Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara cu cei mai mulți morți pe șosele.
Raportul arată că, în țara noastră, mor 96 de persoane la un milion de locuitorui. Un prim factor este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidentele de pe autostrăzi. În coada clasametului se regăsește și Bulgaria cu 88 de morți la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, în țările cu o infrastructură rutieră bine dezvoltată mor cei mai puțini oameni. Cel mai bine stă, în acest clasamenet, Marea Britanie cu doar 27 de persoane la un milion de locuitori. Podiumul este completat de Danemarca, cu 30 de morți, și Irlanda cu 31.
Un alt raportul al Organizației Mondiale a Sănătății arată că România stă cel mai rău, din țările UE, la numărul de decese în accidente rutiere raportat la populație.
OMS subliniază că bunăstarea unei națiuni are un rol major în această statistică, indicând că riscul unei persoane de a muri într-un accident rutier este de trei ori mai mare într-o țară cu venit mediu decât într-una cu venit ridicat.
Printre motive se numără regulamentele de circulație insuficient de severe sau insuficient aplicate și respectate, precum și infrastructura precară.
Șoferii și pasagerii automobilelor sunt cei mai expuși riscului, cumulând 48% din decese, urmați de pietoni (27%), motocicliști (11%) și cicliști (5%).
Timişul primeşte noi promisiuni pentru realizarea principalelor proiecte ale autorităţilor din judeţ.
Premierul Mihai Tudose şi vicepremierul Marcel Ciolacu s-au aflat la Timişoara pentru discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş şi prefectul Eva Andreaş.
Unul dintre subiecte a fost legat de construirea sălii polivalente cu 16.000 de locuri în vederea anului 2021, când Timişoara va fi Capitala Culturală a Europei. Conform reprezentanţilor CJ Timiş, mesajul a fost pozitiv, investiţia “urmând să fie pusă în mişcare pentru realizarea documentaţiilor necesare premergătoare începerii lucrărilor de către Compania Naţională de Investiţii”, se arată în comunicatul Consiliului Judeţean Timiş.
În ceea ce priveşte descărcarea de pe autostradă din comuna Sânandrei, urmează ‘discuţii aplicate şi urgente cu CNAIR’.
Tot la capitolul infrastructură rutieră s-a reiterat necesitatea realizării unei autostrăzi care să lege Timişoara de Belgrad. Discuţiile pentru acest obiectiv să se poarte între premierul României şi oficialităţile sârbe.
Reprezentanţii administraţiei judeţene au mai amintit că nu a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru proiectare şi execuţie a lucrării. Premierul a dat asigurări că în cel mai scurt timp se vor urma toate procedurile, iar anul 2018 va găsi centura cu şantier deschis.
În ceea ce priveşte banii pentru termoficare, premierul Mihai Tudose Timișoara nu a primit bani pentru compania de termoficare Colterm deoarece nu i-au fost solicitați.
“În ultima ședință de Guvern, executivul a aprobat peste 120 de milioane de lei pentru companiile de termoficare cu probleme din țară, dar pe listă nu s-a aflat și Timișoara, deși Colterm se confruntă cu mari probleme financiare. Acest subiect a fost discutat cu premierul și vicepremierul, însă concluzia nu este una fericită: Timișoara nu a fost cuprinsă pentru că Primăria Timișoara, acționarul unic al Colterm, nu a făcut demersurile necesare și obligatorii pentru a primi acest ajutor de la Guvern, ajutor primit, de exemplu, de municipiul Arad”, se arată într-un comunicat transmis de CJ Timiş.
Un ultim subiect discutat a fost legat de bugetul administraţiilor locale aferent anului 2018, premierul Mihai Tudose afirmând că acesta va fi cel puţin la nivelul anului 2017, mai menţionează sursa citată.
Regiunea de nord-est a României participă în acest an la un proiect-pilot al Uniunii Europene care îşi propune să ajute zonele mai puţin dezvoltate ale continentului.
29 de milioane de euro sunt alocaţi în acest scop.
România şi Polonia sunt primele ţări care iau parte la acest proiect inedit, iar din ţara noastră au fost selectate judeţele din Moldova.
