Cinci județe din România nu au niciun medic hematolog!

Publicat de Andra Radu, 6 iulie 2021, 08:30

În România sunt peste 300 de medici hematologi, însă cinci judeţe nu au niciun medic pe această specialitate, informează Colegiul Medicilor din România.

Cei mai mulţi medici, respectiv 122 de hematologi, se află în Bucureşti. La polul opus se află cinci judeţe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Tulcea, iar în alte judeţe există un singur medic hematolog.

„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialităţi, precum şi distribuţia acestora la nivel naţional. Trebuie să aducem specialiştii mai aproape de pacienţi, mai aproape de oameni, de comunităţile în care aceştia trăiesc.

Ca preşedinte al Colegiului Medicilor din România, dar şi ca medic hematolog, observ şi mă confrunt zilnic cu lipsa unei reţele perfect funcţionale de medici hematologi cu o distribuţie uniformă la nivel naţional a acestora.

Avem pacienţi care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situaţii inclusiv de cazuri grave, iar aceşti pacienţi nu pot beneficia în judeţul de domiciliu de un medic hematolog.

Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităţilor locale, dar şi a conducerilor unităţilor medicale din fiecare judeţ de a atrage medici pe specialităţile deficitare”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, citat în comunicatul de presă.

Conform aceleiaşi surse, în România au funcţionat anul trecut peste 63.000 de unităţi sanitare, dintre care 52.000 de unităţi în mediul urban şi 11.000 în mediul rural.

Astfel, în 2020 au funcţionat 535 de spitale, 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică.

Foarte multe adolescente din România devin mame!

Publicat de Andra Radu, 30 iulie 2019, 09:43

Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică, citat de Organizația ”Salvați Copiii”, arată că, la nivel național, numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor. Situația rămâne îngrijorătoare însă în privința nașterilor la mame adolescente.

Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, aproape 13 mii sunt la prima naștere.

Silvia Burcea, coordonator program Sănătatea mamei și copilului din cadrul ”Salvați Copiii”, atrage atenția că nașterile la vârste fragede sunt riscante și pentru mamă și pentru copil.

”Adolescentele care nasc au probleme de sănătate, în mare parte. Potrivit medicilor, ele suferă de anemie, hipertensiune, depresie, hemoragie, iar copiii se confruntă cu mortalitate infantilă, prematuritate, malformații la naștere, întârzieri de creștere. Aceste lucruri apar deoarece corpurile adolescentelor nu sunt pregătite pentru naștere”, a declarat Silvia Burcea, de la ”Salvați Copiii”.

Pe lângă nașteri la vârste fragede, se înregistrează și un număr mare de bebeluși abandonați în maternități, dar și multe cazuri de mortalitate infantilă.

Printre cauze se numără sărăcia, lipsa de educație și familiile dezorganizate din care provin tinerele mame.

Cele mai multe cazuri de nașteri la adolescente se înregistrează în zona Moldovei și în sudul țării.

Ouăle, untul, combustibilii și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în noiembrie

Publicat de adinaiftime, 18 decembrie 2017, 10:30

Ouăle, untul și fructele proaspete sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în noiembrie față de luna precedentă, în timp ce, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai importante creșteri de prețuri au fost consemnate în cazul combustibililor și al tutunului și țigărilor, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Astfel, ouăle s-a scumpit în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cu 29,21%, untul cu 6,92 și fructele proaspete 2,22%, iar prețul laptelui de vacă a crescut cu 1,51%.

Pe segmentul mărfurilor nealimentare, prețul combustibililor a urcat cu 2,78%, iar cel al tutunului și țigărilor cu 1,95%.

În sectorul de servicii, creșteri mai semnificative au fost consemnate în cazul tarifelor la telefon, de 0,96%, transportul aerian, de 0,78%, și igienă și cosmetică, 0,51%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la citrice și alte fructe meridionale (-6,55%), alte legume și conserve din legume (3,29%), zahăr (-1,35%) și la serviciile de apă, canal și salubritate (-0,26%).

Pe total mărfuri alimentare, prețurile au crescut cu 0,66%, în noiembrie față de luna precedentă, iar cele nealimentare au urcat cu 0,86%. La servicii, tarifele au crescut cu 0,33%.

În noiembrie 2017, rata anuală a inflației a urcat la 3,23%, de la 2,6% în octombrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,88% și a celor nealimentare cu 4,12%. Față de luna noiembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,10%.

