Sorin Cîmpeanu: „Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie”!

Publicat de Andra Radu, 8 februarie 2022, 15:00

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală.

Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil.

Situaţia este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani.

Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% şi tabletă -24%.

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, prezent la dezbaterea Salvaţi Copiii, a vorbit despre siguranţa pe Internet a copiilor şi despre riscurile educaţiei online. Acesta a precizat că, în acest moment, sunt 163.000 de şcoli care au cursuri online, nu faţă în faţă.

„Dacă anul trecut, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educaţiei, experienţa ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilităţi. Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie. Siguranţa pe internet este un element esenţial. Anul acesta, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei, abordarea s-a nuanţat, s-au relevat neajunsurile educaţiei online, în contextul crizei sanitare. (…)

Sunt afectaţi şi părinţii, şi profesorii, întreaga societate e afectată de elementele din studiul Salvaţi Copiii. Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forţare a lucrului pe Internet, 4 ore pe zi, pentru 80% dintre copiii, e mult. Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educaţional.

La finalul săptămânii trecute, erau 163.000 de şcoli în online – doar 1% din şcoli, dar asta înseamnă că 200.000 de copii se bazează exclusiv pe Internet. (…)

Este un termen nou, oboseala online – se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferinţe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinţii se comportă ca profesorii, sunt mai implicaţi în teme. (…) Există o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, o aplicaţie prin care copiii să-şi poată auto-evalua nivelul de stres şi de anxietate.”, a precizat ministrul Educaţiei.

Două treimi dintre copiii de vârstă școlară din lume nu au acces la Internet acasă!

Publicat de Andra Radu, 2 decembrie 2020, 11:35

Două treimi dintre copiii cu vârste școlare din lume – sau 1,3 miliarde de copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani – nu au conexiune la Internet acasă, potrivit unui nou raport comun al UNICEF și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).

Raportul How Many Children and Youth Have Internet Access at Home? (Câți copii și tineri au acces la Internet acasă?) constată o lipsă similară a accesului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 759 de milioane (63%) neavând conexiune la domiciliu.

„Faptul că atât de mulți copii și tineri nu au Internet acasă reprezintă mai mult decât un decalaj digital – este o falie digitală”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Lipsa de conectivitate nu limitează doar capacitatea copiilor și tinerilor de a se conecta online. Îi împiedică să concureze în economia modernă. Îi izolează de lume. Iar în cazul închiderii școlilor, ca în situația cu care se confruntă în prezent milioane de persoane din cauza COVID-19, le îngreunează accesul la educație. Spus mai direct, lipsa accesului la Internet îi va costa viitorul pe cei din următoarea generație”.

Aproape un sfert de miliard de elevi din întreaga lume sunt încă afectați de închiderea școlilor; din cauza COVID-19, sute de milioane de elevi se bazează pe învățarea virtuală. Pentru cei care nu au acces la Internet, educația poate fi inaccesibilă. Chiar și înainte de pandemie, un număr tot mai mare de tineri aveau nevoie să deprindă competențe fundamentale, transferabile, digitale, specifice unor locuri de muncă și antreprenoriale pentru a concura în economia secolului XXI.

Decalajul digital perpetuează inegalitățile care deja creează diviziuni între țări și comunități, arată raportul. Copiii și tinerii din cele mai sărace gospodării, din statele rurale și cu venituri mai mici, rămân și mai mult în urma colegilor lor și au foarte puține șanse de a recupera.

La nivel global, 58% dintre copiii de vârstă școlară din cele mai bogate gospodării au conexiune la Internet acasă, comparativ cu doar 16% dintre copiii din cele mai sărace gospodării. Aceleași disparități există și la nivelul veniturilor țărilor respective. Mai puțin de unu din 20 de copii de vârstă școlară din țările cu venituri mici are conexiune la Internet acasă, comparativ cu aproape nouă din 10 din țările cu venituri mari.

„Conectarea populațiilor rurale rămâne o provocare formidabilă”, a declarat secretarul general al UIT, Houlin Zhao. „Așa cum se arată în documentul Measuring digital development: Facts and figures 2020 (Măsurarea dezvoltării digitale: Date și cifre 2020), părți mari din zonele rurale nu sunt acoperite de rețea mobilă cu bandă largă și mai puține gospodării rurale au acces la Internet. Decalajul dintre țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește adoptarea Internetului cu bandă largă mobilă și utilizarea Internetului este deosebit de mare, ceea ce face ca aproape 1,3 miliarde de copii cu vârste școlare, în mare parte din țările cu venituri mici și din regiunile rurale, să se confrunte cu riscul de a rata oportunități educaționale, deoarece nu au acces la Internet acasă”.

Există, de asemenea, disparități geografice în interiorul țărilor și între regiuni. La nivel global, aproximativ 60% dintre copiii de vârstă școlară din zonele urbane nu au acces la Internet acasă, comparativ cu aproximativ trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din gospodăriile rurale. Copiii de vârstă școlară din Africa subsahariană și Asia de Sud sunt cei mai afectați, aproximativ nouă din 10 copii neavând conexiune la Internet.