Această zonă are un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene, însă infrastructura rutieră constituie o problemă pentru investitori, după cum ne-a declarat directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei:
Vasile Asandei: Pentru a veni investitorii străini în partea de nord-est trebuie să ştie ceva despre noi şi, din perspectiva asta, noi, Agenţia de Dezvoltare Regională am făcut nişte dmersuri în ultima vreme, respectiv am participat la diverse târguri şi expoziţii ca regiune pentru a ne face promovate, cunoscute oportunităţile de investiţii. Apoi am făcut un Ghid al Investitorului ca să aducem la cunoştinţa oamenilor interesaţi oportunităţile noastre. Desigur, este şi o problemă de infrastructură, în principal este o piedică, lipsa unei infrastructuri moderne, a autostrăzii est-vest, este o problemă pentru regiunea noastră.
Proiectarea reţelei strategice de ciclism este în planul Primăriei Timişoara pentru începutul anului viitor.
De asemenea sunt în atenţie reţeaua regională de piste de biciclete, care va însuma peste 250 de kilometri, şi extinderea sistemului de bike-sharing, anunţă viceprimarul Dan Diaconu.
“Ne așteptăm ca la începutul anului 2018 să demarăm proiectarea pentru rețeaua strategic de ciclism în municipiul Timișoara. De asemenea, unul dintre proiectele pe care le avem foarte sus în clasamentul celor depuse pentru programul Operațional Regional Axa 4 este proiectul rețea regională de piste de biciclete – aproape 265 km de piste de biciclete – care ar urma să lege Timișoara de comunele periurbane și nu doar de ele, împreună cu încercarea de a extinde sistemul închiriere a bicicletelor – parte a sistemului de transport public din Timișoara – sperăm că vor crea atractivitate sporită pentru acest mijloc de transport foarte folosit în Europa”, a explicat Dan Diaconu.
În ce priveşte lucrările mari de infrastructură rutieră, amintim că anul viitor vor continua intervenţiile pe inelul 4, între Calea Lipovei şi zona UMT, şi la pasajul subteran ce va lega strada Bogdăneştilor de strada Gării.
Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.
Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.
Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.
Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.
Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.
Iar acești bani, îndreptați către?
Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.
Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.
Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.
Îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră pentru transportatori
Publicat de Andrei Cretoiu,
8 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:59
Transportul are un rol esenţial atât pentru economia unei ţări, cât şi pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei. Acest sector asigură peste 11 milioane de locuri de muncă şi a reprezentat una dintre primele politici comune ale Uniunii Europene, datorită căreia în ultimii 20 de ani s-au înregistrat progrese considerabile, de la eliminarea obstacolelor frontaliere între statele membre şi extinderea reţelelor de transport până la un transport aerian, maritim și rutier mai sigur şi mai puţin poluant.
Provocările nu se opresc însă aici, îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră în viitor, sectorul transporturilor va trebui să atragă angajaţi tineri, cu aptitudinile potrivite și bineînţeles forța de muncă va trebui adaptată la evoluţia tehnologică, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc:
Transportul este şoferul economiei, însă personalul este îmbătrânit, o treime dintre lucrători au peste 50 de ani. Trebuie să atragem tineri către acest sector. Programul de lucru este neregulat, drept pentru care trebuie să lipsească timp îndelungat de acasă. Munca fizică a fost înlocuită cu stresul şi asta din cauza presiunii timpului. În plus acest sector presupune anumite riscuri, transportul fiind considerată o activitate riscantă.
Este trist că din acest motiv doar 22% dintre angajaţi sunt femei, în timp ce în alte sectoare economice procentul este de 46%.
Sectorul transporturilor din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme şi din cauza preţurilor scăzute de pe alte piețe de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc.
Situația economică actualăa dus la creșterea concurenței și pune presiune pe companii, acestea fiind nevoite să reducă costurile, ceea ce poate avea impact negativ asupra condiţiilor de lucru. În plus, s-a constatat şi dezvoltarea unor practici dubioase de angajare cum ar fi companiile casetă de scrisoare sau companiile false de auto-ocupare a forței de muncă. Nu suntem orbi, nu ne facem că nu vedem ce se întâmplă, încercăm să găsim soluţii constructive.
