Ileana Rotaru: În momentele acestea de restriște, oamenii văd în armată, în instituțiile europene, precum și în Biserică, desigur ca fundament cultural, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 13:31

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Aceasta este o constantă a ultimilor 10 ani, iar, în perioada post-decembristă, alături de Biserică, a avut acest statut aproape permanent.

NATO și Uniunea Europeană sunt pe următoarele locuri în topul încrederii, potrivit datelor unui sondaj realizat de INSCOP, la cererea celor de la News.ro.

Invitata lui Constantin Herțanu la Interviul Săptămânii este doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat o analiză a acestor aspecte, care ar fi cauzele și cum este influențată opinia publică de conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine v-am regăsit la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: Bună ziua și mulțumesc din nou pentru invitație.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): A apărut un nou sondaj de opinie care arată că Armata și Biserica au rămas în topul instituțiilor în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Cum am comenta acest prim aspect?

Ileana Rotaru: Este un sondaj care se face de către Institutul de cercetare INSCOP periodic și pe aceeași periodicitate putem să observăm că nu se schimbă și nu fluctuează foarte mult acest nivel al încrederii populației în Armată, fapt care ne confirmă această înclinație, dacă vreți, către instituțiile, să spun, de forță din peisajul public din România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Este făcută și o paralelă cu anul 2013 și se arată în această cercetare faptul că eram tot cam pe acolo și în 2013, adică tot Armata și Biserica conduceau în preferințele din România.

Ileana Rotaru: Este mai mult decât un curent, aș putea spune, este o caracteristică faptul că românii au această încredere în cele două instituții, în Armată și în Biserică, în special în perioadele și, de fapt, în întreaga istorie post-decembristă a României.

Faptul că aceste instituții au beneficiat de o anumită legitimitate în spațiul public și Armata și Biserica sunt, să spun așa, legitimate simbolic cu această încredere, pentru că sunt două instituții care au suferit mai puține mișcări sau mai puține valuri de neîncredere sau de scandaluri sau lucruri de genul acesta, iar, pe de altă parte, comparativ, putem să spunem că în ceea ce privește zona politică sau zona instituțională, a instituțiilor statului de drept, lucrurile stau puțin mai slab, ca să nu spun prost, pentru că au tot fost diferite mișcări, crize, scandaluri ș.a.m.d.

Deci ele practic reprezintă, dacă vreți, un nucleu al încrederii oamenilor care în vremuri, cum spuneam, de tranziție, de criză, toate elementele acestea de nivel macrosocial și economic, care au traversat România în acești 30 de ani, au produs, bineînțeles, schimbări majore din acest punct de vedere și un grad crescut al neîncrederii, de exemplu, în clasa politică.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Acest clasament al încrederii, despre care vorbim, este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO, care are 55,4% încredere mare și foarte mare, față de 52,1% în 2013, și cealaltă instituție internațională, Uniunea Europeană, cu 50,3% față de 49,3% în 2013.

Dacă ne gândim și la faptul că scena geopolitică internațională este destul de complicată la acest moment, cum ar trebui să privim aceste două instituții internaționale?

Ileana Rotaru: Tot INSCOP a mai realizat, și aici o să încerc să fac o paralelă, un studiu foarte interesant în martie anul acesta, comparativ cu un studiu realizat în martie anul trecut, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina şi în acest context, poate ar fi bine să înțelegem faptul că această încredere în NATO, în mod special, în Uniunea Europeană, în plan secundar, dar la fel de important, iată, cu o amenințare foarte gravă la granița României, aceste instituții, practic, și-au dovedit, dacă vreți, în mentalul colectiv, în spațiul public din România, utilitatea și siguranța sau gradul de încredere și de securitate resimțit de români în acest context.

