un teren de şase hectare de la Săvârşin, preluat de către stat, a revenit în proprietatea Regelui Mihai. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat dreptate majestăţii sale în procesul în care regele a contestat hotărârea de Guvern privind drepturile asupra terenului. Mai intai Curtea de Apel, iar acum Curtea Supremă au decis ca hotararea contestată de Regele Mihai a fost ilegală și a anulat-o. Procesul a durat aproape șase ani.
În sectoarele 1 şi 6, ridicările de maşini continuă, în vreme ce în alte sectoare fie nu s-au ridicat niciodată mașinile parcate neregulamentar, așa cum este cazul Sectorului 5, fie au renunțat la contractele cu firmele de ridicări auto, așa cum este cazul Sectorului 4, de la finalul anului trecut.
Acestor diferențe în ceea ce privește atitudinea autorităților locale față de autovehiculele parcate ilegal li se adaugă acțiunea Avocatului Poporului, care, la mijlocul lunii trecute, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la hotărârile consiliilor locale care stabilesc sancțiunile pentru șoferii care parchează ilegal.
În acțiunea sa, Avocatul Poporului susține că aceste hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în vederea stabilirii procedurilor pentru ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, constatarea şi aplicarea contravențiilor, ar fi lovite de nulitate, deoarece contravențiile în domeniul circulației sunt reglementate de către OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Doar Guvernul poate lua decizia privind sancționarea celor care încalcă legea circulației, mai spune Avocatul Poporului. Pe această bază, șoferii cărora le-au fost ridicate mașinile pot obține în instanță anularea deciziilor de ridicare a autovehiculelor și pot obține despăgubiri.
Judecătorii Înaltei Curți de Justiție și Casație vor analiza sesizarea Avocatului Poporului în cursul acestei luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă astăzi contestaţia DNA faţă de respingerea prelungirii arestului preventiv în cazul fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov şi plasarea acestuia în arest la domiciliu în perioada 25 aprilie – 24 mai.
Iniţial, instanţa supremă a acordat termen de judecată a contestaţiei DNA în 29 aprilie, însă l-a preschimbat pentru 24 aprilie întrucât între timp lui Vâlcov i-ar fi expirat actualul mandat de arestare preventivă.
ÎCCJ a respins luni cererea DNA de prelungire a arestului preventiv faţă de fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, urmând ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu în perioada 25 aprilie – 24 mai.
Darius Vâlcov se află în arest din 2 aprilie, el fiind acuzat de DNA de trafic de influenţă pentru că ar fi primit aproximativ două milioane de euro de la Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion.
În schimbul banilor, Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, ar fi intervenit pe lângă factori de decizie în vederea câştigării unor licitaţii de către Tehnologica Radion pentru obiective situate în municipiul Slatina, oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare şi pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.
Potrivit DNA, începând cu anul 2011 şi până în prezent, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi.
Produsul infracţional obţinut în urma săvârşirii faptelor faţă de care se efectuează cercetări a fost depozitat într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conţinând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie inscripţionat ‘Renoir’, un tablou inscripţionat ‘Jean Cocteau’, o pictură pe lemn inscripţionată ‘Aurel Acasandrei’.
Ca urmare a percheziţiilor domiciliare, s-au identificat 101 tablouri, despre care există indicii că ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov prin interpuşi, cu banii presupus obţinuţi din comiterea infracţiunilor pentru care se efectuează cercetări.
Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii DNA în dosarul ‘Gala Bute’.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei: fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea), Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului), Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei societăţi comerciale.
Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Avocatul Poporului se implică în războiul șoferilor, cu primăriile și firmele care ridică mașini. Instituția a sesizat instanța supremă asupra hotărârilor de consilii locale, prin care se stabilesc sancţiunile pentru şoferii care parchează ilegal.
Avocatul Poporului spune că doar Guvernul poate decide astfel de sancţiuni, nu consiliile locale. Asta inseamna ca şoferii pot obţine în instanţă anularea deciziilor de ridicare a maşinilor.
Mai mult, cei care au plătit ca să-şi recupereze vehiculele ar putea obţine despăgubiri în justiţie.
În Capitală, doar în sectoarele 1 şi 6 se mai ridică autoturisme.
Şoferii ale căror maşini sunt ridicate plătesc o amendă către poliţia locală, dar şi o taxă suplimentară. Aceasta este între 200 şi 600 de lei, dar poate fi mai mare dacă maşina stă în parcul auto mai multe de 24 de ore.
Banii se împart între primărie şi firma care tractează.
Luna viitoare, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor analiza sesizarea Avocatului Poporului.
Decizia instanţei va fi definitivă.
Primarul suspendat al Bacăului, Romeo Stavarache, rămâne în arest preventiv după ce judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au respins contestaţia
Tot în arest preventiv rămân şi oamenii de afaceri Liviu Goian şi Liviu Cenuşă, decizia instanţei fiind definitivă.
Cei trei au fost arestaţi la 1 iulie, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Bacău, fiind acuzaţi că au încălcat interdicţiile impuse de instanţă la luarea măsurii controlului judiciar, într-un dosar în care sunt cercetaţi pentru corupţie.
Fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul de corupţie în care este acuzat de luare de mită.
Sentinţa este definitivă, iar din pedeapsă urmează să fie scăzute 10 luni, perioadă în care el s-a aflat în arest preventiv.
În acelaşi dosar, Monica Apostu, soţia primarului, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, pedeapsă primită şi de omul de afaceri Călin Stoia
Prin sentinţa pronunţată ieri, soţilor Apostu le-a fost confiscată şi suma de 272.000 de lei.
DNA l-a fost trimis în judecată pe Sorin Apostu la sfârşitul lui 2011 în stare de arest pentru luare de mită, complicitate la spălare de bani, complicitate la fals în înscrisuri şi trafic de influenţă – toate în formă continuată.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