Acesta este cel mai ridicat nivel al indicelui anual al prețurilor de consum începând din 2013, când s-a situat la 3,98%.

„Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 — noiembrie 2017) față de precedentele 12 luni (decembrie 2015 — noiembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,9%”, precizează INS.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază.

Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.

Economia României a crescut cu 7% în primele 9 luni

Publicat de adinaiftime, 14 noiembrie 2017, 20:30

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier, potrivit estimărilor „semnal” date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

„Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

Institutul Național de Statistică a revizuit în creștere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi față de trimestrul precedent.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, și Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului, România și Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,5%.

Au început scumpirile!

Publicat de adinaiftime, 10 noiembrie 2017, 21:50

Cartofii, ouăle şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în octombrie, comparativ cu luna precedentă.

În acelaşi timp, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai mari creşteri de preţuri au fost consemnate în cazul energiei electrice, energiei termice şi al combustibililor.

Aceste date au fost prezentate vineri, 10 noiembrie, de Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, preţul legumelor şi al conservelor de legume a crescut cu 7,66%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 6,63%, fructele proaspete cu 6,19 procente, iar cartofii cu 5,41%. Scumpiri au fost consemnate şi în cazul untului şi al produselor lactate.

Pe segmentul mărfurilor nealimentare, preţul energiei electrice a urcat cu 6,94%, al combustibililor cu 3,47 de procente, iar al energiei termice cu 1,96%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la transportul aerian, citrice, zahăr, mălai şi tarifele la telefonie.

Se scumpesc apartamentele din Timișoara, dar se ieftinesc în București

Publicat de adinaiftime, 7 noiembrie 2017, 16:00

Prețurile apartamentelor au crescut în ultimul trimestru al acestui an, deși la nivel național se consemnează un nivel relativ constant. Motivul stagnării aparente o reprezintă tendința de ieftinire a apartamentelor din București.

În marile orașe ale țării, apartamentele s-au apreciat în ansamblu cu 3,5%, iar casele s-au scumpit cu 3,9%. Și în acest trimestru, prețurile apartamentelor disponibile au continuat să recupereze scăderea consemnată în perioada de criză.

În Timișoara, apartamentele s-au scumpit cu 2,8%, până la 1.110 euro pe metru pătrat util – valoare cu 9,5% mai mare decât cea atinsă în perioada similară a anului trecut. Față de trimestrul al treilea din 2014, locuințele din oraș sunt cu 30,6% mai scumpe, chiar dacă acestea rămân cu 11,5% mai ieftine decât în 2008.

Conform analizei realizate de Imobiliare.ro, nivelul actual al prețurilor cerute pentru case și apartamente este cu 9,7% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, respectiv, cu circa un sfert mai mare decât cel din urmă cu doi ani. Pretențiile vânzătorilor sunt, astfel, cu 38% mai mici acum decât în 2008, dar aproximativ egale cu media anului 2010.

Spre comparație, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arătau că, în trimestrul al doilea al anului în curs, valoarea de tranzacționare a locuințelor era cu circa 14% mai mare decât în 2015. Potrivit Eurostat, această diferență se situa, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la doar +8%.

Singura excepție o reprezintă Capitala unde prețurile apartamentelor au scăzut, iar analiștii imobiliari pun situația pe seama epuizării treptate a fondurilor Prima Casă, cât și pe seama creșterii dobânzilor la credite.

Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie

Publicat de adinaiftime, 11 octombrie 2017, 18:32

Inflația anuală a urcat, în septembrie, la 1,8%, de la 1,2% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Față de luna august a acestui an prețurile au urcat cu 0,5%, în septembrie.

„Prețurile de consum în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016 au crescut cu 1,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2016 — septembrie 2017) față de precedentele 12 luni (octombrie 2015 — septembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,5%”, precizează comunicatul citat.

Mărfurile alimentare s-au scumpit, luna trecută, cu 0,54%, cele nealimentare cu un procent similar în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,32%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit la începutul lunii august prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior.

Potrivit BNR, reintrarea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei a fost anticipată a avea loc din trimestrul III din 2017.

Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 2,9% în decembrie 2017, valoare situată peste ținta centrală de inflație, de 2,5%.

S-a redus declinul demografic

Publicat de adinaiftime, 10 octombrie 2017, 22:00

Declinul demografic s-a redus în luna august, în principal datorită creşterii natalităţii, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, în august s-au născut peste 20.100 de copii, cu aproape 3.000 mai mulţi decât în luna similară din 2016. În acelaşi timp au murit mult mai puţini locuitori ca anul trecut. A scăzut şi mortalitatea infantilă, însă, potrivit ultimelor statistici oficiale, România rămâne cu cea mai mare rată din din Uniunea Europeană.