Dacă, din punct de vedere, să spun, al culturii civice, instituțional, legat de Uniunea Europeană, lucrurile au stat înainte de integrarea noastră în Uniunea Europeană și în instituția euroatlantică, doream acest lucru doar din perspectiva sau motivați de o perspectivă legată de intrarea în marile familii occidentale, după care s-a observat o diminuare, să spun, a cunoașterii legate de modul în care funcționează acest, să-i spun, univers instituțional, birocratic al Uniunii Europene, ce să mai spun despre NATO, legat de discuțiile care aveau loc privind acordarea celui 2% din bugetul de stat către instituția euroatlantică, iată că toate acestea, cum spuneam, din păcate, într-un context extrem de tumultuos, cum l-ați descris mai devreme, extrem de complicat, oamenii au văzut, efectiv, a fost un efect cât se poate de direct, utilitatea acestor, să spun investiții pe care le-am făcut motivați emoțional și foarte doritori de a fi parte din această zonă occidentală, imediat după ieșirea noastră din lagărul sovietic, și faptul că acum, iată, aceste instituții, practic, într-un mod cât se poate de pragmatic, și-au dovedit utilitatea.

Dacă gradul de cunoaștere, cum spuneam mai devreme, legat de felul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, ce este Comisia Europeană, ce sunt celelalte elemente care țin de mecanismele de luare a deciziilor, mecanismele de aderare ș.a.m.d.,de reglementare veneau cumva de sus în jos, iată că acum lucrurile sunt un pic mai clar înțelese sau acest context a fost cel care a făcut ca gradul de informare legat de acestea să fie unul cât se poate de consistent.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cele spuse și comentate de dumneavoastră confirmă cele spuse de dl. Remus Ștefureac, director INSCOP, faptul că încrederea multă și foarte multă a românilor în instituții și organizații interne și internaționale relevă o excepțională stabilitate în ultimii 10 ani, aceasta datorită faptului că acest clasament al încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata, Biserica pe primele două locuri, urmată de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri.

Ileana Rotaru: Da, având în vedere că domnul Remus Ştefureac este și cel care a elaborat acest studiu, desigur că nu pot decât să confirm lucrurile acestea și, iată, le-am și explicat puțin mai devreme care sunt, să spun elementele fundamentale, elementele cheie care explică o astfel de încredere a românilor.

Momentul acesta, să spun, al perioadei martie 2023 – martie 2022 a devenit extrem de interesant legat de o nouă revigorare a acestei susțineri din partea românilor vizavi de cele două instituții şi, din câte îmi aduc eu aminte, rezultatele acelui sondaj iarăși confirmau și înclinația aceasta către instituțiile europene, să spun, și euroatlantice, într-o proporție de aproape 80%, 76% parcă pentru Uniunea Europeană și 80% pentru NATO.

Cam astea ar fi, din punctul meu de vedere, aceste date, care arată, practic, că în momentele acestea de restriște, oamenii văd în instituțiile europene, cum am spus mai devreme, și în instituțiile de securitate regională, națională, internațională, precum și în Biserică, desigur ca fundament, să spun, cultural, valoric, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă legată de, așa cum știm și ne aducem aminte, criza pandemică, criza aceasta a războiului din Ucraina, noul conflict din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, tot acest efect pe termen lung al campaniilor de dezinformare, care sunt în continuare destul de active în România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este. Şi o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: încredere și stabilitate?

Ileana Rotaru: Da, desigur. Deci, în momentul în care vorbim de două instituții și alte două, care au venit puțin mai târziu, după 2003, în peisajul instituțional, să spun autohton, da, sunt extrem de importante și extrem de legitime în privința acestei stabilități.