Anul trecut, UNICEF și UIT au lansat Giga, o inițiativă globală de conectare a fiecărei școli și a comunității din jurul acesteia la Internet. Prin colaborare cu guvernele, în cadrul proiectului Giga s-au cartografiat, până în prezent, peste 800.000 de școli din 30 de țări. Pornind de la aceste date, Giga colaborează cu guvernele, industria, sectorul civil și partenerii din sectorul privat pentru a promova necesitatea investițiilor în proiecte cu finanțare mixtă (publică și privată) în vederea construcției de infrastructură de conectivitate necesară pentru a implementa soluții digitale de învățare și alte servicii.

Inițiativa se desfășoară acum în cadrul Reimagine Education și în coordonare cu Generation Unlimited. Prin inițiativa Reimagine Education, UNICEF își propune să abordeze criza învățării și să transforme educația, oferind copiilor și tinerilor acces egal la învățarea digitală de calitate. O premisă pentru realizarea acestui obiectiv este conectivitatea universală la internet.

Bazându-se pe aceste eforturi și pe importanța implicării tinerilor, Generation Connect este o inițiativă lansată de UIT pentru a capacita tinerii să se implice și să participe la lumea digitală.

Deși cifrele din raportul UNICEF-UIT prezintă o imagine alarmantă, situația este probabil mai gravă din cauza mai multor factori concertați, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și competențele digitale insuficient dezvoltate. Conform celor mai recente date UIT, abilitățile digitale scăzute rămân o barieră în calea participării semnificative la societatea digitală, iar accesul la telefonia mobilă și Internet este, în continuare, prea scump pentru mulți locuitori ai țărilor în curs de dezvoltare, ca urmare a unor mari disparități la nivelul puterii de cumpărare.

Chiar și atunci când copiii au conexiune acasă, este posibil să nu aibă acces la aceasta din cauza unor factori precum presiunea de a face treabă în casă sau de a lucra, lipsa de dispozitive suficiente în gospodării, faptul că fetelor le este permis accesul la Internet într-o măsură mai mică sau deloc sau lipsa de înțelegere privind accesarea oportunităților online. Există, de asemenea, probleme legate de siguranța online, deoarece părinții pot fi inadecvat pregătiți pentru a-i ajuta pe copii să rămână în siguranță.

STUDIU: România, sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenților!

Publicat de Andra Radu, 13 noiembrie 2020, 15:35

România se situează sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenţilor, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, menţinându-se la nivelul valorii înregistrate în anul 2011, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenţilor continuă să fie canabisul/haşişul, urmat de noile substanţe psihoactive (NSP), remarcându-se scăderi ale consumului de-a lungul vieţii pentru solvenţi/substanţe inhalante, amfetamine, cocaină, droguri injectabile, heroină, ciuperci halucinogene, LSD, ecstasy şi GHB.

Cele mai ridicate riscuri se înregistrează pentru consumul de amfetamine şi de canabis.

Pe de altă parte, consumul de tutun se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior (consumul de tutun de-a lungul vieţii: 49,5%, faţă de 41% media europeană).

Diferenţiat pe sexe, se observă valori asemănătoare ale consumului de tutun, atât în rândul băieţilor, cât şi al fetelor, ceea ce înseamnă că fetele tind să adopte acelaşi comportament de consum (49,4% băieţi, faţă de 49,6% fete).

Consumul de alcool prezintă creşteri faţă de studiul anterior, observându-se niveluri ridicate ale consumului mai mari în rândul băieţilor.

De asemenea, proporţia elevilor care au utilizat internetul într-o zi obişnuită de săptămână, pentru a naviga pe reţelele de socializare peste 6 ore, este de 25% în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind peste media europeană, de 16%.

Potrivit studiului ANA, proporţia tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi reţelelor de socializare creşte atunci când este vorba de o zi obişnuită de sfârşit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din România.

Totodată, participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o prevalenţă de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, de 22%.

Aproape o treime dintre satele din România au zone cu semnal slab de Internet!

Publicat de Andra Radu, 27 octombrie 2020, 15:00 / actualizat: 27 octombrie 2020, 18:15

Aproape o treime dintre satele din România (31%) au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent de Internet, arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România.

„În această perioadă, din ce în ce mai multe localităţi trec în scenarii care presupun susţinerea cursurilor online, însă şcoala online este în continuare o utopie pentru elevii din mediul rural din România”, scriu realizatorii cercetării.

Conform studiului, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicaţiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate apare şi provocarea unei conexiuni bune la Internet.

De asemenea, peste 61% dintre cele 87 de comune din şase judeţe în care activează World Vision România (Iaşi, Vaslui, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Cluj) au în componenţă sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din totalul celor 313 de sate în care organizaţia derulează proiecte şi sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent.

Cu toate acestea, reprezentanţii organizaţiei susţin faptul că Internetul nu lipseşte cu desăvârşire în mediul rural.

