Angajatorii obligați să plătească contribuții la nivelul contractelor de 8 ore și pentru cele part-time

Publicat de adinaiftime, 6 septembrie 2017, 09:40

Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.

Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.

Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.

Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.

Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.

Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.

Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.

Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .

„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.

Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Angajatorii în vizorul Inspecției Muncii

Publicat de adinaiftime, 4 august 2017, 22:10

Inspecţia Muncii anunţă că va continua controalele, prin intermediul sucursalelor teritoriale, privind respectarea măsurilor ce se aplică în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.

Potrivit Inspecţiei, angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii minime pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor: reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri de persoană.

Nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 2.500 de lei.

Peste 48 de mii de constănţeni câştigă doar salariul minim pe economie

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 07:30

Cifra plasează judeţul Constanţa pe locul 4 pe ţară, după Bucureşti, Bihor şi Parhova, la cele mai multe salarii minime. Doar 4% dintre angajaţii din România au salarii de peste 5.000 de lei pe lună, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii.

Majoritatea dintre aceştia lucrează în Bucureşti, capitala fiind urmată, la mare distanţă de judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş. Aproape 30% din angajaţii României sunt plătiţi cu minimul pe economie.

Peste 80 de mii de constănţeni câştigă între salariul minim şi salariu mediu şi puţin peste 3.500 de constănţeni au peste peste 5.000 lei pe lună.

Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert a Romaniei a declarant ca Judeţul Constanţa nu a atras, în 2014, nici o investiţie. In plus, datele ANAF arata ca – „Judeţul Constanţa, sub actuala administraţie de 14 ani, a ajuns de pe locul al doilea în anul 2001, pe locul 7 la nivel national in privinta valorificarii oportunitatilor de dezvoltare economica.”