Oltchim, singurul producător de sodă caustică din Europa Centrală, va fi vândut pe bucăţi. Statul rămâne acţionar majoritar, însă doar pe ceea ce va rămâne din combinatul chimic. În maxim doi ani, Oltchim va dispărea, spun administratorii companiei. Trei companii sunt interesate deja pentru a cumpăra clădirile, utilajele şi echipamentele Oltchim.
Preţul de licitaţie pentru active a pornit de la 300 de milioane de euro. Statul nu va încasa niciun leu însă din vânzarea Oltchim, până nu vor fi achitate toate datoriile către creditori.
Combinatul se află în insolvență din anul 2013. Deşi urmează să fie vândut, Oltchim a ieşit pe profit în prima jumătate a acestui an. Combinatul are în prezent două mii angajați.
Aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvenţă ridicat, conform unui studiu al agenţiei de rating şi evaluare Coface. Această situaţie este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mai mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 peste 90 de procente din totalul veniturilor înregistrate de întreg mediul de afaceri. Această pondere este mult mai scăzută în ţările europene amintite, mai arată documentul Coface, conform căruia 99% dintre companiile româneşti se luptă pentru o cotă de piaţă de maximum 33%, în condiţii de concurenţă foarte agresivă şi economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE.
Reprezentanţii creditorilor OLTCHIM s-au întalnit luni la Bucureşti pentru a modifica planul de reorganizare şi procedura vînzare a combinatului aflat în insolvenţă. Întalnirea este decisivă şi pentru viitorul angajaţilor.
Aceasta pentru că propunerile de modificare prevăd că noii proprietari nu vor mai fi obligaţi să-i preia şi pe cei 2000 de salariaţi. Doar jumătate dintre ei vor avea şansa să fie reîncadraţi la societăţile care vor cumpăra activele Oltchim.
Creditorii susţin că modificarea planului de reorganizare este necesară pentru ca societatea să nu mai poată fi obligată de Comisia Europeană să returneze un ajutor primit de la stat, ajutor care este acum investigat de executivul comunitar.
Parlamentul European a aprobat noi reguli privind procedurile de insolvenţă pentru companiile care nu îşi mai permit să plătească obligaţiile financiare.
Acestea trebuie să primească o a doua şansă, susține raportorul Vera Jourova:
Astăzi în Europa, jumătate din firme nu supravieţuiesc în primii 5 ani de existenţă. În Uniunea Europeană, 200.000 de companii dau faliment în fiecare an, adică 600 pe zi. Asta înseamnă multe locuri de muncă pierdute, de până la 1,7 milioane anual. Aproximativ 25% dintre firmele care au intrat în insolvenţă au activitate transfrontalieră, adică creditorii şi debitorii se află în state diferite, supunându-se unor jurisdicţii diferite. S-a ajuns în această situaţie deoarece ultima criză a dus la contractarea de credite neperformante în toate ţările.
La noul regulament privind insolvenţa se lucrează de 2 ani, spune raportorul Tadeusz Zwiefke.
Regulamentul privind insolvenţa a intrat în vigoare în anul 2000 în aproape toate statele membre, excepţie Danemarca, iar de atunci nu a fost modificat. Având în vedere criza, în mandatul trecut s-a început în colaborare cu Consiliul European, reformarea acestui regulament. Obiectivul a fost unul comun, să avem un cadru juridic pentru procedurile transfrontaliere de insolvenţă care ar permite restructurarea companiilor cu pierderea a cât mai puţine locuri de muncă. De asemenea ne-ar ajuta să facem faţă fenomenului de turism de insolvenţă. Se va putea stabili mai simplu jurisdicţia tribunalelor şi demararea procedurilor în cazurile de insolvenţă. Uneori un tribunal din alt stat membru are posibilitatea de a efectua aceste proceduri însă este nevoie de certitudine juridică, care este foarte important în mediul de afaceri pentru a evita fenomenul de forum shipping, adică atunci când cineva apeleze la instanţa judecătorească a unei ţări nu datorită competenţei, ci deoarece va aplica dreptul material cel mai favorabil. De aceea am introdus în definiţia comună principiul de regatio legi, adică o companie nu se poate muta într-un alt stat în mai puţin de 3 luni după procedurile de insolvenţă, şi avem un alt termen de 6 luni în cazul insolvenţei consumatorilor. Şi asta deoarece este mult mai uşor unei persoane fizice să se mute decât pentru una juridică.
Elementul cheie al noilor reguli este definirea centrului interesului principal, adică statul membru care va deschide procesul. De regulă, procedurile sunt lansate în statul în care se află biroul debitorului.
Se încearcă şi eliminarea diferenţelor dintre legislaţiile naţionale. În acest sens va fi efectuat un studiu privind procedurile de insolvenţă existente în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Rezultatele vor fi prezentate în ianuarie 2016.
Societatea Moldomin, aflată în insolvenţă, continuă să polueze deşi au fost aplicate sancţiuni în valoare de un miliard de lei şi există o plângere penală. Problema prafului de steril provenit de pe iazurile de decantare reprezintă şi acum o problemă, spune Corina Pascotă – şeful Gărzii de Mediu din Caraş-Severin.
În schimb, la TMK Reşiţa situaţia este sub control, în urma numeroaselor lucrări de investiţii. Nu au mai fost înregistrate sesizări de la cetăţeni cu privire la poluarea din combinat.
Ei cer instituţiei să garanteze un credit de 50 de milioane de lei, necesar pentru accesarea unui împrumut din care să fie plătite lucrările la noua pistă de 2.100 de metri.
Sindicaliştii avertizează că fără aceşti bani nu pot fi achitate lucrările deja efectuate, iar aeroportul va intra în insolvenţă.
Protestatarii reproşează conducerii Consiliului Judeţean o promisiune făcută la începutul acestui an, când s-a angajat să garanteze creditul care urmează să fie plătit de aeroport. Sindicaliştii afirmă că fără acest împrumut există riscul ca activitatea să fie perturbată şi se poate ajunge la situaţia când marile companii aeriene vor părăsi Clujul.
În replică, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, apreciază că temerile protestatarilor sunt neîntemeiate.
El a explicat că administraţia va onora angajamentele, dar numai după ce va exista certitudinea că lucrările care vor fi plătite nu intră sub incidenţa dosarului instrumentat de DNA.
Vakar Istvan spune că a avut deja discuţii cu creditorii, care au fost de acord cu amânarea plăţilor până când ancheta procurorilor va fi terminată.
Situaţia de la Aeroportul Internaţional din Cluj va fi discutată astăzi în şedinţa Comisiei de Dialog Social a Prefecturii, în prezenţa ministrului de resort, Aurelia Cristea.
Suma încasată în primele şase luni ale acestui an din taxele şi impozitele locale, în Tg. Jiu, se ridică la peste 20 milioane de lei, din valoarea totală aferentă acestui an de 30 milioane de lei. Astfel, în prima jumătate a anului, cea mai mare parte a contribuabililor din municipiu şi-au achitat taxele şi impozitele.
Valoarea sumelor încasate la bugetul local este mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, Direcţia Publică de Venituri a emis peste 20.000 de somaţii pentru cei care au întârziat cu plata dărilor. Dacă aceștia nu îşi vor achita restanţele în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei, Direcţia Publică de Venituri va trece la instituirea măsurilor de executare silită.
Aproximativ 3000 de familii se află în imposibilitatea achitării taxelor şi impozitelor, iar în cazul lor se vor întocmi dosare de insolvenţă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