„În aproape toate satele şi comunele există zone cu semnal la telefon şi internet foarte bun, în general în jurul instituţiilor publice: primărie, şcoală. Însă, cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”, menţionează sursa citată.

World Vision România a donat, din martie până în prezent, peste 4.000 de tablete cu cartele SIM pentru Internet pentru copiii de la sate, a realizat webinarii pentru profesori pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale, a făcut meditaţii online cu copiii, dar şi consiliere psihologică cu copiii şi adulţii din proiecte.

Fundaţia a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru şcolile, elevii şi profesorii din mediul rural.

Tablete și acces la internet pentru copii!

Publicat de Andra Radu, 9 septembrie 2020, 16:00

Pentru ca situațiile de excluziune și discriminare în care au fost puși copiii vulnerabili să nu se repete odată cu începerea noului an școlar, Organizația Salvați Copiii România împreună cu CEZ Vânzare, accelerează programul de dotare a acestora cu tablete conectate la internet, care să le permită participarea la școala online, dacă situația pandemică o va impune.

Astfel, 450 de tablete vor ajunge la copiii care au nevoie de sprijin educațional, din localități aflate în județele Argeș, Caraș-Severin, Dolj, Iași, Timiș și Constanța.

Copiii care vor beneficia de acest sprijin au vârste cuprinse între 5 și 16 ani și sunt incluși în programele educaționale Salvați Copiii România. Cum cei mai mulți dintre părinți nu au cunoștințe aprofundate în ceea ce privește utilizarea tehnologiei și a internetului, atât copiii, cât și profesorii din școlile unde aceștia învață vor beneficia de seminarii de pregătire, susținute de specialiști ai organizației.

Închiderea școlilor, în contextul pandemiei de COVID-19, a avut consecințe negative atât asupra progresului educațional al copiilor, cât și asupra sănătății emoționale a acestora.

„Anul școlar nu poate începe doar pentru unii copii. Accesul real la educație nu înseamnă prezența în catalog, ci instrumente reale de participare, astfel încât niciun copil să nu fie exclus, pentru că nu are acces la internet sau o tabletă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Datele studiului „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, realizat de Salvați Copiii România, arată că aproape jumătate dintre copiii din România nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecțiile online.

Închiderea școlilor și organizarea arbitrară a unor cursuri școlare online, acolo unde a fost posibil și fără instrumente de evaluare a calității procesului educativ, a dus la situații-limită.

Una dintre acestea este îngrădirea accesului la educație copiilor vulnerabili, fără acces la internet și/sau la dispozitive care să le permită participarea la ore online.

Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar izolarea, marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung.

În timp ce în Spania 5-9% dintre copii, iar in Finlanda 18% dintre copii cu venituri modeste au declarat că nu au acces la o tabletă ori la un computer (potrivit datelor Save the Children International), în România, estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educației și Cercetării) și 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvați Copiii), adică aproximativ jumătate dintre copiii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional, care au la dispoziție în familiile lor doar telefonul mobil, ceea ce nu permite o participare reală la actul educațional și nici o comunicare adecvată cu cadrul didactic și colegii în webinariile clasei.

Copiii petrec, zilnic, cel puţin 6 ore online

Publicat de Andra Radu, 4 iulie 2019, 11:01

Mai mult de un sfert dintre copiii din România petrec peste 6 ore online într-o zi de şcoală, iar procentul creşte la 48,3% dacă sunt într-o zi de final de săptămână sau de vacanţă, potrivit unui studiu privind utilizarea internetului de către copii realizat de „Salvaţi Copiii”.

Sondajul de opinie online a fost realizat în perioada aprilie – septembrie 2018, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ de 1.156 de copii din ţara noastră cu vârsta între 12 şi 17 ani inclusiv.

Prezenţa sporită în mediul online atrage şi expunerea la riscuri, 54% dintre copii afirmând că au fost deranjaţi sau supăraţi de către alte persoane pe internet; 61% dintre respondenţi spun că s-au simţit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet, semnificativ mai multe fete şi elevi de liceu.

Studiul relevă că vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp online este de 9 ani, cu valori cuprinse între 7,4 ani în cazul copiilor de 12 ani şi 9,7 în cazul celor de 17 ani. Vârsta la care copiii încep să acceseze internetul se află pe un trend descrescător.

Copiii care au răspuns la chestionar navighează pe internet folosind mai multe tipuri de dispozitive, însă majoritatea acestora afirmă că accesează internetul de pe smartphone. 99,3% dintre copii declară că au un profil pe o reţea socială.

40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puţin timp cu familia sau făcând lucruri pentru şcoală pentru a utiliza internetul şi 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puţin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvenţă ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online şi 23% că nu s-au simţit în largul lor când nu au putut sta pe internet.

43% dintre copii au spus că postează online informaţii personale, precum fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg.

Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenţi, urmată de discuţiile cu grupul de egali şi cele cu părinţii sau profesorii. 47,6% dintre copii declară că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informaţiilor citite online.