ITALIA: A fost introdus venitul minim GARANTAT. Cine poate beneficia de el

Publicat de adinaiftime, 30 august 2017, 20:00

Guvernul italian a aprobat marți o hotărâre prin care se stabilește un venit minim garantat începând de la 1 ianuarie 2018, informează DPA.

Venitul garantat este de maximum 490 de euro pe lună, acordat familiilor cu peste cinci membri. Au prioritate familiile cu copii minori, femeile gravide și șomerii în vârstă de peste 50 de ani.

Sunt eligibile familiile cu venituri sub 6000 de euro pe an și proprietăți cu valoare totală sub 20.000 de euro.

Venitul minim se acordă timp de maximum 18 luni. Noua formă, denumită venit de incluziune (REI), va înlocui sprijinul pentru incluziune activă (SIA), un ajutor social în vigoare din septembrie 2016. REI va fi putea fi acordat celor care realizează venituri din muncă, însă nu este compatibil cu niciun tip de ajutor de șomaj.

Conform unui agenției de presă italiene ANSA, preluată de Xinhua, de noua măsură anti-sărăcie vor beneficia aproximativ 400.000 de familii sau 1,8 milioane de oameni.

Numărul familiilor sărace din Italia a crescut mult de la începutul crizei financiare din 2008. Față de 7,3% săraci în 2009, s-a ajuns în 2014 la 11,6%, când media în Uniunea Europeană era de 8,9%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iulie anul acesta. În 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică, trăiau în sărăcie absolută 1,6 milioane de familii, cu un total de 4,7 milioane de membri, adică 7,9% din populația de 60 de milioane a Italiei.

Sursa – agerpres

Consumul de carne în România a crescut uşor în 2016

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 21:19

Acesta se menține însă la un nivel relativ scăzut comparativ cu standardele din ţările dezvoltate, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 3,39 kilograme, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică transmisă la solicitarea Agerpres.

Potrivit acestuia, gospodăriile formate dintr-o singură persoană au cel mai bogat consum de carne.

Pâinea şi produsele de panificație reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării analizate.

Scumpiri semnificative la energie electrica și la ouă, în iulie

Publicat de adinaiftime, 11 august 2017, 20:30

În luna iulie rata anuala a preturilor de consum a urcat la 1,4%, fata de 0,9 procente in iunie, reiese din datele publicate de Institutul National de Statistică. Luna trecuta preţurile au crescut, in medie, cu 0,3 procente fata de iunie 2017, pe seama scumpirii marfurilor nealimentare si serviciilor, in timp ce marfurile alimentare au consemnat o usoara ieftinire. Cele mai semnificative scumpiri s-au inregistrat in iulie la energia electrica, peste 6,7%, si la oua, 1,2 procente. Ieftiniri au fost la cartofi, cu peste 9 la suta dar si celelalte legume,fructe si la conservele de legume.

Scade volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul

Publicat de adinaiftime, 4 august 2017, 12:00

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul – cu excepţia vânzărilor de autovehicule şi motociclete – a scăzut cu 1,5 procente în iunie, comparativ cu luna precedentă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Scăderea a fost determinată mai ales de reducerea vânzărilor de alimente, băuturi şi ţigări, dar şi a celor de produse nealimentare. Însă comparativ cu iunie 2017, afacerile din comerţul cu amănuntul au urcat cu peste 7 la sută.

11 iulie – Ziua Mondiala a Populatiei

Publicat de adinaiftime, 11 iulie 2017, 10:30

Populația României continuă să scadă. În luna mai s-a înregistrat un spor negativ de 4.671 de persoane, din cauza mortalității ridicate și a natalității scăzute, arată datele Institutului National de Statistica.

România este printre statele Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scãdere a populatiei, anul trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul european de Statisticã.

Populatia Uniunii Europene a ajuns la aproape 512 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, de la 508,3 milioane persoane in 2015. Anul trecut, populatia a crescut în 18 state membre si a scãzut în zece tãri membre.

Cele mai mari cresteri au fost înregistrate în Luxemburg, Suedia, Malta, Austria, Germania si Cipru, Danemarca, Marea Britanie si Olanda. În schimb, cele mai mari scãderi ale populatiei au fost înregistrate în Lituania, Letonia, Croatia, Bulgaria si România.