Am spus un pic mai devreme faptul că da, iată, din păcate, să spun, aceste conflicte extrem de dureroase și extrem de grave în imediata noastră vecinătate, în proximitatea Mării Negre, și politica adusă în sensul unei informări corecte, pe cât posibil, confirmă această stabilitate. Oamenii văd în exterior acest sprijin și acest suport, şi aici mă refer la exterior la Uniunea Europeană și la NATO, iar în interior, în Armată și în Biserică, desigur, cum spuneam, pe această latură metafizică, dacă vreți, transcedentală, a încrederii în Cel de Sus, care este, practic, în vremurile fiecăruia, personal vorbim acum, entitatea de la care aștepți un ajutor atunci când spațiul, să spun politic, este unul extrem de fluctuat și dezamăgitor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații. Cu permisiunea dumneavoastră, o să închei acest dialog al nostru prin a spune celor care ne ascultă: „opinia publică este a doua conștiință” – este un citat din William Alger – şi cu această ocazie sper că ascultătorii noștri au putut să înțeleagă mai multe din aceste sondaje de opinie care, iată, ies pe piață la intervale mai mult sau mai puțin regulate.

Ileana Rotaru: Vă mulțumesc frumos pentru invitație și La mulți ani de 1 Decembrie!

Reporter: La mulți ani și dumneavoastră! La mulți ani tuturor românilor! Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” dna. conferențiar universitar dr. Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: La revedere și numai bine!

Bogdan Ivanov: Din statistici se arată că cel puțin în următorii 20-30 de ani populația religioasă a lumii va crește. Acum rămâne ca fiecare să aleagă în ce anume va crede, pentru că religia îți impune niște limite

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 12:52

La Subiectul Săptămânii invitatul lui Constantin Herțanu a fost preotul Bogdan Ivanov, lector universitar dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Un dialog despre armată și biserică, două instituții de bază ale societății, dar și care este percepția bisericii ortodoxe rusești și amestecul acesteia în conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bună dimineața, părinte!

Bogdan Ivanov: Bună dimineața și bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe ascultătorii dumneavoastră. Eu cred că în această sâmbătă toată lumea simte că se întâmplă ceva sau că urmează să se întâmple ceva.

Este cel mai mare praznic pentru care Biserica și lumea creștină se pregătește timp de şapte săptămâni, pentru că de aici, din Învierea Domnului, practic noi ne construim atât credința, cât și evlavia, cât și rugăciunea Bisericii.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Andrei Pleșu spunea că dacă ar exista un anume tablou la care ne putem uita cu toții, dar nu înțelegem mare lucru de acolo și am avea o cheie care să ne descifreze acest tablou și să ne redea tainele sale, făcând o extrapolare, dacă ar exista o cheie care să ne redea taina Învierii, care credeți că ar fi aceea?

Bogdan Ivanov: Este una singură, și anume iubirea, iubirea lui Dumnezeu care a acceptat jerfa pentru oameni și ca această iubire de fapt să se transforme într-o împăcare și într-o atmosferă care practic să unească cerul și pământul.

Fără iubire noi nu am înțelege, de fapt, nici de ce Dumnezeu a acceptat această jerfă de sine și acest plonjon din veșnicie în firea noastră omenească și n-am înțelege nici de ce a acceptat ca însuși creatorul lumii să fie practic jerfit de chiar făptura sa.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Suntem la „Jurnal militar”. Am putea spune că armata și biserica sunt doi stâlpi fundamentali ai societății.

De ce credeți că se întâmplă acest lucru? Armata și Biserica sunt cele două instituții care conduc în sondajele de opinie în ceea ce privește încrederea populației în instituții ale statului de multă vreme.

Bogdan Ivanov: Da, e foarte bine că merg împreună, pentru că și Armata, și Biserica se identifică de fapt cu poporul, și una și alta dintre cele două instituții îi slujesc pe oameni, Biserica împlinindu-le, să zicem, aspirațiile înalte spre spre fericire, spre veșnicie, spre iertare și împăcare, iar armata, în mod evident, aspirațiile lor spre siguranță, spre libertate și, de ce nu, spre pace.