Potrivit studiului, 43% dintre respondenţi afirmă că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual.

73% dintre respondenţi spun că folosesc internetul la şcoală. Întrebaţi despre contextul în care utilizează internetul în mediul şcolar, mai puţin de jumătate spun că îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. 87,4% dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze, iar 40% că o fac, pe ascuns, în timpul orelor de curs.

39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajaţi de profesori să folosească internetul decât ocazional sau deloc.

63,5% dintre respondenţi menţionează că se joacă online, semnificativ mai mulţi băieţi şi elevi de gimnaziu.

Dincolo de avantajele oferite de mediul virtual, sunt însă riscurile la care se expun minorii.

Cei care trebuie să intervină pentru supravegherea activităţii pe internet a celor mici sunt părinţii, atrag atenţia poliţiştii.

Poliţiştii recomandă crearea unui cont de utilizator pentru copil separat de cel al părintelui, astfel încât minorul să nu poată instala pe computer niciun soft fără parola părintelui care are calitatea de administrator.

Biroul de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj atrage atenţia asupra importanţei raportării către autorităţi a oricărui abuz.

Oamenii legii încurajează anunţarea imediată de către copii a unor situaţii în care cineva din mediul online le creează o stare de disconfort, îi provoacă spre a face ceva, le prezintă diverse materiale cu caracter sexual obscen ori le provoacă o teamă.

Nu în ultimul rând, trebuie evitată transmiterea prin intermediul internetului a datelor de identitate proprii, a persoanelor apropiate ori a fotografiilor personale.

Iniţiativa cetăţenească europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2019, 11:38

Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Procedura

Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.

Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!

Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).

Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!

Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)

Pasul #3 – Începe să aduni semnături.

Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).

Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!

Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)

Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.

Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)

Pasul #6 – Cuvântul îţi aparţine!

Vei prezenta iniţiativa ta Comisiei Europene şi, în cadrul unei audieri publice, în Parlamentul European.
Mai multe despre audierile publice din Parlament.

Pasul #7 – Misiune îndeplinită!

Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.

Procedură (PDF – 80 KB) 

Măsurile pentru combaterea știrilor false luate de giganții web nu sunt suficiente

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 aprilie 2019, 12:24

Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.

Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.

Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.

În fiecare lună, executivul comunitar  întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.

De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.

În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.

Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.

Aspecte controversate ale Directivei Europene privind drepturile de autor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2019, 11:23

Aspectele controversate ale Directivei Europene privind drepturile de autor au dus la amânarea negocierilor privind reforma normelor UE în acest domeniu

Articolele 11 şi 13 ale Directivei Europeane privind drepturile de autor, au stârnit mari controverse şi au dus la amânarea negocierilor pe această temă, între Consiliul, Parlamentul şi Comisia Europeană.

Cele două articole prevăd introducerea aşa-numitei ‘link tax’ (care oferă editorilor posibilitatea de a cere o taxă de utilizare a conţinuturilor lor din partea unor platforme precum Google) şi care cer aceloraşi platforme să verifice că materialele încărcate online nu încalcă legile copyright-ului.

Unii consideră că Directiva Europeană privind drepturile de autor periclitează libertatea de exprimare pe internet, iar alţii susţin în schimb că noua directivă poate pune capăt ”hoţiei digitale” în materie de drepturi de autor.

În vizorul discuţiilor au fost luate şi aspecte referitoare la „meme” – expresii creative (text, foto, video, hyperlink, site, hashtag, expresii personalizate etc.) – care sunt utilizate frecvent ca glume online și sunt apreciate mai ales de generațiile mai tinere, care ar putea fi limitate, amendate şi chiar anulate prin propunerea reformării normelor UE privind drepturile de autor.

Adio, dar rămân cu Europa – O nouă campanie pro-UE a fost lansată în Marea Britanie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2018, 08:51

Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.

Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.

Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.

„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.

Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.

Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.

La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.

Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).

5 ambasadori Google la Cluj

Publicat de adinaiftime, 19 octombrie 2017, 20:27

Cinci studenți de la Cluj au devenit ambasadorii Google, aceștia desfăşurându-și activitatea de consultanță și de training în Atelierul Digital amenajat de Google la Facultatea de Business din cadrul UBB Cluj.

Inaugurarea Hub-ului Antreprenorial a avut loc în această dimineaţă, la Facultatea de Business.
Hub-ul urmărește creșterea ratei de înțelegere și de utilizare a soluțiilor disponibile online și de maximizare a potențialului oferit de internet.

Atelierul Digital este destinat în primul rând întreprinzătorilor dornici să dobândească mai multe cunoștințe de marketing digital, să și le consolideze pe cele deja dobândite și să își crească afacerea în mediul online.

Stop diagnostic pe net! Mergi la cabinet!

Publicat de adinaiftime, 11 august 2017, 09:00

Colegiul Medicilor din România atrage atenția asupra riscului la care se expune populația când informațiile de pe internet iau locul consultațiilor medicale.

Colegiul va lansa astăzi, o campanie în acest sens, la nivel național.

