Între 30 și 40 de mii de adolescenți care intră în clasa a XII-a nu mai ajung să dea Bac-ul, arată datele oficiale din ultimii ani. Aceasta este doar ultima treaptă a abandonului școlar.
Dintr-o generație de copii care intră în clasa întâi, în medie, peste 14% abandonează școala înainte să termine clasa a VIII-a, arată ultimul raport Starea Învățământului Preuniversitar din România. Asta în condițiile în care 44.5% dintre adolescenți sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.
România este fruntașă la abandonul școlar în UE, iar copiii din mediul rural sunt cei mai vulnerabili în fața acestui risc. Dacă media națională este 15%, în mediul rural rata abandonului depășește 25%.
În acest context, World Vision România a semnat un parteneriat cu PepsiCo Foundation pentru a susține 90 de elevi care provin din comunități dezavantajate, inclusiv din mediul rural,să-și continue studiile la liceu.
Prin acest parteneriat, încheiat în cadrul programului Vreau în clasa a 9-a, 90 de elevi de liceu din mediul rural vor fi susținuți în 2023 printr-un pachet integrat de servicii educaționale și sociale. Astfel, cu ajutorul donației de 160.000$ elevii vor primi:
consiliere vocațională;
sesiuni de dezvoltare personală;
burse lunare pentru a-și acoperi o parte dintre cheltuielile de bază (navetă, cazare la cămin, rechizite, haine etc.);
sesiuni de educație digitală;
zilnic o masă caldă;
sesiuni de informare despre un stil de viață sănătos;
De asemenea, 90 de părinți vor beneficia de un curs de educație parentală cu scopul de a-i încuraja pe copiii lor să termine cel puțin învățământul obligatoriu.
Obiectivul comun al acestui parteneriat: sprijinirea elevilor din mediul rural și periurban, de clasa a VIII-a și de liceu, pentru continuarea studiilor și pentru a-și dezvolta abilități ca să se integreze mai ușor pe piața muncii.
Din 2008 și până în prezent peste 4.500 de adolescenți au beneficiat de programul Vreau în clasa a 9-a al fundației World Vision România. Anul acesta, organizația susține prin acest program 1.100 de elevi.
Aproape 9000 de candidaţi participă astăzi la proba scrisă a examenului naţional pentru definitivare în învăţământ, sesiunea 2021, care se va desfăşura la 98 de discipline în 42 de centre de examen, informează Ministerul Educaţiei.
Au fost admişi la proba scrisă cei 8.839 de candidaţi (dintr-un total de 9.370 de candidaţi înscrişi la începutul anului şcolar) care au îndeplinit cumulativ următoarele condiţii:
efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an;
calificativul pentru anul şcolar în curs „Bine” sau „Foarte bine”;
media aritmetică a notelor obţinute la inspecţia la clasă şi la evaluarea portofoliului profesional – minimum 8 (dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective).
Durata de redactare a lucrărilor este de patru ore de la primirea subiectelor, timp ce poate fi depăşit numai în cazul candidaţilor cu cerinţe speciale cărora, ca urmare a solicitării şi pentru asigurarea egalităţii de şanse, li s-a aprobat acest lucru.
La fel ca în anii anteriori, disciplinele de examen cu cel mai mare număr de candidaţi înscrişi sunt: învăţământ preşcolar în limba română (3.006), învăţământ primar în limba română (1378), educaţie fizică şi sport (977), psihopedagogie specială (423), limba şi literatura engleză (376), respectiv limba si literatura română (346).
După finalizarea probei scrise, subiectele şi baremele de evaluare se vor afişa şi la avizierele centrelor de examen.
Primele rezultate vor fi afişate în data de 21 iulie, în centrele de examen şi pe site-ul definitivat.edu.ro. Contestaţiile se depun la centrele de examen în zilele de 21 şi 22 iulie. Rezultatele finale se afişează pe 28 iulie la centrele de examen şi pe site-ul menţionat.
Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care, pentru promovarea examenului, trebuie să fie de cel puţin 8.
Numărul elevilor care se adresează învăţământului profesional dual este pe un trend ascendent la Cluj, acest tip de şcolarizare fiind în creştere.
Potrivit datelor oferite, de prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, în acest an şcolar funcţionează, la nivelul judeţului, 13 clase, în care învaţă 367 de elevi, iar pentru anul viitor se prefigurează formarea a 19 clase, cu 538 de elevi.
