Guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn, trage un semnal de alarmă: Economia din Zona Euro îşi reduce ritmul

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2019, 11:53

Date recente indică o slăbire a economiei din Zona Euro, a declarat duminică Olli Rehn, de la Banca Centrală, adăugând că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până când vor fi atinse obiectivele politicii monetare.

BCE a declarat că are drept obiectiv să menţină dobânzile la actualele niveluri scăzute cel puţin toată vara, dar această poziţie se sincronizează din ce în ce mai puţin cu aşteptările pieţei din cauza încetinirii economice.

„Da, cele mai recente date indică o slăbire a economiei” a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt Olli Rehn, care este guvernatorul băncii centrale a Finlandei. El a pus acest fapt pe seama creşterii incertitudinii din afara Zonei Euro, din cauza, de exemplu, a conflictului economic dintre SUA şi China, dar a semnalat şi incertitudinea legată de Brexit, manifestaţiile din Franţa, problemele bugetare ale Italiei şi încetinirea producţiei industriale în Germania.

Comentariile lui Rehn au fost făcute înainte de şedinţa BCE din data de 7 martie, când responsabilii cu trasarea politicilor se aşteaptă să-şi reducă previziunile lor cu privire la dezvoltare şi inflaţie, întrucât Zona Euro cunoaşte cea mai mare încetinire din ultimii cinci ani.

„Orientarea politicii noastre monetare este clară”, a declarat Rehn. „Am spus că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până vom atinge într-un mod sustenabil obiectivele politicii noastre monetare”.

Întrebat dacă BCE va atinge ţinta pentru inflaţie de puţin sub 2%, Rehn a spus că creşterile salariale din ultimele luni nu au avut efect asupra inflaţiei structurale. „La sfârşitul anului trecut se părea că va exista o accelerare puternică a inflaţiei. Trebuie să aşteptăm să vedem cât va dura perioada de dezvoltare mai slabă”, a mai spus Rehn.

EMERGING EUROPE: România ia în vizor copiii țării pentru a-și finanța deficitul bugetar

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 ianuarie 2019, 16:08 / actualizat: 11 ianuarie 2019, 14:32

Disperat după lichidități, guvernul român a pus ochii pe copiii țări în calitate de nouă sursă de finanțare. Începând de la 1 ianuarie, tuturor copiilor români cu vârstă sub 18 ani li s-a oferit un cont de economii la trezoreria statului, guvernul promițând o dobândă anuală de 3%, plus o primă de 600 de lei pentru copiii (sau părinții lor) care depun mai mult de 1.200 de lei pe an.

Există însă și o șmecherie.

Cu foarte puține excepții (în principal privind plata unor tratamente medicale), nu poate fi retras nici un leu până când copilul nu împlinește 18 ani. Nici prima anuală de 600 de lei nu va fi plătită decât atunci când copilul va împlini 18 ani.

„În cazul copiilor născuți anul acesta, nici ei și nici părinții lor nu vor vedea vreun ban timp de 18 ani”, a declarat economistul Cristian Păun. „Banii vor fi blocați vreme îndelungată, bani care ar putea fi investiți altundeva, în ceva care oferă o rată de profit mult mai mare.”

Dl Păun și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la modul în care a fost introdusă schema.

„E iritant că statul a deschis aceste conturi fără a întreba pe nimeni”, a continuat el. „Am devenit, peste noapte, deținători de conturi la trezorerie fără a fi întrebați dacă dorim acest lucru. E ceva periculos într-o economie de piață, unde investițiile personale ar trebui să fie un lucru de care se ocupă sectorul privat.”

„Cu inflația la 4,7%, [ministrul finanțelor] Eugen Teodorovici efectiv le garantează părinților că vor retrage mai puțini bani decât au depus. Este o schemă piramidală pe o perioadă de 18 ani”, a declarat Vlad Alexandrescu, senator al partidului de opoziție Uniunea Salvați România (USR). „Ce bancă îi va oferi acum lui Teodorovici un împrumut la 3% pe cinci ani, ca să nu mai vorbim de 18 ani? E ca și cum el ar fi spus «hai să nu mai luăm bani de la bănci – ele sunt rele – hai mai bine să-i luăm de la copii.» La urma urmei, copiii poate vor plânge un pic, dar până când vor ajunge la vârsta votului le va fi trecut.”

Ministerul român al Finanțelor a raportat săptămâna trecută că se așteaptă ca deficitul țării să atingă aproape 5% în 2019, cu mult peste limita de 3% a UE. Penuria de fonduri depășește 20 de miliarde de lei (4,3 miliarde euro), făcând inevitabile noi împrumuturi.

Romania looks to the country’s children to finance budget deficit

Inflaţia a crescut în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iulie 2018, 07:23

Inflaţia anuală în zona euro a crescut în luna iunie la 2%.

Potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), la nivelul celor 19 state membre alei zonei euro, inflaţia a crescut de la 1,9% în luna mai la 2% în luna iunie.

La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, inflaţia a fost de 2%, atât în luna mai cât şi în iunie.