Doctorii spun că informațiile pe care pacienții le obțin din mediul virtual nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate.

Oamenii sunt sfătuiți ca la primele simptome ale unor boli să meargă la medic.

„Tot mai mulți pacienți aleg să-și ia sfaturi de tratament din medii neconvenționale. Am considerat util să tragem un semnal de alarmă în societate, să arătăm că acest fenomen există, să arătăm că întârzierile pot apărea datorită unor abordarări alternative ale sănătății individuale și colective. Această întârziere poate să aducă la agravarea unor boli, la situții în care omul să rateze o șansă de sănătate deoarece nu a ales să acceseze serviciile medicale clasice oficiale”, a declarat Președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean.

AKTA lansează serviciul de telefonie mobilă cu abonamente începând de la 2 euro pe lună

Publicat de adinaiftime, 8 august 2017, 08:00

Digital Cable Systems (DCS), operator telecom prin cablu care operează sub brandul AKTA, lansează servicii de telefonie mobilă, alături de televiziune analogică şi digitală, telefonie fixă şi internet.

Pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă, care vor fi disponibile numai sub formă de abonament, DCS a semnat cu Telekom Romania Mobile Communications (fost Cosmote) un contract de tip MVNO.

Abonamentele pentru serviciile de telefonie mobile pornesc de la 2 EURO pe lună, unele dintre pachete urmând să conţină minute incluse atât national cât şi în roaming precum şi acces internet mobil naţional.

“Oferta noastră pentru serviciile de telefonie mobilă este gândită pornind de la specificul nişei pe care operăm deja cu servicii de cablu, internet şi telefonie fixă, şi se adreseză nevoilor consumatorilor de servicii de telecomunicaţii din zonele rurale şi urban mici. Configuraţia exactă a pachetelor va fi anunţată în momentul lansării” spune Dan Voicu, director de marketing în cadrul DCS.

“Suntem încântaţi că această investiţie va deveni în curând operaţională, iar serviciile de telefonie mobilă vor completa setul de servicii de comunicare pe care-l oferim clienţilor noştri: televiziune, internet şi telefonie fixă. Vom avea în continuare o politică de investiţii dinamică, axându-ne pe dezvoltarea unor servicii complementare infrastructurii pe care o operăm deja” spune Dinu Malacopol, directorul general Digital Cable Systems.

AKTA este brandul sub care operează Digital Cable Systems SA, companie care furnizează din 2005, servicii de televiziune prin cablu, internet şi telefonie clienţilor rezidenţiali si de business.

Compania operează, cu preponderenţă, în mediul rural şi în oraşele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localităţi din 35 de judeţe.

El Pais: Europa, amenințată de un război cibernetic care are deja loc în ‘curtea sa din spate’, Ucraina

Publicat de adinaiftime, 18 iulie 2017, 19:30

Tandemul franco-german se concentrează pe dezvoltarea unui nou avion de vânătoare, iar Spania, pe achiziționarea de 60 de aparate americane de tip F-35 – care costă 120 de milioane de euro pe unitate -, însă principala amenințare la adresa europenilor – războiul cibernetic – nu poate fi combătută cu avioane, relatează luni cotidianul El Pais, care notează că, în urmă cu 20 de ani, acest scenariu al războiului cibernetic părea de domeniul SF.

Publicația spaniolă amintește că în urmă cu 10 ani Estonia a fost victima primului atac cibernetic, iar în prezent atacuri cibernetice de anvergură mondială au loc trimestrial. Și totuși, războiul cibernetic nu este decât la început, avertizează El Pais.

Europa riscă să se tranforme în primul câmp de luptă cibernetică regional, însă reprezentanți din domeniul securității nu elaborează mijloace de apărare adecvate — și de aici și succesul atacurilor — și nici nu-și informează cetățenii despre acest pericol. Dovada că pericolul este foarte mare o reprezintă în prezent Ucraina unde, de patru ani de zile, hackeri susținuți de puteri de stat — Occidentul dă vina pe Rusia — provoacă deconectarea rețelei electrice, sistează accesul la internet sau blochează pagini oficiale și rețele de telefonie.

Atacuri mondiale recente cu virusul WannaCry și Petya sunt văzute drept teste înaintea unei ofensive la scară mare împotriva Occidentului. Analiști de la Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence, apropiat NATO, se întreabă într-un studiu recent dacă Rusia pregătește atacuri cibernetice împotriva unor infrastructuri critice.

Grupuri ruse de spionaj cibernetic, precum Fancy Bear și Cozy Bear, au înregistrat ‘succese’ răsunătoare. În 2015, Franța a dat vina pe unul dintre aceste grupuri de atacul asupra postului TV5, a cărei emisie a fost întreruptă două zile la rând în timp ce pe site-ul său piratat era afișat steagul grupării teroriste  Statul Islamic(SI). Recent, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Moscova de atacuri cibernetice asupra campaniei sale electorale.

