Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului a fost în luna noiembrie 2021 de 173.636, în creştere cu 0,42% faţă de octombrie, când 172.907 de persoane au primit acest tip de ajutor social.
În noiembrie, 12.966 de beneficiari au fost suspendaţi de la plată, cu 1,3% mai puţini decât în luna anterioară (13.136), conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna noiembrie 2021 au însumat 427,223 milioane de lei, în creştere faţă de luna octombrie, când au fost plătite indemnizaţii de 421.628 milioane de lei. Suma medie plătită a fost de 2.460,46 lei, în creştere faţă de octombrie (2.438,47 lei).
În luna noiembrie 2021, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti, respectiv 23.765, precum şi în judeţele Cluj – 9.076, Timiş – 7.968 şi Iaşi – 7.477.
În ceea ce priveşte beneficiarii suspendaţi de la plată, cei mai mulţi se înregistrau în Capitală (2.242) şi în judeţele Cluj (756), Timiş (665) şi Iaşi (639).
Părinţii care, în ultimii 2 ani anteriori naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copiilor, până când aceştia împlinesc 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi.
Indemnizaţia acordată este de 85% din media veniturilor nete lunare realizate, nu mai puţin de 2,5 ISR (indicatorul social de referinţă-1.250 lei) şi nici mai mult de 8.500 lei.
Părintele sau asiguratul care are în îngrijire un copil grav bolnav poate beneficia de concediu medical și de indemnizație până la vârsta de 16 ani, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată de Guvern în sedință.
Asta în condițiile în care, până acum, limita de vârstă a copilului era de 7 ani.
Lista acestor afecţiuni grave se va stabili de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii .
De asemenea, actul normativ adoptat simplifică procedura de acordare a certificatelor de concediu medical pentru situaţiile în care asiguraţii beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului, dacă îl însoţesc la tratament în străinătate.
În aceste cazuri, s-au stabilit că certificatul va putea fi eliberat atât unuia dintre părinți, cât și unei persoane împuternicite de acesta.
Pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială de până la 900 de lei pe lună vor beneficia, de la 1 iulie, de compensarea medicamentelor (din sublista B, prevăzută de HG 720/2008) în proporţie de 90%, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, potrivit unei hotărâri adoptate vineri de Guvern.
Conform unui comunicat remis AGERPRES, Guvernul speră să crească numărul de persoane beneficiare ale acestui program.
‘Până în prezent, beneficiau de această compensare pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 de lei; veniturile realizate numai din pensii reprezintă drepturi de asigurări sociale care se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale achitate către bugetul de asigurări sociale de stat, fiind calculate pe baza veniturilor realizate de persoana asigurată’, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, a fost simplificată şi procedura de declarare a veniturilor, nemaifiind necesară declaraţia pe proprie răspundere a pensionarilor. În prezent, pentru a beneficia de această compensare, pensionarii cu venituri numai din pensii trebuie să prezinte medicului de familie talonul de pensie din care rezultă cuantumul pensiei, precum şi o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu realizează alte venituri.
‘S-a constatat însă că, deşi pensionarii declară că nu obţin alte venituri, în evidenţele ANAF aceştia figurează că realizează şi alte venituri, în general venituri mici. Astfel, au fost identificate situaţii în care declaraţiile pe propria răspundere au fost date de către beneficiari fără a avea cunoştinţă despre existenţa unor sume considerate venituri (dobândă bancară, venituri din dividende ca urmare a faptului că sunt posesorii unor certificate de acţiuni, situaţie în care se impune recuperarea de la această categorie de asiguraţi a procentului de 40% reprezentând diferenţa dintre 50 – 90%)’, se spune în comunicat.
Fondurile necesare pentru această măsură vor fi asigurate, în proporţie de 50%, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi, respectiv, de 40% din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, prin transferuri din bugetul FNUASS.
‘Din evidenţele CNAS, în prezent, există un număr de 1,8 milioane de persoane cu venituri numai din pensii. În cadrul programului social privind compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari, în 2016 au fost eliberate un număr de 2,379 milioane de reţete aferente unui număr de 430.812 pensionari cu o valoare în cuantum de 167,6 milioane lei. Din datele CNAS, se estimează că, începând cu 1 iulie 2017 numărul de beneficiari cu venituri din pensii de până la 900 lei/ lună va fi de aproximativ 2,8 milioane de persoane’, se precizează în comunicat.
Totodată, Guvernul a modificat şi completat anexa la HG 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.
