Dumitru Borţun: Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Moscovei din ultimele 2-3 decenii este de a dezmembra Uniunea Europenă. Sunt duse campanii de influențare prin intermediul new media și a celor 30.000 de troli

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 14:17

La „Subiectul săptămânii” vă oferim un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, realizată joi seara de Radu Dobrițoiu, cu tema „Fake news în aceste 300 de zile de război în Ucraina”, în care invitații au fost profesorul Dumitru Borțun și generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Relații Publice din Ministerul Apărării.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borțun, realitatea demonstrează că presa nu este doar a patra putere în stat, dar în secolul XXI a devenit și a patra categorie de forțe în desfășurarea conflictelor, alături de forțele navale, terestre și aeriene.

Schimbă conflictul din Ucraina manualele și cursurile de relații publice și de comunicare strategică?

Dumitru Borțun: Da, chiar mă uitam, astăzi, la discursul ținut de Zelenski în fața Congresului american și mă gândeam că la analiza discursului va trebui să discutăm acest discurs și să-l analizăm, pentru că este o mostră de discurs politic în situații de criză.

Este o nouă paradigmă a comunicării politice și geopolitice, a comunicării internaționale și, în același timp, sunt noi situații, noi cazuri pentru studii de caz în vederea pregătirii specialiștilor pentru ce urmează, pentru că au loc mari schimbări în comunicare.

Vedeți, ați spus foarte bine adineori că informațiile false n-ar putea fi crezute, n-ar putea fi urmate, n-ar avea impact dacă nu ar exista înainte de ele o altfel de comunicare, un altfel de pregătire a terenului, care înseamnă descurajarea unor sentimente, cum ar fi încrederea în statul propriu, în instituțiile statului propriu, descurajarea încrederii în Uniunea Europeană, în alianțele în care ţara ta a intrat și așa mai departe.

În momentul în care este schimbată psihologia, nu mai există încredere, plutește o stare de incertitudine, plutește o stare de anxietate în societate, în momentul ăla pot să vii cu informațiile false, ghidate exact pentru ce vrei să obții, și se întâmplă, opinia publică se duce după ele.

De ce? Pentru că a fost pregătit terenul. Ați sesizat foarte bine că există, pe de o parte, narațiuni, pe de altă parte, informații. Informațiile fără narațiuni nu ar avea efect, narațiunile fără informații nu ar avea efect, fiindcă nu ar fi susținute de lucruri concrete.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Constantin Spînu, se confruntă Ministerul Apărării Naționale cu atacuri informaționale ca parte a războiului hibrid, în contextul conflictului din Ucraina?

Constantin Spînu: Aș spune că în momentul de față peisajul media, mediul informațional, nu doar din România, ci din întreaga lume, arată schimbat doar din punct de vedere tehnologic, pentru că din punct de vedere al psihologiei comunicării, și domnul profesor Borțun a prezentat și în alte ocazii faptul că psihologia noastră nu s-a schimbat fundamental în ultimii ani.

Vorbeați de presă ca fiind a patra categorie de forțe, eu aș pune că e a cincea, pentru că noi pe a patra o considerăm forțele speciale, pe lângă forțele aeriene, terestre și navale. Deci, iată, am avea o apropiere de coloana a cincea.

Iar, să spunem, bănuielile că presa ar putea fi folosită pentru manipularea maselor nu sunt de ieri de astăzi, aș aduce în discuție critica extrem de dură pe care Jürgen Habermas a dus-o încă de la mijlocul secolului XX, considerând presa principalul mijloc de pervertire al sferei publice.

Dar revenind la Federația Rusă și la tacticile folosite, ați adus în discuție prima invazie din Ucraina și aș vrea să vă spun că lucrurile erau destul de clare încă de atunci. MIMO arăta în 2015 că manualul de propagandă pe care puterea politică de la Kremlin l-a pus la dispoziția aparatului de propagandă de stat se baza încă de atunci pe metoda celor 4D: demobilizare-negare (dismissing), distorsionare, distragere și descurajare.

A doua invazie, declanșarea războiului de agresiune n-a făcut decât să perfecționeze aceste metode și este evident că nu doar în România, ci în întreg spațiul extern, era să zic al Uniunii Sovietice, dar n-ar fi fost foarte departe, există acțiuni, fie directe, fie prin proxi, finanțate sau încurajate de Federația Rusă.