Sunt exemple, ca multe altele — NATO înregistrează 500 de atacuri pe lună—, că amenințarea crește și are ca obiectiv politic evident slăbirea adversarului. Ucraina a înregistrat o altă premieră, după ce a pierdut 20% din tunurile D-30 Howitzer, distruse în bombardamente efectuate de rebeli proruși din estul țării. Nimeni nu înțelegea cum anume erau localizate. Descoperirea a provocat stupoare: hackeri ruși au introdus un malware denumit Agentul X într-o aplicație dezvoltată de o oficialitate ucraineană pentru a controla aceste tunuri. Datorită Agentului X, rușii localizau tunurile în momentul în care cineva deschidea aplicația.

Riscul ca atacurile cibernetice din Ucraina să treacă frontierele către est este mare și două informații difuzate recent îl prezic. Kievul și-a reiterat intenția de a adera la NATO, o idee văzută de Rusia drept o agresiune la adresa sa. Și, totodată, Alianța Nord-Atlantică a anunțat că aliații vor activa articolul 5 al tratatului — apărarea reciprocă — dacă unul dintre aliați suferă un atac cibernetic.

Totodată, serviciile secrete germane au citat spionajul cibernetic drept una dintre principalele amenințări pentru Germania și identifică drept potențiali agresori în acest domeniu țări precum Rusia, China și Turcia. În plus, autoritățile germane se tem de eventuale atacuri cibernetice în timpul alegerilor federale din septembrie, așa cum s-a întâmplat în Franța sau în SUA. În fine, Estonia tocmai a luat o măsură originală de apărare, amintește El Pais. Pentru a-și proteja datele oficiale, Estonia va păstra la Luxemburg o copie de siguranță: o ‘ambasadă de date’, așa cum a fost denumită această inițiativă.

Platforme online: intimitate, competiție corectă şi lupta cu știrile false

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iunie 2017, 09:00

Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.

Principalele aspecte abordate au avut în vedere:

• Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
• Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
  

  

  

Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.

Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:

• să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
• să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
• să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
• să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:

•    să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
•    să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
•    să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
•    să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.

Declaraţii raportori:

Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”

Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”

Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Roaming la tarife naţionale în Uniunea Europeană și în țările din Spațiul Economic European, din 15 iunie

Publicat de adinaiftime, 13 iunie 2017, 09:30

Românii care călătoresc în interiorul Uniunii Europene (UE) și în țările din Spațiul Economic European vor plăti convorbirile, mesajele și SMS-urile la tarife naționale, începând cu data de 15 iunie, a anunțat, luni, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

„Începând cu data de 15 iunie 2017, minutele, SMS-urile și datele consumate în roaming în interiorul Uniunii Europene (UE) și țărilor din Spațiul Economic European (SEE) se vor scădea din resursele naționale incluse. După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei rețele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la ‘Roam like at home’, sistemul de tarifare european menit să protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming în țările UE, dar și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein (SEE)”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

Noile condiții se aplică în mod automat tuturor planurilor tarifare cu serviciul de roaming inclus, achiziționate atât înainte de 15 iunie 2017, cât și după această dată. Pentru a beneficia de ‘Roam like at home’ clienții existenți nu trebuie să-și achiziționeze un nou plan tarifar sau să își reînnoiască abonamentul în vigoare.

În schimb, nu vor beneficia de aceste servicii clienții care aleg în mod expres un plan tarifar alternativ pentru serviciul de roaming în UE/SEE. Totuși, clienții care au făcut o astfel de alegere au dreptul să revină la ‘Roam like at home’ fără niciun cost suplimentar.

Potrivit sursei citate, începând cu data de 15 iunie 2017, apelurile (minutele) efectuate și SMS-urile trimise în roaming către orice destinație din UE/SEE (inclusiv către orice număr de telefon din România) se scad, până la epuizarea lor, din minutele și SMS-urile naționale incluse, după care se aplică tarifele din România, pentru traficul în afara propriei rețele. Apelurile și SMS-urile primite în roaming în UE/SEE sunt gratuite.

În ceea ce privește serviciile de Internet — date (MB/GB), ca regulă generală, datele (MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se scad, până la epuizarea lor, din datele naționale incluse, după care se aplică tarifele din România.

Totuși, în cazul planurilor tarifare cu date nelimitate, furnizorii pot stabili o limită de date (MB/GB) care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri, urmând să aplice după epuizarea acesteia un tarif de maxim 7,7 Euro/GB (0,0077 Euro/MB), fără TVA. Află mai multe detalii despre cum va fi tarifat consumul de date în roaming aici, precizează ANCOM.

ANCOM precizează că furnizorii care nu sunt în măsură să susțină comercial furnizarea ‘Roam like at home’ pot solicita și pot fi autorizați de autoritatea națională de reglementare, în urma unei analize, să perceapă utilizatorilor o suprataxă în plus față de tarifele naționale, încă de la primul minut/SMS/MB consumat în roaming în UE/SEE.