“Mentalitatea este un lucru la care trebuie să mai lucrăm, vom putea face asta prin educaţie şi prin promovarea şcolilor, marketingul trebuie să se îmbunătăţească şi trebuie să ale arate părinţilor şi elevilor beneficiile clare. Pe lângă jobul aproape sigur, se poate adăuga că într-un termen foarte scurt salariile cresc foarte bine. Un muncitor calificat într-o meserie care se face şi aici poate să ajungă la salarii care ating 1.500 de euro”, a explicat prefectul pentru Agerpres, preluat de punctul.ro.
Consulul Germaniei la Sibiu, Hans E. Tischler, a vizitat Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”, primul din Cluj care, în 2014, a adoptat învăţământul dual, ocazie cu care a explicat că în mentalul colectiv şcolile profesionale încep să îşi schimbe locul pe care l-au ocupat până acum, deoarece un muncitor calificat poate ajunge să câştige la fel de mult ca un absolvent de facultate.
“Cred că acest liceu este un exemplu foarte bun al cooperării româno-germane, această şcoală colaborează cu firme foarte bune germane şi cred că învăţământul profesional dual este modul corect de a-i pregăti pe tineri pentru viitor.”, a spus Tischler, citat de Agerpres si preluat de punctul.ro.
De asemenea, consulul Hans E. Tischler a subliniat că în condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa mondială, învăţământul de tip dual, care în Germania îşi are rădăcinile în Evul Mediu, este una dintre cele mai puternice metode de a conferi rezistenţă economică ţărilor europene.
În plus, a spus acesta, învăţământul dual îi face ca fiecare dintre membri unei societăţi să îşi poată găsi locul care i se potriveşte.
Liceul “Aurel Vlaicu” din Cluj-Napoca are 122 de elevi, pe care îi pregăteşte pentru a deveni electromecanici pentru utilaje industriale, sudori, operatori pe maşini cu comandă numerică sau lăcătuşi de construcţii metalice şi utilaj tehnologic. Liceul are în acest an 11 firme partenere (româneşti, germane, olandeze şi franceze) care îi susţin în derularea învăţământului dual.
Fiecare elev înmatriculat în învăţământul dual primeşte de la stat o bursă de 200 de lei, iar de la firma în cadrul căreia îşi desfăşoară orele de practică o altă bursă de minim 200 de lei.
Potrivit reprezentanţilor liceului elevii au şi unele avantaje oferite de firmă, cum ar fi decontarea analizelor, echipament de protecţie sau o masă caldă în zilele de practică.
Proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, în anul şcolar 2017 – 2018, va avea loc pe 18 iulie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Potrivit ordinului de ministru, efectuarea inspecţiilor de specialitate se va face până pe data de 1 iunie 2018.
Afişarea rezultatelor la proba scrisă va fi făcută pe 24 iulie, iar înregistrarea contestaţiilor – în aceeaşi zi şi în ziua următoare – 25 iulie. Afişarea rezultatelor finale, după rezolvarea contestaţiilor, este programată pentru 27 iulie 2018.
‘Subiectele, baremele de evaluare, modelele/ modelele-cadru de subiecte şi bareme pentru proba scrisă sunt elaborate în conformitate cu tematica şi bibliografia aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale, pentru fiecare disciplină de examen, de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, căruia îi revine integral responsabilitatea respectării legislaţiei şi a procedurilor privind securizarea subiectelor. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare asigură traducerea subiectelor şi baremelor de evaluare pentru proba scrisă, conform solicitărilor inspectoratelor şcolare, centralizate la Comisia naţională. Modelele/ modelele-cadru de subiecte şi bareme elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare sunt accesibile candidaţilor pe site-ul www.definitivat.edu.ro. Coordonatorii comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi a baremelor de evaluare sunt numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale şi răspund pentru adecvarea şi acurateţea subiectelor elaborate, pentru încadrarea în programa aprobată şi pentru nivelul de dificultate a subiectelor, în acord cu scopul examenului’, după cum prevede metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ.
Conform sursei citate, proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 10,00, durata de redactare a lucrării fiind de 4 ore.
Accesul candidaţilor în centrul de examen la proba scrisă se face în intervalul 8,00 – 8,45, pe baza actului de identitate valabil – carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate – ori, în lipsa acestuia, pe baza paşaportului în termen de valabilitate.
‘Candidaţii şi asistenţii supraveghetori nu pot avea asupra lor, în sala de examen, obiecte sau materiale din următoarele categorii: genţi, poşete, ziare, reviste, cărţi, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau orice alte mijloace care intermediază/ facilitează comunicarea la distanţă, alte obiecte/ materiale a căror utilizare afectează desfăşurarea examenului în condiţii de legalitate, echitate şi obiectivitate. Candidaţii care introduc în sala de examen materiale nepermise, chiar dacă nu le utilizează în momentul în care sunt depistaţi, sunt eliminaţi din examen pentru tentativă de fraudă, prin decizie motivată a preşedintelui comisiei de examen, situaţie în care asistenţii supraveghetori sau membrii comisiei de examen încheie un proces-verbal’, prevede aceeaşi metodologie.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută duminică la Iaşi, că pentru anul 2018 învăţământul va avea pregătit cel mai mare buget din ultimii 10 ani.