Pentru că aceasta este, de fapt, scopul armatei să păstreze în primul rând pacea oamenilor și pacea lumii în general. Și de aceea, cred că, identificându-se tot timpul, de-a lungul istoriei, chiar dacă pare, să zicem așa, un binom romantic care probabil în alte țări nu ar merge atât de bine împreună cum merge la noi, în cazul nostru, al românilor, Armata și Biserica au împărtășit întotdeauna soarta poporului.

Când i-a fost poporului bine, probabil și Bisericii și Armatei le-a fost bine, când i-a fost poporul rău şi Armata, și Biserica au avut de suferit, așa încât întrupează, dacă vreți, aceste aspirații și idealuri înalte.

Îmi place să văd în aceste două instituții ca fiind singurele care mai exprimă sentimentele de solidaritate umană și de demnitate și de respect față de niște principii și de niște valori. Și Armata, și Biserica păstrează cu sfințenie niște simboluri, niște…

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Sunt clădite pe simboluri.

Bogdan Ivanov: Sunt, sunt, da, și le au, să zicem, ca sacre la temelia lor. Să ne gândim, de pildă, la drapelul național pe care Armata trebuie să-l apere sau la drapelul unei unități de luptă, care este însuși certificatul de existență al acelei unități pe care orice militar trebuie să-l apere până la capăt.

La fel și Biserica cred că exprimă această solidaritate față de cele mai sfinte simboluri, care sunt pentru orice popor Crucea, Biserica și tot ceea ce înseamnă de fapt sfințenia în ansamblul ei.

Și cred că aceste instituții mai merg mână în mână și ar trebui să o facă și de acum încolo, prin faptul că întrupează un anumit respect față de popor, față de țară, față de istorie, pentru că vorbim de faptul că și Armata, și Biserica slujesc poporul, coborâm în istorie și vedem cum anume s-au identificat aceste realități și la un moment dat putem spune că poporul era Biserica și că de multe ori, când erau în pericol, poporul era în același timp și Armata, pentru că au pus imediat oamenii mâna pe pe arme și au putut să-și apere țara.

Și aceste valori cred că ne-au ținut împreună și au făcut ca oamenii să poată trăi laolaltă, să poată să aibă idealuri pentru care să merite să se sacrifice și să găsească tot timpul ce anume trebuie respectat în sufletul și în ființa unei națiuni: demnitatea, libertatea şi de ce nu, sfinţenia.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Mai mult decât atât, aș merge un pic mai departe. Urmează la 40 de zile, bine spun, celebrarea Înălțării. Şi, totodată, aici voiam să ajung, Ziua Eroilor. Iarăși Armata și Biserica împreună.

Bogdan Ivanov: Pentru că sunt instituții care știu să respecte ce înseamnă jertfa, ce înseamnă sufletul unui om și jerfa unui om pusă în slujba celorlalți. Să nu uităm că unele din cuvintele de rămas bun ale Mântuitorului adresate apostolilor a fost acela că nimeni nu are dragoste mai mare decât acela care își pune viața pentru prietenii săi.

Cred că și un militar știe să facă acest lucru și știe că de fapt, pentru ce se înrolează el în armată și jură credință patriei este tocmai dispoziția lui de a se jerfi pentru prietenii săi și la fel și și Biserica este construită pe acest mare act al jerfei Mântuitorului Hristos pentru noi, care suntem prietenii lui.

Şi de ce este important ca aceste două sărbători, cumva născute din sărbătoarea Învierii Domnului și anume Înălțarea și Ziua Eroilor merg mână în mână, pentru că arată de fapt orice jerfă omenească și mai ales jerfa unui om care moare la datorie și moare pentru binele semenilor săi și pentru viața lor şi pentru siguranța lor, se regăsește în marea jerfă a Domnului Hristos.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dacă ne uităm în trecuturile adânci ale istoriei, vedem că foarte mulți dintre sfinții cunoscuți astăzi ai bisericii sunt foști militari:. Sfântul Gheorghe, Arhanghelul Mihail. De ce credeţi?