În total, populatia Uniunii Europene a crescut cu 1,5 milioane de persoane în cursul anului trecut.

Datele Eurostat aratã cã România se numãrã si printre statele UE cu cea mai mare mortalitate, pe primul loc fiind Bulgaria, urmatã de Letonia si Lituania, România si Ungaria. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 2016, România era a saptea cea mai populatã tarã din UE, fiind devansatã doar de Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania si Polonia. In data de 11 iulie, in intreaga lume este marcata Ziua Mondială a Populaţiei.

In anul 1974, Organizatia Natiunilor Unite a proclamat Anul International al Populatiei si a invitat, pentru prima data in istorie, toate statele lumii la Conferinta Mondiala a Populatiei, care s-a desfasurat in luna august, la Bucuresti. Numarul populatiei ajunsese la 4 miliarde de locuitori, iar in prezent sunt 7 miliarde de locuitori.

Cresterea populatiei mondiale reprezinta o problema globala pentru care se cauta explicatii stiintifice si se propun strategii integrate.

Suprafața României s-a mărit cu 6 kilometri pătrați

Publicat de adinaiftime, 18 iunie 2017, 20:00

Cea mai nouă actualizare prezentată într-un document al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) indică faptul că suprafața României s-a mărit cu șase kilometri pătrați, de la 238.391 până la 238.397, informează un raport al Institutului Național de Statistică (INS).

„Suprafaţa totală a teritoriului este de 238.397 km². Suprafaţa totală a României a fost actualizată de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în raportul transmis de INS.

În urma actualizării suprafeţei României, toate documentele oficiale şi site-urile de informaţii publice vor trebui, de asemenea, actualizate, în condiţiile în care pe site-urile publice sau private ce cuprind informaţii despre România este trecută vechea suprafaţă, de 238.391 km².

Ultima actualizare a suprafeţei României a fost realizată după schimbarea modelului pe care se bazează proiecţia cartografic oficială a României (Proiecţia Stereografică 1970) – de la modelul Gauss-Kruger la modelul Krasovsky -, printr-un decret din 1971.

După schimbarea modelului, suprafaţa României a fost recalculată de la 237.500 kmp la 238.391 km², valoare care se regăseşte în toate datele oficiale privind România.

Însă suprafaţa României se modifică în timp, sub efectul schimbării cursului Dunării sau cursurilor râurilor care reprezintă frontiere cu statele vecine (Prut, Tisa, Mureş) şi mai ales pe ţărmul Mării Negre – unde suprafaţa creşte ca efect al depunerilor aluviunilor Dunării şi scade din cauza eroziunii, mai ales în stațiunile din sudul litoralului.

De pildă, suprafaţa României creşte constant în zona insulelor Sacalin, care urmează să devină în următoarele decenii o peninsulă cu suprafaţa sensibil mai mare decât cea a insulelor actuale, ca urmare a aluviunilor Dunării depuse de curenţii marini, arată ultimele studii ştiinţifice ale specialiştilor.

Al treilea Congres al Federatie Comunitatilor Evreiesti din Romania

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 14:00

In zilele de 25 si 26 iulie, la Bucuresti s-au desfasurat lucrarile celui de-al treilea congres al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, la Institutul National de Statistica.

Congresul a debutat cu alocutiouni ale reprezentantilor guvernului, parlamentului care au arata rolul evreilor la dezvoltarea Romaniei precum si cu mesaje din partea unor organizatii evreiesti internationale. De asemenea cu aceasta ocazie a avut loc si dialogul „Evreii in datele statistice ale Romaniei” la care a participat doctor Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si domnul Tudorel Andrei, Presedintele Institutului National de Statistica.

In cei sase ani care au trecut de la al doilea congres Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a avut numeroase realizari in plan national si comunitar, dupa cum ne-a precizat si doctor Aurel Vainer, presedintele FCER: prima si cea mai importanta a fost practicarea dialogului cu ceilalti componenti ai societatii romanesti si internationale sub sloganul „prin cunoastere reciproca spre recunoastere reciproca” iar acestea au devenit fapte reale, o dovada fiind si prezenta invitatilor care au vorbit in deschiderea congresului este o dovada ca evreii din Romania sunt recunoscuti pentru trecutul lor in favoarea Romaniei si pentru prezenta lor activa si astazi cu o comuntate de 7000 de membri. Realizari impotante au fost in toate domeniile:  in planul social -cresterea numarului varstnicilor care primesc ajutor, aici introducandu-se ajutorul la domiciliu, renovarea caminelor de batrani si a asigurarii unei vieti religioase corespunzatoare,