Aflat la Iaşi pentru a lua parte la întrunirea Consiliului Naţional a Rectorilor (CNR), ministrul Educaţiei a declarat că bugetul pentru educaţie în 2018 va fi cel mai mare din ultimii 10 ani şi că vor fi asigurate toate creşterile salariale promise.
‘Avem un buget maximal, dacă îl pot numi aşa. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani. Eu cred că e important şi pe zona universitară să eficientizăm costurile, să asigurăm toate costurile salariale. Aşa cum bine ştiţi, la rectificarea bugetară am alocat o parte din sentinţele judecătoreşti, tot ce înseamnă creştere salarială am acoperit. Rămâne să ne vedem anul viitor cu un buget mult mai consistent şi mult mai eficient folosit. În rest, toate lucrurile punctate de Consiliul Naţional al Rectorilor sunt preluate de MEN, şi alături de ei vom desfăşura toate activităţile în special pe zona universitară’, a declarat presei ministrul Liviu Marian Pop.
Întrebat fiind cu cât va fi mai mare bugetul de anul viitor, acesta a declarat că nu poate da cifre precise, însă a menţionat că depinde foarte mult şi de proiectele europene pe care ministerul le-a depus.
‘Urmează să se semneze contractele de finanţare. Mai avem şi proiectele mari, biblioteca şcolară virtuală, catalogul electronic cu evidenţa elevilor, internet în toate unităţile şcolare. Proiecte care înseamnă încă 100 milioane de euro’, a declarat ministrul Pop.
Conform declaraţiilor sale, în cel mult trei săptămâni ministerul va avea ‘datele clare’ din perspectiva bugetului anului 2018.
Prezent la conferinţă, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat că pentru 2018 universităţile solicită o majorare cu 40% a finanţării de bază, şi 50 de procente în plus la investiţii faţă de acest an.
‘Sunt convins că se va respecta angajamentul privind finanţarea Educaţiei. Ca să ajungem la şase la sută din PIB în 2020 se discută de patru creşteri anuale de 11%. Sunt convins că va fi o creştere anuală mai mare de 11% pe Educaţie. Din păcate, în pofida eforturilor Ministerului Cercetării, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu bugetul Cercetării. În 2015, bugetul alocat acestui domeniu a fost 0,32 la sută din PIB, a scăzut la 0,29 % în 2016, va scădea la 0,27% anul acesta. În 2018 şi în anii următori ar trebui să ajungă la 1%, dar vedem că pe partea de cercetare bugetul scade. Există opinia în rândul universităţilor că dacă era împreună cu Educaţia, Cercetarea s-ar fi înscris în trendul pozitiv de creştere’, a declarat preşedintele CNR, Sorin Cîmpeanu.
Ministerul român de Externe a luat notă cu îngrijorare de noua lege a învăţământului adoptată de către Rada Supremă a Ucrainiei, în special de articolul 7 al acesteia, care vizează învăţământul în limbile minorităţilor naţionale.
Legea prevede între altele că în licee şi facultăţi se va preda exclusiv în limba oficială de stat, ucraineană, în timp ce limba maternă va putea fi utilizată în continuare doar în grădiniţe şi în şcolile elementare.
Peste o jumătate de milion de etnici români din Ucraina vor fi afectaţi de noua lege, care le limitează posiblitatea de a studia în limba maternă.
Secretarul de stat Victor Nicula va merge la Kiev săptămâna viitoare pentru a discuta cu autorităţile ucrainene despre acest subiect.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, l-a invitat pe ambasadorul Ucrainei la Bucureşti pentru a discuta despre nou adoptata lege a învăţământului, care, în opinia autorităţilor române, va limita dreptul etnicilor români de a învăţa în limba maternă.
Dna Păstârnac a convocat o reuniune a grupului interministerial activ în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, care a avut drept subiect central noua lege a învăţământului din Ucraina.(Rador/FOTO arhiva capital)
În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ anunţă că, din 2 octombrie, va protesta dacă Guvernul nu se angajează să soluţioneze problemele salariale ale angajaţilor din sistemul de educaţie.
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de creşterea mică a salariilor nete, începând cu 2018.