La nivelul Ministerelor Apărării din Alianța Nord-Atlantică acest fenomen este privit cât se poate de serios. Există și preocupări la nivelul Alianței. Există preocupări de sincronizare a eforturilor, de înțelegere a fenomenului, de împărtășire a lecțiilor învățate și, evident, că la nivelul fiecărei țări există și particularități.

Am putea discuta pe parcursul acestei emisiuni și de exemple concrete și de soluțiile pe care le putem găsi, adaptate, evident, pentru audiența din România.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borţun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe Flancul estic al NATO să nu intre în spațiul Schengen. Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice?

Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene? Dumitru Borţon:  Domnule profesor Dumitru Borțun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe flancul estic al NATO să nu intre în Spațiul Schengen.

Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice? Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene?

Dumitru Borţun: Este unul dintre obiectivele cele mai importante ale Moscovei din ultimele 2-3 decenii. Este un scop divizarea, dezmembrarea Uniunii Europene, este unul dintre obiectivele campaniilor de influențare pe care le duc prin intermediul noilor media, new media și, în primul rând, prin intermediul acelor 30.000 de troli pe care îi folosesc prin intermediul Institutului de Studiere a Opiniei Publice de lângă Sankt Petersburg.

Este o analiză de conținut făcută pe aceste mesaje, făcută de un colectiv condus de domnul Iulian Chifu și care au fost publicate. Și acolo se arată în mod sistematic, pe ordin de mărime, pe priorități, care sunt principalele teme care sunt trimise spre fostele țări socialiste, inclusiv România.

Ar fi așa: Uniunea Europeană este un imperiu nedrept, care ne tratează ca cetățeni, ca pe niște cetățeni de mână a doua; Uniunea Europeană este un proiect eșuat, care se va prăbuși; mândria noastră națională trebuie revigorată, dar nu altfel decât prin opoziție cu Occidentul.

Deci, toate lucrurile astea sunt deja gândite și amplificate prin așa-zișii troli, de fapt, pe românește, se numesc postaci, cei care postează ca și când ar fi persoane autonome, dar ele sunt plătite de guvernul Federației Ruse, pentru a influența opinia publică din anumite țări, și au anumite politici și anumite strategii și tactici specifice pentru Europa de Nord, pentru Europa Occidentală, pentru Europa Centrală, pentru Europa de Est și pentru fostele țări socialiste.

Deci, vreau să vă spun că este de o parșivenie și de o inteligență cinică incredibile. Aceste studii ar merita citite și popularizate mai mult de mass-media, inclusiv de postul public de radio, pentru că este o formă de a contracara această forță de influențare ideologică, cum o numesc ei sau cum o numeau pe vremuri KGB-iștii, avertizând populația, spunându-le ce li se pregătește.

George Scutaru: Acest bombardament informaţional provine din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel. Este un fenomen care se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede în unele teorii alarmiste, conspiraționiste.

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:59

„Subiectul săptămânii” este reprezentat fără nici un dubiu de tensiunile fără precedent de la granița Federației Ruse cu Ucraina, tensiuni care îngrijorează comunitatea internațională, dar mai ales țările de la granița de est a NATO.

Iminenţa unui conflict ruso-ucrainean este susținută și de obișnuita avalanșă de știri false, mesaje aruncate în spațiul public, din ce în ce mai greu de descifrat. Invitat la „Subiectul săptămânii” este George Scutaru, director general al New Strategy Center, organizație care a dezbătut recent problematica știrilor false în cadrul unor dezbateri online, dar și în format fizic, organizate la Sibiu și la Timișoara.

Domnule Scutaru, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

George Scutaru: Bună dimineaţa dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este foarte interesant nu doar în vremuri tulburi să vorbim despre fake-news, despre lucrurile care sunt cumva încifrate pentru marea masă a oamenilor care se uită la televizor sau intră pe internet. Dumneavoastră ați reușit cu New Strategy Center să coagulaţi o anumită zonă nu doar a opiniei publice, ci a unei comunități specializate în lucruri legate de armată, de securitate. La Timișoara aţi organizat o întâlnire între două grupuri mari de studenți, între două instituții – Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

George Scutaru: Într-adevăr, este vorba de o cooperare inedită într-un proiect destinat creşterii rezilienţei tinerilor în fața campaniilor de dezinformare. Este un consorțiu format din New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care derulează acest proiect „Investments in a safer future”. Acesta a fost selectat de divizia de diplomație publică a NATO în cadrul unui apel de proiecte ce urmărește să crească reziliența statelor NATO în fața campaniilor de dezinformare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi căutat să descifraţi, nu pentru dumneavoastră, ci pentru cei către care dumneavoastră vă îndreptați, ați căutat să descifrați aceste mesaje otrăvite, să încercați să le dați niște instrumente oamenilor prin care ei să gândească și să nu cadă pradă acestei dezinformări? Presupun că este un proces foarte interesant chiar și pentru dumneavoastră, pentru că luați pulsul… De fapt vedeți cum a rodit acest atac informațional în creierele și în sufletele oamenilor.