„Pentru a preveni folosirea abuzivă sau anormală a roaming-ului în UE/SEE, adică folosirea în alte scopuri decât pentru călătorii ocazionale în afara României, de exemplu utilizarea permanentă în UE/SEE a serviciilor de roaming, orice furnizor poate defini o politică de utilizare rezonabilă a acestui serviciu. Clienților care depășesc utilizarea rezonabilă a serviciului de roaming în UE/SEE li se pot aplica anumite suprataxe, în plus față de tarifele naționale. Valoarea acestor suprataxe nu poate depăși un anumit plafon”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, condițiile de utilizare rezonabilă a serviciului de roaming în UE/SEE trebuie descrise, în mod detaliat, în contractele dintre furnizori și clienți.

„Se vor putea aplica suprataxe pentru consum abuziv sau anormal în următoarele situații: dacă un utilizator nu prezintă, la cererea furnizorilor, o dovadă privind reședința obișnuită sau existența unor legături stabile cu România; dacă, într-o perioadă de monitorizare de cel puțin 4 luni, se înregistrează, pe o anumită cartelă SIM, în mod cumulativ atât consum de servicii mobile (minute, SMS-uri, date), cât și prezență (conectare la rețea) mai mare în roaming în UE/SEE față de nivelul național; dacă o cartelă SIM înregistrează o lungă perioadă de inactivitate și poate fi asociată unei utilizări preponderente sau chiar exclusiv în roaming în UE/SEE; dacă un utilizator a cumpărat și utilizat succesiv în roaming în UE/SEE mai multe cartele SIM de la același furnizor”, se mai arată în comunicat.

Percheziţii la Timişoara şi Lugoj. Operaţiune împotriva distribuitorilor de pornografie infantilă pe internet

Publicat de Mihaela Costache, 16 martie 2017, 15:30

Poliţiştii de la ”Crimă Organizată” Timişoara au descins, în această dimineaţă, la patru locaţii din municipiul de pe Bega şi din Lugoj într-o operaţiune care a vizat trei bărbaţi suspectaţi de deţinere şi distribuţie de materiale pornografice cu minori.

Investigaţiile DIICOT au pornit, după ce poliţiştii au monitorizat mai multe reţele mai vechi de distribuţie de fişiere, aici anchetatorii descoperind faptul că suspecţii le foloseau pentru a ”mişca” materialele în care copiii apăreau în ipostaze sexuale explicite.

Unul dintre suspecţii pentru care s-a emis mandat de aducere la DIICOT a mai fost anchetat pentru acelaşi tip de infracţiuni. ”A fost de mult. Acum mi-am refăcut viaţa”, a susţinut inginerul chimist în timp ce era dus la audieri, conform portalului pressalert.ro.

Oamenii legii au ridicat de la locuinţele suspecţilor mai multe unităţi de calculator şi laptopuri care vor fi verificate.

DigitALL: Noua versiune „Firefox” și skateboardul de buzunar

Publicat de Mihaela Costache, 24 august 2015, 10:00

O versiune viitoare a navigatorului web „Firefox” a Fundației Mozilla va conţine opţiunea „navigație privată”, care va permite o protecție mai mare a vieții private, în primul rând de publicitate nedorită.

Testele sunt în curs de desfăşurare.

Astfel, utilizatorilor web li se va va oferi posibilitatea de a bloca în mod automat părți ale paginilor web care colectează date cu caracter personal (cum ar fi opțiunea „like” de pe Facebook), în primul rând pentru a evita publicitatea.

Ideea este că atunci când deschideți „o fereastră” pentru navigare privată, „Firefox” trimite un semnal care va indica faptul că se vrea un control mai mare al confidențialităţii, control pe care navigarea actuală nu îl oferă, au explicat cei de la Mozzila.

Un japonez a inventat un skateboard electronic de buzunar

Inginerul nipon Kunyako Saito de la compania Cocoa Motors a creat un mijloc de transport portativ care are dimensiunea unui laptop și care cântărește cât un notebook.

Potrivit afirmațiilor lui Saito, el a inventat prima „mașină de buzunar” din lume, creaţia sa intitulată WalkCar aduce mai degrabă cu un skateboard.

Are greutatea în funcție de modificările ajustate, două-trei kilograme, fiind capabilă să transporte o persoană care are până la 120 kilograme.

Pentru a o porni trebuie pusă pe pământ, iar pentru a o opri, este suficient să te dai jos de pe ea. Pentru a-i schimba traiectoria, trebuie să miști corpul în direcţia respectivă, a explicat creatorul WalkCar.

Viteza maximă atinsă de WalkCar este de 10 km/oră. Trei ore de stat la încărcat sunt suficiente pentru a parcurge o distanță de 12 kilometri.

Finanțări UE pentru dezvoltarea telecomunicațiilor din România

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2014, 09:58

Comisia Europeana a aprobat o investiţie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de banda larga în România. Este vorba de 3.000 de kilometri in zonele in care nu exista retele de comunicatii electronice. Claudia Ruse de la Bucuresti Fm de la Bucuresti FM ne spune mai multe in rubrica Euranet Plus de astazi.

