Ziua mondială pentru asistenţă umanitară

Publicat de Andra Radu, 19 august 2021, 08:46 / actualizat: 19 august 2021, 16:09

La 19 august este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate.

Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.

Sub titlul „#theHumanRace”, ONU lansează un apel către toate ţările şi popoarele de a-i proteja pe cei vulnerabili şi a face tot posibilul pentru a atenua efectele încălzirii globale.

La 9 august 2021, cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, experţii în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au prezentat un raport potrivit căruia oamenii sunt „indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Cu efecte mai severe şi într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând cu noi dezastre „fără precedent” omenirea lovită deja de valuri de caniculă şi inundaţii.

ONU arată că, în anul 2020, 475 dintre asistenții umanitari au fost atacaţi, 108 fiind ucişi, 242 răniţi şi 125 răpiţi. Cele mai periculoase zone ale planetei pentru asistenţii umanitari au fost Sudanul de Sud, Siria, Republica Centrafricană şi Mali. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, Afganistanul a ieşit, în 2020, din topul cinci al celor mai riscante ţări pentru asistenţii umanitari, conform un.org.

UE a ajuns la o înțelegere privind reforma pieței carbonului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2017, 09:05

Acordul a fost încheiat joi dimineață, după luni de discuții prelungite între statele UE, Parlamentul European și Comisia Europeană pentru finalizarea reformelor prevăzute pentru Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS) al UE, după 2020.
Sistemul de plafonare și tranzacționare este cel mai important instrument UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru atingerea obiectivelor climatice prin reglementarea emisiilor de aproximativ 12.000 de unități industriale și energetice.
El a suferit însă de o saturație a permiselor, conferind inițiativei de reformă un caracter de urgență politică.
Negocierile se împotmoliseră în privința utilizării unui nou fond pentru tehnologii curate, unii parlamentari și state membre cerând ca uzinelor care emit mai mult de 450 de grame de carbon per kilowatt/oră să le fie interzis să primească fonduri. Acest lucru ar fi însemnat excluderea centralelor electrice pe cărbune.
Blocul de 28 de state încearcă să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta, în privința climei, pentru a demonstra, în cursul discuțiilor ONU de luna acesta, că e capabil să conducă. SE are în vedere găsirea unor modalități de implementare a acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea celor mai grave efecte ale încălzirii globale.
Rezultatul compromisului dintre parlamentarii UE încă mai trebuie să fie aprobat formal de statele membre și de Parlament.
Polonia dependentă de cărbune a luptat din greu împotriva restricțiilor de utilizare a Fondului de Modernizare și este probabil să mai aibă încă rezerve față de acord.
Acordul provizoriu a atins un echilibru delicat, încercând să fie ambițios în privința climei, dar concomitent și protector față de industriile mari consumatoare de energie, în cazul cărora există riscul de a se muta în străinătate pentru a scăpa de sub incidența legislației climatice.
Plafonul general al volumului total de emisii va fi coborât anual cu câte 2,2%.