George Scutaru: Da, într-adevăr este o preocupare a noastră și ne-am dat seama că pandemia nu a făcut decât să accelereze niște fenomene care se înregistrau deja.

Asistăm și în România, ca și în alte țări ale Uni, la un adevărat bombardament informațional, la o campanie de informații false, defetiste care încearcă să acrediteze tot felul de teorii conspiraționiste și care nu fac decât să submineze această legătură între cetățean și stat.

Este un fenomen care nu se întâlnește doar în România, se întâlnește, așa cum aţi spus, şi în alte țări ale lumii democratice. Acest bombardament informaţional provine, să spunem, din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel și care doresc să submineze coeziunea aliată. Este un fenomen care, din păcate, se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede pe o creștere din ce în ce mai mare a euroscepticismului, se îmbrățișează așa cum am spus, unele teorii alarmiste, conspiraționiste.

Lucrul acesta se vede inclusiv în creşterea unor opţiuni politice care mizează, să spunem, pe o anumită autarhie, euroscepticism, care se înregistrează şi în România. Tinerii sunt mai expuși unor asemenea acțiuni de dezinformare fiindcă, din păcate, nu toți își dezvoltă un aparat critic real.

În social media sunt bombardaţi cu multe informaţii false, informaţii care sunt receptate de ei și de multe ori se transformă în niște persoane care nu fac decât să retransmită asemenea informații, fără a-și dea seama că devin astfel niște instrumente utile unor campanii de dezinformare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nu pot să nu vă întreb despre subiectul cel mai fierbinte al zilelor noastre. Spuneați despre teorii false, aruncate în spațiul public. Ştim cu toții teoriile alarmiste care spuneau că în nu știu câte zile armata Federației Ruse poate fi la București, ori mai departe, la Viena. Se vorbește în aceste zile de către un iminent război aproape de granița României. Cum ați putea să gestionați aceste informații prin filtrul dumneavoastră către studenții cu care veți vorbi la Timișoara, de exemplu?

George Scutaru: Da, vom atinge și asemenea subiecte. Ele fac parte din realitate și e bine să le explicăm studenților ce înseamnă principiul solidarității. Cel mai bine pot să înțeleagă aplicând principiul muschetarilor: „toți pentru unul, unul pentru toți” și să fi convinși că un stat NATO va fi apărat de celelalte state NATO.

Una dintre teoriile false care se înregistrează este faptul că în caz de un conflict România nu va fi apărată, noi vom fi singuri, practic estul o alianță pur formal. Nu este așa, ştim foarte bine că aliații din cadrul NATO, Statele Unite, vor fi alături de România aşa acum și România va fi alături de alte state NATO, de colegii baltici, de exemplu sau polonezi dacă ceva se va întâmpla, practic, discutăm de investiții în apărare.

Când alianța îşi va crește capacitatea de descurajare odată cu România, şi vă mai spun un lucru, este un aspect poate asupra căruia nu se insistă, investitorii vin într-o ţară mai sigură, că vorbim de un parteneriat industrial între companii din industria de apărare din statele NATO și companii similare din România, lucru care se întâmplă deja și se va întâmpla mai pregnant în următorii ani.

E o schimbare de generație evidentă și lucrul acesta trebuie să îl spunem foarte ferm și celor tineri ca să înțeleagă mai bine că noi nu suntem singuri, acționăm într-o alianță, cea mai puternică alianță din lume în acest moment, iar România are cele mai solide garanţii de securitate din istoria asta.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! Invitat la subiectul săptămânii a fost directorul general al New Strategy Center, domnul George Scutaru. Domnule Scutaru vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

George Scutaru: Mulțumesc mult și aș mulțumi cu această ocazie și partenerilor din acest proiect, în mod deosebit rectorului Ghiță Bârsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre și domnului rector Marilen Pirtea şi doamnei prorector Flavia Varna de la Universitatea de Vest din Timișoara, care s-au implicat foarte mult pentru ca acest proiect să fie unul succes! Vă mulțumesc mult, încă o dată!

Subiectul Săptămânii