Bogdan Ivanov: Da. Noi avem o elită întreagă, o pleiadă de sfinţi militari, Sfântul Mucenic Dimitie, Sfântul Gheorghe, l-ați amintit, îi avem pe Sfinții Mina, Victor, Vichentie. Sunt sfinți militari pentru că ei întrupează, dacă vreți, o formă de eroism, o formă de eroism dar de data aceasta nu doar a celui care își face datoria față de ţara lui și față de statul lui, ci față de credință și față de Dumnezeu.

Dar, iarăși e foarte interesant de spus. Pe aceşti sfinți îi întâlnim cumva începând cu secolul III încoace, datorită faptului că a fost la început o perioadă în care creștinii se fereau de armată. De multe ori creștinilor li se reproșa faptul că nu-și artă loialitatea față de statul roman în care majoritatea trăia prin faptul că refuzau să se înroleze în amată.

Dar, acest lucru cumva cu timpul s-a atenuat, așa încât în ultima mare persecuție a Bisericii, în timpul împăratului Diocleţian, avem cea mai mare pleiadă de sfinți militari care arată că de fapt aceștia au început să-și întărească credința, în primul rând punându-și viaţa în slujba semenilor lor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Revenind în zilele noastre. Dacă ne uităm puțin la granițele României, la statul vecin Ucraina, acolo se întâmplă foarte multe lucruri grave și nu mă feresc de acest cuvânt, sunt oameni nevinovați, civili, copii care au de suferit.

Bogdan Ivanov: Da, e bine că ați atins și acest subiect. Putem să numim ceea ce se întâmplă acolo fără niciun fel de rezervă, fărădelegi și crime, pentru că în realitate așa sunt și ce este mai grav este că sunt cumva justificate și din punct de vedere religios.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact, aşa este.

Bogdan Ivanov: Prezența preotului militar să știți că nu scuză astfel de atrocități sau nu le absolvă, nu le legitimează. Eu cred că preoții care fac astfel de lucruri și care binecuvântează cumva lupta împotriva fraților de aceeași credință și al fraților lor, cred că orice argument ar căuta nu au cum să-l găsească și mai ales nu au cum să îl facă să rezoneze Evanghelia lui Hristos.

Este foarte grav ce se întâmplă. Este o mare durere pentru întreaga ortodoxie, pentru că trăiește acest război fratricid pe care nimeni nu cred că și-l mai închipuia că poate să se desfășoare în zilele noastre.

Dar, acest lucru arată iarăși un pericol foarte mare pe care, de regulă, Biserica și credința îl au în faţa ideologiilor, pentru că vorbim de niște preoți care în mod onest probabil încearcă să-și facă datoria, dar sunt prinși într-un mecanism ideologic și acest lucru este compromis, compromis foarte, foarte mult.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): André Malraux: secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc. Ce părere aveți, asta pe finalul interviului?

Bogdan Ivanov: Abia am intrat în el, da, am intrat deja de un sfert aproape în el.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Suntem de aproape un sfert.

Bogdan Ivanov: Eu cred că va fi religios, în sensul că lumea îşi va da seama că fără religie nu are un sens. Și cred eu că în această perioadă, în care suntem, asistăm la o regenerare a religiosului, doar că va trebui să fim atenți în ce forme se regenerează acesta, să nu fie patologice și să nu creeze ele probleme de securitate în viitor.

Și, nu în ultimul rând, din statistici se arată că cel puțin în următorii 20-30 de ani populația religioasă a lumii va crește. Acum rămâne ca fiecare să aleagă în ce anume va crede, pentru că religia îți impune niște limite. Religia îți impune niște valori pe care trebuie să le respecți, inclusiv în raport cu celălalt și te deschide cumva spre o zonă de conviețuire.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Reamintesc ascultătorilor că a fost alături de noi, la „Jurnal militar” preotul Bogdan Ivanov, lector universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Vă mulțumim mult! Dacă vreți să transmiteți un mesaj pentru sărbătoarea de la noapte o puteți face. Vă mulțumesc!