Cele mai scăzute rate ale inflaţiei în Uniunea Europeană au fost înregistrate de Irlanda (0,7%), Grecia (1%) şi Danemarca (1,1%).

Ţările care au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,7%) şi Estonia (3,9%).

Banca Centrală  Europeană ţinteşte o inflaţie cât mai apropiată de 2% dar care să nu depăşească acest procent, pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen mediu în zonă.

În acest scop, banca ia o serie de măsuri precum achiziţia de active şi o politică a dobânzilor scăzute.

Eurostat anunţă că în luna mai, inflaţia din zona euro a fost de 1,9% conform estimărilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iunie 2018, 10:18

Raportul Eurostat anunţă că inflația anuală din zona euro în luna mai a fost de 1,9%,  marcând un salt înainte în comparație cu procentul de 1,3% din luna aprilie. În mai 2017 inflaţia a fost de 1,4%. Procentul este în conformitate cu așteptările pieței şi confirmă estimările preliminare pe scară largă făcute în urmă cu două săptămâni. Comparativ cu luna aprilie, creșterea a fost de 0,5%. În UE, inflația anuală a ajuns la 2%, comparativ cu procentul de 1,5% din luna aprilie și cu cel de 1,6% din mai 2017. Cea mai mică creștere a prețurilor de consum a fost înregistrată în Irlanda (0,7%) și în Grecia (0,8%), iar cea mai mare în România (4,6%) și Estonia (3,1%).

Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie

Publicat de adinaiftime, 11 octombrie 2017, 18:32

Inflația anuală a urcat, în septembrie, la 1,8%, de la 1,2% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Față de luna august a acestui an prețurile au urcat cu 0,5%, în septembrie.

„Prețurile de consum în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016 au crescut cu 1,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2016 — septembrie 2017) față de precedentele 12 luni (octombrie 2015 — septembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,5%”, precizează comunicatul citat.

Mărfurile alimentare s-au scumpit, luna trecută, cu 0,54%, cele nealimentare cu un procent similar în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,32%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit la începutul lunii august prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior.

Potrivit BNR, reintrarea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei a fost anticipată a avea loc din trimestrul III din 2017.

Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 2,9% în decembrie 2017, valoare situată peste ținta centrală de inflație, de 2,5%.

Tarifele din piețele Craiovei vor fi majorate

Publicat de adinaiftime, 30 august 2017, 18:30

Societatea Piețe și Târguri Craiova, deținută de primărie, și care administrează piețele agroalimentare din oraș și Târgul Municipal Craiova, dorește modificarea tarifelor pentru utilizarea spațiilor. Decizia este motivată de creșteriea salariului minim pe economie, a costurilor cu utilitățile și a inflației. Propunerea va fi înaintată consiliului local, în ședința de joi, iar dacă aceasta va fi aprobată, comercianții vor plăti mai mult cu un leu pe metru pătrat, pe zi, de la 1 octombrie.

Piețele solicită și taxarea parcării în Piața Centrală a dubiţelor şi autoutilitarelor cu masa totală mai mare de 3,5 tone, cu 5 lei/ora, dar și o creștere a tarifului pentru parcarea autoturismelor, de la 2 lei/ora la 3 lei/ora. Totodată, se dorește introducerea în Piaţa Centrală (zona vest) a unui abonament de parcare cu plata anticipată, pentru „comercianții care au relații comerciale cu SC Piețe și Târguri Craiova SRL“.

Pentru Târgul Municipal Craiova, Piețele solicită introducerea unui tarif pentru comercializarea produselor second-hand pe platou acoperit, iar pentru comercializarea produselor de larg consum nealimentare pe tonete sau mese în trepte se solicită introducerea unui tarif de 4,3 lei/mp/zi.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 septembrie 2015, 09:15

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la creditare şi la depozit să rămână nemodificate.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, iar preşedintele Mario Draghi, a avertizat că inflaţia în zona euro ar putea coborî, temporar, în zona negativă, în cursul următoarelor luni.

De asemenea, BCE a decis să lase nemodificată dobânda de bază la nivelul minim record de 0,05%, precizând că şansele ratării ţintei de inflaţie pe termen mediu au crescut ca urmare a scăderii preţului petrolului, încetinirii creşterii economiei chineze şi a altor pieţe emergente, precum şi a aprecierii monedei euro.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere a preţurilor au apărut recent a subliniat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale:

“Politica monetară este axată pe menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, iar acest lucru contribuie la susţinerea activităţii economice. Cu toate acestea, în scopul de a culege toate beneficiile de la măsurile noastre de politică monetară, şi alte domenii de politică trebuie să contribuie în mod decisiv.”

Pentru a stimula creşterea economiei zonei euro şi a evita pericolul deflaţiei, BCE a început în luna martie să achiziţioneze lunar obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Liderii BCE intenţionează să deruleze acest program până în luna septembrie 2016 sau până când rata anuală a inflaţiei va reveni în apropierea obiectivului ţintă de 2%.