Aproximativ 60 de milioane de euro sunt investiti de Comisia Europeană in Romania pentru a aduce internetul in zonele unde acum nu exista.
Cu acesti bani tara noastra va dezvolta o infrastructuri de bandă largă de 3.265 km în așa-numitele „zone albe” ale României – zone în care nu există rețele de comunicații electronice de acces sau de distribuție.
Banii sunt alocati din Fondului european de dezvoltare regională dintr-o investiție totală de 69 milioane de euro.
Investiţia va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale spune Mihai Roşioru – purtator de cuvânt Repreyentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

„În urma acestui proiect care va trebui să fie implementat până la finalul anului 2015, vor avea acces la internet în bandă largă aproximativ 130.000 de gospodării cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800. Costul total al acestui proiect este de 69 de milioane de euro, din care 57 de milioane fonduri nerambursabile si va acoperi 783 de localitati in prezent fara acces la internet.”

Oficialii europeni considera ca proiectele de acest tip servesc la crearea unor condiții-cadru îmbunătățite pentru mediul de afaceri și cetățeni și permit regiunilor mai puțin dezvoltate din România să beneficieze de oportunitățile oferite de economia digitală.
Acesta este un exemplu perfect privind modul în care politica de coeziune poate contribui, în mod direct, la atingerea obiectivelor definite în agenda UE pentru creștere economică, „Europa 2020”, și la dezvoltarea economică a regiunilor.
Investiția are loc în cadrul programului „Creșterea competitivității economice” şi este considerat un „proiect major, spune Mihai Roşioru , purtator de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“Este aşadar vorba despre un proiect major pentru că costurile acestuia se ridică la peste 50 de milioane de euro.
Din acest motiv aprobarea acestui proiect a fost făcută direct la Brixelles de Comisia Europeană în condiţiile în care alte tipuri de proiecte cu bugete mai reduse sunt aprobate la nivel national sau regional.”

Proiectul RO-NET va veni în completarea infrastructurii de telecomunicații aparținând operatorilor existenți în regiunile respective și va conferi acces deschis și nediscriminatoriu la furnizorii de servicii pentru întreprinderi sau consumatori.
Decizia de cofinanțare a proiectului se încadrează în perioada de programare 2007-2013. României i-au fost alocate fonduri în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007-2013.
Prin acesata investitie Romania creste nivelul de absorbtie a fondurilor europene.
Pentru perioada 2014-2020, României îi sunt alocate aproximativ 30 de miliarde de euro .

FMI a inchis definitiv pagina de internet din România, din cauza atacurilor repetate ale hackerilor

Publicat de Stefania Grigore, 28 august 2014, 08:36

S-a considerat mai sigur si mai simplu ca Washingtonul se ocupe si de pagina României, au declarat autorităţile.
Site-ul FMI.ro al biroului Fondului Monetar Internaţional in Romănia a fost atacat în februarie 2012 de hackeri care se recomandau ca reprezentând mişcarea Anonymous, la doua zile dupa un atac similar asupra ANRE.ro.
In urma cu cateva luni a existat un atac similar, dupa care s-a luat decizia de inchidere definitiva a site-ului.

Bistriţenii au la dispoziţie din această săptămână 11 puncte situate în spaţiul public, în care au acces gratuit la internet

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 09:55

Acestea sunt amplasate în diverse zone ale oraşului, precum parcuri sau pieţe.
Trei dintre cele 11 puncte Wi-Fi se află în Parcul Municipal, iar alte două pe Pietonalul din Centrul Istoric al oraşului.

Internet gratuit in parcurile din sectorul 1

Publicat de Stefania Grigore, 14 iulie 2014, 18:20

Din aceasta vară, in parcurile Kiseleff, Bazilescu, Venus si Regina Maria există rețea gratuită de wireless.
Accesul la internet este liber, fără parolă.
Site-urile interzise minorilor şi cele care facilitează pirateria de material protejate prin drepturi de autor sunt restricţionate.
În primele 10 zile ale lunii iulie, peste 500 de utilizatori au accesat sistemul wi-fi pus la dispoziția bucureștenilor.

Tarifele de roaming în Uniunea Europeană scad, cu peste 50%, de săptămâna viitoare

Publicat de DSRNetworkAdmin, 26 iunie 2014, 16:38

Comisia Europeană încearcă de câtiva ani să elimine total aceste costuri, initiativă care ar putea fi dusă la bun sfârsit până în decembrie.

De la 1 iulie, plafoanele tarifare pentru descărcarea de date scad de la 45 de centi pe megabyte la 20 de centi.

Pe lângă reducerile la descărcarea de date, de martea viitoare utilizatorii vor plăti cel mult 19 centi/minut pentru un apel efectuat, 5 centi pentru primirea unui apel si cel mult 6 centi pentru trimiterea unui mesaj text.

Preturile sunt fără TVA. Uniunea Europeana a intervenit asupra tarifelor de roaming în anul 2007.

De atunci, preturile s-au redus cu peste 80%