Punerea în aplicare a normelor existente este uneori dificilă deoarece o parte din forța de muncă din sectorul transport este mobilă, a mai spus comisarul european pentru transporturi.
Pornind de la decizia Germaniei de a impune operatoriilor de transport străini, un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră, măsură momentan suspendată, Violeta Bulc a spus că trebuie găsit echilibrul corect între preocupările sociale și piața internă.
Din ianuarie 2014, Uniunea Europeană dispune de o nouă politică privind infrastructura de transport, care va conecta continentul de la est la vest și de la nord la sud. Această politică urmărește să reducă decalajele existente la nivelul rețelelor de transport naționale şi să elimine blocajele care împiedică buna funcționare a pieței unice.
Autorităţile judeţene din Caraş-Severin şi cele locale din Anina îşi propun dezvoltarea zonei montane şi transformarea tradiţiei mineritului într-o reală atracţie turistică, fapt pentru care, joi, au primit vizita unei delegaţii germane ce a prezentat modelul pe care l-a urmat această ţară pentru punerea în valoare a oraşului Oberstdorf.
‘Am fost onorat să primesc vizită acestei delegaţii din Germania, care cunoaşte România, după ce timp de 15 ani a realizat un studiu, în special pentru Valea Jiului, dar şi pentru turismul montan, unde Caraş-Severinul se regăseşte. După cum cunoaşteţi, şi strategia de dezvoltare a judeţului mizează pe dezvoltarea turismului. Noi am încercat să ducem toate utilităţile şi să dezvoltăm infrastructura rutieră către locurile deosebite pe care le avem. La această oră se simte nevoia acută de infrastructură hotelieră. Consiliul Judeţean nu se poate implica în acest sens, dar prin parteneriate publice-private încercăm să o creştem. Discuţiile purtate cu partea germană au fost deosebit de interesante, din această perspectivă. Este un început bun şi sperăm ca oraşul Anina să fie deschizător de drum în această dezvoltare şi pentru alte localităţi’, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni.
Reprezentanţii delegaţiei germane au prezentat, cu acest prilej, felul în care au reuşit transformarea unei asemenea zone, foste miniere, într-una atrăgătoare pentru turişti, numărul acestora crescând impresionant, de la un an la altul.
‘Am lucrat, de-a lungul timpului, pentru Ministerul Energiei din România, când am realizat, împreună cu ministrul nostru de la acea vreme, un studiu care conţine schimbarea structurii, dintr-o zonă minieră, într-o zonă turistică. Eu vin dintr-o regiune care este poziţionată geografic aproape ca a dumneavoastră. Regiunea noastră are circa 170 mii de locuitori ce trăiesc, în proporţie de 60%, din turism. Am început acum 50-60 de ani, cu un sătuc mic, de munte, şi am crescut turismul. Mai exact, am început cu 50 mii de înnoptări şi am ajuns la câteva milioane. Studiul meu l-am prezentat la Congresul Mondial şi am primit foarte multe cereri din regiunea montană, unde turismul trebuie să fie subvenţionat şi ajutat’, a declarat Manfred Helmert, conducătorul delegaţiei germane.
Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, a fost în vizită, în Bavaria, unde i s-au prezentat mai multe posibilităţi de dezvoltare, care se pot realiza cu bani puţini.
‘L-am cunoscut pe Manfred Helmert în urmă cu un an, la Deva. I-am povestit despre Anina, despre mina care a fost închisă, dar şi despre potenţialul turistic al zonei. Astfel, am ajuns să fiu invitat în Germania, pentru a vedea transformările ce au avut loc, dintr-un sătuc minier, într-o zonă turistică deosebită. După cum ştiţi, zona este cunoscută şi pentru trambulinele de la Oberstdorf. La Anina s-ar preta şi realizarea unor săniuţe pe şine, nişte boburi care să atragă turiştii. Anina este la o altitudine mai mică, între 400 şi 600, faţă de 1000-1100, cât e acolo, dar totul se poate adapta. În rest, lucrăm la partea de moteluri, de pensiuni, pentru a asigura cazare şi locuri de servit masa în zona noastră, precum si la partea de promovare, care începe să dea roade, având în vedere că, pentru 1 mai, toate spaţiile de cazare sunt ocupate’, a afirmat primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu.