Bogdan Ivanov: Mulțumesc și eu pentru invitație. Și pentru mine este o mare onoare să fiu prezent în emisiunea dumneavoastră. Am un mare respect față de instituția militară.

Cred eu că dacă ne-a adus Dumnezeu în pragul acestei mari sărbători, n-avem niciun motiv să nu ne bucurăm, chiar și atunci când simțim că ne lipsește ceva și, mai mult decât atât, n-avem niciun motiv să nu zicem frate și celui care ne urăște pe noi.

Sărbători binecuvântate și pline de lumină!

Lipsa îmbrățișărilor ne afectează sănătatea fizică și emoțională!

Publicat de Andra Radu, 9 martie 2021, 18:06

Poate cel mai mult în perioada aceasta de pandemie ne lipsesc îmbrățișările, să simțim acea conexiune de câteva secunde, acea intimitate împărtășită pentru câteva clipe scurte.

Ne este dor să simțim oamenii, să ne conectăm cu ei și să îi cunoaștem dincolo de cuvinte, de ecrane sau de măști.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), îmbrățișările, ca și dansul, sunt un mod subtil dar puternic de a ne cunoaște între noi, de a ne conecta unii cu ceilalți la un nivel mult mai profund și autentic decât prin ceea ce spunem verbal.

„Atunci când ne cuprinde cineva cu brațele, putem simți cât de confortabil îi este să se manifeste în intimitate și în vulnerabilitate. Putem simți cât de rigid sau tensionat este, la fel cum putem simți cât de relaxat și detașat își dă voie să fie. Putem simți dacă este o persoană autoritară și rece sau dacă este una caldă și blândă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Ce pierdem atunci când uităm să ne îmbrățișăm?

1. Conexiunea cu ceilalți.

„Atingerile și îmbrățișările sunt un limbaj al iubirii pentru foarte multe persoane. Încă din clipa în care ne naștem, căutăm conexiunea pe care o obținem prin îmbrățișarea mamei, tradusă în subconștientul nostru ca iubire, grijă și afecțiune.

Contactul fizic, faptul că suntem ținuți în brațe și mângâiați, este crucial pentru o dezvoltare psiho-emoțională sănătoasă. Iar această nevoie continuă să fie importantă pentru mulți, în viața adultă. Dacă lipsește sau este primită în cantități foarte mici, putem ajunge să ne simțim goi pe dinăuntru, secați de energie, motivație sau chef de viață”, afirmă specialistul.

Câteva studii științifice au demonstrat chiar că îmbrățișările pot reduce stresul, crește sistemul imunitar, pot îmbunătăți sănătatea sistemului cardiovascular și pot reduce senzațiile de durere fizică. Iar fenomenul este foarte simplu.

Pentru că asociem îmbrățișările cu iubirea maternă, creierul nostru secretă oxitocină și ne face să ne simțim „beți de fericire”. Ori, atunci când ne îmbrățișăm, sub această undă de fericire care vine din interior, ne dăm voie să ne conectăm mult mai autentic unii cu ceilalți și să ne cunoaștem într-un mod în care altfel poate nu am fi putut să o facem.

2. Intimitatea și vulnerabilitatea.

Îmbrățișarea în sine este un gest destul de intim pentru că, dincolo de faptul că presupune să atingi fizic altă persoană, mai înseamnă și să îi permiți să intre în spațiul tău personal și să îți simtă energia. Acest lucru presupune să avem curajul de a ne lăsa vulnerabili, în îmbrățișarea altcuiva.

„A te lăsa îmbrățișat mi se pare unul dintre cele mai puternice lucruri pe care le putem face pentru noi înșine. Cultivarea acestui obicei și încurajarea sa pot produce efecte semnificative, mai ales în relațiile de cuplu și nu numai. T

ot ce presupune a fi într-o relație – de prietenie, de iubire, cu părinții sau cu copiii – presupune automat să fii apropiat, deschis și sincer cu privire la cine ești, ce simți și ce nevoi ai.