Din punct de vedere religios au fost asigurati rabini-numarul lor fiind acum de patru pentru asigurarea serviciilor religioase in comunitatile din Bucuresti si din tara, realizarea acestor servicii religioase facandu-se potrivit prescriptiilor iudaismului. Sarbatorile religioase au o mare reusita peste tot,

O importanta speciala a fost acordata pastrarii patrimoniului de cult mostenit de la inaintasi: sinagogi, bai rituale, cimitire, un exemplu aici fiind renovarea Templului Coral care s-a reinaugurat acum un an, renovrea totala a sinagogii Unirea Sfanta, care adaposteste si Muzeul de Istorie al Evreilor din Romania. De asemenea urmeaza sa fie reconstruita Sinagoga din Constanta, o bijuterie arhitecturala care va fi din nou readusa la viata cu ajutorul statului roman. Insa, si in alte locuri din tara se desfasoara astfel de actiuni.

In acesti ani, a avut loc si o modernizare a centrelor de educatie din Bucuresti, Timisoara, Cluj, Iasi, a centrelor de instruire si recreere, un exemplu fiind celedin comuna Cristian din judetul Brasov, la Borsec si la Eforie Nord.  Este de asemenea, promovata educatia iudaica pe linia prezervarii mostenirii culturale si sunt multe realizarile Centrului de Istorie a Evreilor din Romania iar editura Hasefer este prezenta pe piata cartii din Romania dar si la cele mai importante targuri de carte nationale si internationale.

Tot la acest Congres a fost aleasa si noua conducere a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania : doctor  Aurel Vainer – presedinte, Ovidiu Banescu – vice-presedinte. De asemenea in staff-ul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania au fost alesi multi tineri.

Cele mai importante obiective ale noii conduceri sunt: dezvoltarea in continuare si mentinerea vietii comunitare a evreilor din Romania, in conditii demografice complexe, continuarea si dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate ale Federatiei si Comunitatilor, cu imbunatatiri calitative, dezvoltarea, incurajarea si diversificarea procesului de cunoastere reciproca care sa conduca la recunoastere reciproce intre evreii din Romania, celelalte etnii si populatia majoritara romaneasca, dezvolarea relatiilor  cu toate cultele religioase din Romania, prin Consiliul Consultativ al Cultelor Religioase, conceperea si realizarea unor proiecte nationale evreiesti si ne-evreiesti si internationale dedicate unei cunoasteri si unei apropieri mai bune intre oameni. Prezervarea si mai buna punere in valoare a patrimoniului evreiesc din Romania – de Cult Mozaic, cultural, artistic si educational- avandu-se in vedere organizarea sistematica de manifestari religioase, cultural artistice si muzeistice.

Text: Cristina Toma / Bucuresti FM
Foto: Realitatea Evreiasca / http://www.jewishfed.ro

Cele mai consistente ieftiniri ale lunii iulie: legumele și cartofii

Publicat de Mihaela Costache, 11 august 2015, 14:40

Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,17% în iulie, raportat la iunie, şi cu 7,25% faţă de luna similară din 2014. Datele apar în cel mai recent studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică.

La mărfurile nealimentare, preţurile au urcat în iulie, faţă de iunie, cu 0,48%, şi cu 1,26% comparativ cu iulie 2014. Şi tarifele la servicii s-au majorat în iulie, cu 0,09%, faţă de luna iunie, şi cu 2,20% comparativ cu luna similară a anului trecut.

Comparativ cu luna precedentă, cele mai consistente ieftiniri ale alimentelor sunt consemnate la legume, cu 10,27%, cartofi, cu circa 8%, şi la fructele proaspete, aproape 4%. Scumpiri mai mari s-au consemnat la citrice şi alte fructe meridionale, cu 2,56%, şi la ouă, cu 1,27%.

În privinţa produselor nealimentare, datele INS relevă o ieftinire relevantă doar la medicamente, cu 3,53%, şi la articole medicale, cu 3,36%. În același timp, creşteri semnificative de preţuri s-au înregistrat la gaze, cu 11,23%.

La servicii, majorări au consemnat tarifele la apă, canal şi salubritate, cu circa 1%, iar scăderi uşoare preţurile la transportul aerian şi la telefon, cu 0,67%, dar şi cele percepute la serviciile de poştă şi telecomunicaţii, cu 0,44%.

Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor şi băuturilor.