În acest oraş a fost înfiinţată şi Asociaţia Munţilor Aninei, formată din trei localităţi, Anina, Ciudanovita si Eftimie Murgu, din care ar putea face parte și Carașova, Bozovici și Oraviţa, dacă reprezentanţii ultimelor trei localităţi îsi vor exprima opţiunea pentru a intra în asociaţie.
Comisia Europeană a decis să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă- Constanţa din Autostrada Soarelui. Au fost alocaţi bani din Fondul de Coeziune pentru 85% din costurile acestui tronson, aflat în exploatare din noiembrie 2012. Cu detalii, Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPlus.
Construcția tronsonului de autostradă Cernavodă- Constanța va fi achitată din fonduri europene. Prin această decizie, semnată de Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu, România beneficiază de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune. Suma acoperă 85% din costurile pentru construcţia a 51,3 kilometri de autostradă, dați în folosință deja în 2012.
Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autoritățile române pentru a accelera absorbția programelor din perioada 2007-2013, a declarat comisarul european Corina Crețu:
”Am arătat că noi, în Comisia Europeană, înţelegem importanţa politicii regionale pentru România, pentru regiunea noastră, fiind principala sursă pentru investiţiile publice din România. De aceea, am şi creat un grup de lucru pentru a ajuta statelele membre cu o rată de absorbţie scăzută şi vom face tot ce putem în termeni de asistenţă tehnică, vom vizita aceste state membre, suntem într-un dialog permanent cu aceste state membre pentru a utiliza la maximum cele unsprezece luni care au rămas până în decembrie 2015, când este ultima lună în care se pot accesa bani pentru perioada bugetară 2007-2013.
De asemenea, suntem foarte interesaţi să avem un start foarte bun, proiecte bune, viabile, care să creeze locuri de muncă pentru noua perioada de programare 2014-2020. Intenţionăm împreună cu predecesorul meu, domnul comisar Hann, dar care acum este responsabil cu politica de vecinătate, să facem o vizită comună în România şi Republica Moldova, tocmai pentru a arăta că sigur toate ţările candidate dorim să le considerăm aproape şi să aibă aceste sentiment de apartenenţă la marea familie politică europeană.”
Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, iar pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanțeze retroactiv construirea acestui tronson. Printre beneficiile finanţării, diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulație între Constanța și Cernavodă și scăderea timpului de călătorie pe relaţia București- Constanța, de la 2h30min la 1h51min.
Banii sunt alocaţi prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii. Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte și Autostrada Soarelui.
Acesta a fost aprobat ieri, în şedinţa Consiliului Judeţean şi cuprinde 733 de proiecte, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Unul dintre cele mai importante obiective este Masterplanul revizuit privind apa şi canalizarea, care are termen de finalizare anul 2038.
Pentru zonele rurale este prevăzut un proiect de reabilitare a sistemului de apă şi canalizare în valoare de aproximativ 160 de milioane de euro.
Din cele 733 proiecte ale judeţului pe următorii 7 ani, Ciprian Dobre a subliniat că cele mai multe, 160, sunt în domeniul transportului şi al infrastructurii rutiere, iar 117 proiecte vizează alimentare cu apă şi canalizare.
Pentru învăţământ există 82 de proiecte, pentru turism şi cultură câte 53, iar pentru energie regenerabilă sunt prevăzute, până în 2020, 42 de proiecte.
Aceasta conţine informaţii despre infrastructura rutieră a judeţului, cursurile de apă, traseele turistice dar şi alte date care pot fi folosite atunci când este nevoie.
Harta Operativă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va fi furnizată în format electronic primăriilor din Vrancea dar va putea fi utilizată şi pe platforma de intranet a prefecturii
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