Cu cât îți este mai ușor să te lași cuprins în brațele cuiva drag, cu atât îți va veni mai ușor să te deschizi și să vorbești despre lucrurile cu adevărat importante pentru a întări relația dintre voi.

Pe termen lung, gestul acesta poate schimba complet dinamica unei relații în bine. Poate naște intimitate din vulnerabilitate și o conexiune atât de puternică încât ar fi greu de destabilizat”, declară psihologul Andra Tănăsescu

3. Încrederea în noi sau în ceilalți.

Sunt momente în care, fiind privați prea mult timp de îmbrățișările pe care ni le dorim, putem avea impresia că este ceva „în neregulă” cu noi și că nu suntem demni să primim iubirea și afecțiunea celorlalți.

„Îmbrățișările au o putere mult mai mare decât realizăm uneori și reversul este valabil – resimțim lipsa lor la fel de puternic. Cu cât suntem mai deschiși și primiți cu deschidere de către ceilalți, cu atât ne vor crește mai tare stima și încrederea în propria persoană și vom trăi viața mai fericiți.

Sentimentul că suntem demni de iubire, că merităm să fim apreciați, iubiți și acceptați pentru ceea ce suntem ne este ancorat în totalitatea ființei noastre prin îmbrățișare, astfel încât ne întărește această credință despre noi”, este de părere psihologul Andra Tănăsescu

4. La un anumit nivel, ne afectează sănătatea.

Pornind din plan mental, emoțional, până în planul fizic, lipsa afecțiunii și a conexiunii fizice cu alte persoane semnificative pentru noi poate să creeze dezechilibre foarte mari care se transformă ulterior în „simptomul” de care ne plângem.

„Fie că ne simțim din ce în ce mai singuri, fie că începem să credem că viața nu e așa de frumoasă sau efectiv începe să somatizăm (să resimțim emoțiile – tristețea, frustrarea, deznădejdea – la nivelul corpului fizic), efectele lipsei de conexiune se vor vedea, mai devreme sau mai târziu. Și cu cât ne interzicem mai tare asta, cu atât ne poate destabiliza mai tare pe toate planurile.

Perioada asta a fost o probă puternică pentru mulți, afectându-i nu doar prin lipsa conexiunii ci și prin provocări foarte greu de dus. Îmbrățișarea, cred eu, este cel mai bun remediu la care putem apela și care ne va da cea mai mare putere de a înfrunta orice ne pune viața în brațe.

În plus, este cel mai ieftin remediu pentru că sincer, este gratuit și are un stoc nelimitat. Așa că, orice ați face, amintiți-vă să îmbrățișați persoanele dragi din viața voastră și să oferiți sprijinul vostru celor care poate duc lipsa acestui gest.

Și mai mult decât atât, țineți cont că unii oameni tânjesc după o îmbrățișare chiar dacă nu o cer verbal, lucru pe care îl veți putea observa în limbajul corporal – tinde să caute apropierea fizică față de cei din jur, face mici gesturi de a se sprijini de cineva sau de a înghionti persoanele cu care se află, face glume pe seama „distanței” pe care o aveți între voi, etc.

Dacă vrem cu adevărat să vedem, mereu vom observa ce au nevoie ceilalți. La fel cum putem să ne observăm și să descoperim ceea ce avem și noi nevoie cu adevărat”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

Lipsa de încredere în sine se citește pe chip

Publicat de Andra Radu, 16 octombrie 2019, 13:25

Încrederea de sine este principalul obstacol în realizarea dorințelor oamenilor, iar efectele lipsei de încredere în sine se manifestă în 3 locuri: pe chip, prin fapte și prin iluzii.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, lipsa de încredere dereglează prezentul și viitorul omului, iar acesta poate ajunge să-și piardă familia, jobul și lucrurile dragi lui pentru că nu face efortul de a le menține, adică să investească energie și sugestii pozitive în ele.