‘Se introduc două DCI-uri noi aferente Programului naţional de oncologie, ca urmare a deciziei de includere necondiţionată emise în urma procedurii de evaluare; se rectifică în SUBLISTA C denumirea unui DCI, în cadrul Subprogramului de tratament al bolnavilor cu tuberculoză, astfel încât acesta să fie preluat în Lista preţului de decontare, aşa cum a fost aprobat ca preţ de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, se introduce un nou DCI de care vor beneficia pacienţii cu transplant hepatic, în conformitate cu prevederile HG 155/2017 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate’, se mai arată în comunicat. (Agerpres/FOTO arhiva adevarul)
Două subiecte au tulburat, săptămâna aceasta, atât lumea politică, dar și opinia publică. Este vorba, mai întâi, despre plafonarea indemnizațiilor pentru mame, un proiect lansat de Ministerul Muncii. De asemenea, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, a fost votată marți de plenul Camerei Deputaţilor. Dacă propunerea va fi aprobată şi de Senat, românii vor fi chemaţi să îşi exprime votul în cadrul unui referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.
Acestea sunt temele dezbătute, astăzi, în emisiunea Imperativ, după Radiojurnalul orei 17,00 de jurnalista Sanda Mihalcea și de deputații Tudor Ciuhodaru (PSD) și Pentru Movilă (PMP). Prin telefon va interveni deputatul USR, Cosette Chichirău. Realizator: Ioana Soreanu. Emisiunea va putea fi urmărită în transmisie vide-live pe pagina noastră de Facebook. (Radio Iași/ FOTO Informații profesionale)
Guvernul francez încurajează mersul pe biclicletă. Autoritățile au decis ca fiecare locuitor al Franței care va folosi bicicleta pentru a merge la muncă să fie răsplătit cu 25 de eurocenți pentru fiecare kilometru parcurs.
Această ”răsplată” este prevăzută în noua lege din Franța, privind tranziția energetică. „Angajatorii care plătesc această indemnizaţie nu vor plăti cotizaţia socială corespunzătoare ei, iar cei care o primesc nu vor plăti impozit pe venit pentru ea”, a explicat ministrul francez al ecologiei Ségolène Royal. Indemnizaţia va avea caracter voluntar.
O altă decizie luată de Guvernul francez pentru protejarea mediului vizează acordarea unui ajutor de 1000 de euro familiilor care își înlocuiesc sobele, şemineele şi cuptoarele vechi cu modalităţi de încălzire mai performante.
Franţa nu este prima ţară europeană care încearcă acest sistem de ”răsplătire”: Danemarca, Germania, Olanda, Belgia şi Marea Britanie au, deja, o varietate de „scheme” care implică încurajarea mersului la muncă cu bicicleta, cu scopul de a reduce poluarea, de a îmbunătăţi sănătatea populaţiei şi de a reduce consumul de combustibili.
Guvernul a adoptat o hotărâre care permite persoanelor ce realizează concomitent venituri din mai multe activităţi să beneficieze de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului pe baza documentelor care dovedesc suspendarea a cel puţin uneia dintre activităţi.
De asemenea, documentul prevede ca părinţii care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului pot realiza in acelasi timp, venituri impozitate de până la 3.000 de lei anual.
Dacă beneficiarii realizează venituri peste limita de 3.000 de lei anual, indemnizaţia pentru creşterea copilului se consideră a fi acordată necuvenit şi se recuperează în condiţiile legii.
Daca ambii părinţi solicită succesiv dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, limita de venituri de 3.000 de lei pe care o pot realiza anual concomitent cu primirea indemnizaţiei se aplică fiecăruia, în funcţie de opţiunea de concediu.
In concluzie, persoanele care realizează in acelasi timp venituri impozitate din mai multe activităţi vor beneficia de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului dacă dovedesc suspendarea a cel puţin uneia dintre activităţi, dar pierd dreptul la indemnizaţie dacă suma veniturilor rămase depăşeşte 3000 lei.
Direcția Județeană de Statistică Brașov a făcut public un rezultat încurajator : orașul de sub Tâmpa are din ce în ce mai puțini șomeri
Publicat de Stefania Grigore,
16 iulie 2014, 18:00 / actualizat: 16 iulie 2014, 20:43
În acest an, doar într-o lună a fost consemnată o creştere a numărului de persoane din evidenţa AJOFM, în rest numărul şomerilor fiind în scădere.
La sfârșitul lunii iunie, în evidența AJOFM Brașov figurau cu puțin peste 11 mii de șomeri, din care, aproape 5000 de femei.
Rata şomajului înregistrată la finalul lunii iunie a fost de 4,42%, cu 0,16% mai mică decît la finalul lunii mai.
Cei mai mulţi şomeri au domiciliul în municipiul Braşov, aproape două mii, pe locul secund fiind municipiul Săcele, cu 760 de șomeri, urmat de municipiul Făgăraş, cu 639 de șomeri.
În funcţie de nivelul studiilor, marea majoritate a persoanelor aflate în evidenţa AJOFM continuă să fie cele fără studii medii, care reprezintă 80% din total, în timp ce persoanele cu studii medii reprezintă 13%, iar cele cu studii superioare sunt reprezentate de 7% din totalul persoanelor înregistrate la Agenţie.
Statistica privitoare la numărul șomerilor este optimistă și datorită faptului că unii șomeri nu s-au mai înregistrat la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă după ce le-a expirat perioada de plată a indemnizaţiei de şomaj.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
