Macron provoacă un scandal dorind să “repare” legătura între Biserică și Stat
Publicat de Camelia Teodosiu, 12 aprilie 2018, 10:07
Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.
Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.
Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.
Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.
“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.
Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.
Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.
Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.