„Astfel, omul care nu-și alege cuvintele interioare și trăiește în iluzii, va fi nemotivat și neantrenat pentru că sugestiile sale îi taie constant din orice elan ar avea. Omul care-și alege cuvintele interioare se apropie de realitate pentru că o modifică și o ajută prin însăși puterea cuvintelor sale. Omul care are încredere în el, înțelege că el este izvorul manifestărilor din viața sa. Omul care nu are, înțelege că alții sunt izvorul și alții trebuie să-i facă una sau alta. Prima merge spre sănătate, a două spre nebunie”, explică specialistul.

Lipsa de încredere a unui om este foarte ușor de identificat, deoarece se manifestă prin 3 modalități foarte vizibile din exterior:

1. Lipsa de încredere pe chipul omului.

„Musculatura feței, mișcările gurii, nasul, fruntea, sunt primele care se disting atunci când purtătorul nu are încredere în el: mușchii feței sunt mai încordați; mișcările gurii mai mici, nedeschizându-se gura suficient atunci când se vorbește, pare că bolborosește cuvintele; nasul care nu trage aer mai puternic, nevitalizând interiorul; fruntea care emite primele linii sau riduri de la atâtea momente de încruntare, dileme sau situații grele de viață”, afirmă psihologul.

2. Lipsa de încredere de sine prin faptele omului.

„Fără încredere, omul face mai puțin, iar cu încredere, mai mult. Încrederea este energia care materializează mai rapid dorința. În fapte, lipsa încrederii de sine se manifestă prin nematerializarea gândurilor și vorbelor, pentru că mintea este cea care pune piedică prin formarea ei precedentă: nu sunt suficient de inteligent, nu am suficiente resurse, nu mă simt competent etc.”, explică Antrenorul Minții.

3. Lipsa de încredere de sine prin iluziile omului.

„Aceasta este întâlnită la cei mai mulți oameni în lume. Încrederea de sine fără iluzii este să faci tot ce este mai bine pentru tot ce ai în fața ta. Încrederea de sine cu iluzii este să faci ce poți pentru ce este în fața ta, gândindu-te la altceva în timp ce faci (dacă speli vase, te gândești la planul de mâine; dacă muncești, te gândești la ieșirea de diseară etc). Un astfel de comportament este împotriva dorințelor reale de a materializa, pentru că mintea stă ocupată cu ce nu este în fața omului. Astfel, încrederea de sine este iluzie”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Protocol de colaborare mediatică și culturală între Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 noiembrie 2018, 17:01 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 12:40

Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română au semnat azi, 6 noiembrie 2018, un protocol de colaborare mediatică și culturală.

În cadrul acestui parteneriat, Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune își propun desfășurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.

Semnarea protocolului de colaborare dintre Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune are loc într-un moment festiv special, când Radio România sărbătorește 90 de ani de la înființare, fiind prima societate națională de radio din România și cel mai longeviv post radiofonic românesc.

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituții, ambele cu misiune națională încă de la înființare, este „forţa culturală naţională”:

„ Nu este întâmplător că radiodifuziunea română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare.

Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.”

Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune a subliniat că elementul fundamental comun celor două instituţii este încrederea populaţiei:

„Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei.vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Şi o mare bucurie, cu ocazia semnării acestui parteneriat, este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură.”

Principiile de concretizare a prevederilor acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa și cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale la nivel naţional şi internaţional.

Încrederea cetățenilor europeni în UE şi în Parlamentul European continuă să crească

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 octombrie 2017, 15:16

• Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
• 64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
• Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni

Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.

Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.

Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.

Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

Protecţie împotriva amenințărilor

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

Protejarea drepturilor

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Priorităţi pentru Parlamentul European

Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la acest link.

Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.