Membrii de sindicat reclamă faptul că sporurile salariale se calculează prin raportare la salariile de bază de anul trecut, ceea ce conduce la obţinerea unor venituri salariale mai mici decât ar trebui de fapt.
Concret, angajaţii din învăţământ pierd, în medie, peste 3 la sută din venitul brut, iar procentul poate fi mai mare, dacă au mai multe sporuri.
Sindicaliştii explică faptul că Guvernul a inclus în legea bugetului şi banii pe care angajaţii din educaţie ar trebui să îi primească în urma sentinţelor judecăreşti.
FSLI cere Guvernului începerea negocierilor şi încheierea unui acord scris până în data de 25 septembrie, prin care să fie soluţionate aceste solicitări.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ precizează că dacă Guvernul nu va ţine cont de cererile lor, vor începe acţiunile de protest, astfel, din 2 octombrie vor fi pichetate sediile prefecturilor reşedinţelor de judeţ, iar în zilele de 4 şi 5 octombrie vor avea loc manifestaţii în faţa Guvernului.
Peste o săptămâna, școlile își vor redeschide porțile pentru elevi și liceeni.
Cursurile anului școlar 2017-2018 vor începe luni, 11 septembrie.
Astfel, elevii vor avea 35 de săptămâni de școală, structurate în trei semestre, separate între ele de câte o vacanță.
Vacanța de iarnă va fi între 23 decembrie și 14 ianuarie, vacanța intersemestrială între 3 și 11 februarie, iar vacanța de primăvară între 31 martie și 10 aprilie 2018.
Suplimentar, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar vor beneficia de vacanță și în săptămâna 28 octombrie – 5 noiembrie 2017.
Programul „Școala altfel” va avea o durată de 5 zile consecutive lucrătoare și va putea fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia unităților de învățământ.
Anul școlar 2017 -2018 se va încheia pe 15 iunie, însă nu pentru toți elevii.
Cei de clasa a 12-a vor termina cursurile pe 25 mai, iar cei de-a 8-a, pe 8 iunie.
Aceștia nu se vor bucura imediat de vacanță pentru că vor avea de susținut Bacalaureatul și respectiv Evaluarea Națională.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Toate culegerile, caietele şi celelalte mijloace de învâţământ auxiliare, folosite până acum de profesori în clasă, nu mai sunt valabile începând de astăzi.
Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a emis un ordin prin care a interzis toate aceste materialele didactice şi a anunţat o noua procedură de avizare şi aprobare a acestor auxiliare.
Ministrul a anunţat că în maxim 30 de zile o Comisie formată din mai mulţi experţi va elabora normele metodologice care vor sta la baza avizării şi acreditării acestor auxiliare.
Până atunci, niciunul nu mai este valabil, urmând ca după apariţia normelor acestea să fie utilizate numai dacă există acordul mai multor entităţi.
Liviu Pop a dat asigurări că toţi elevii vor avea manuale la începutul anului şcolar.
Ministrul Educaţiei Naționale, Pavel Năstase, va premia joi, 15 iunie, începând cu ora 13:00, cele 63 de unități de învățământ preuniversitar câştigătoare la ediția a XIV-a a Competiției Naționale „Şcoală Europeană”. Festivitatea se va desfăşura la Palatul Parlamentului, Sala „Spiru Haret”.
Ediția curentă are o încărcătură simbolică aparte întrucât anul 2017 marchează împlinirea a 60 de ani (25 martie 1957) de la semnarea Tratatului de la Roma prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC). De asemenea, se împlinesc 30 de ani de la lansarea programelor europene din domeniul educației și formării profesionale, 20 de ani de la prima participare a școlilor românești la aceste programe europene și 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007).
Prin urmare, în mod excepțional față de anii anteriori, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale a decis să premieze atât „pionierii” programelor europene în România (unitățile de învățământ preuniversitar care au demarat proiecte de cooperare chiar din primul an 1997), cât și unitățile de învățământ care au derulat cele mai multe proiecte europene până în prezent.
Fiecare unitate de învăţământ care va primi certificatul „Şcoală Europeană – 2017”, va intra și în posesia unei sume de 5.000 lei oferite de Ministerul Educației Naționale. Banii vor fi utilizați pentru dotări iar decizia privind bunurile achiziţionate aparţine conducerii școlii.
La ediţia 2017 a Competiției „Școală Europeană” s-au înscris 117 unităţi de învăţământ preuniversitar din 35 de județe și din municipiul București. Pe primul loc, la egalitate de puncte, s-au clasat Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc și Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret, județul Suceava (182 puncte), pe locul al doilea – Colegiul Tehnic „Marcel Guguianu” din Zorleni, județul Vaslui (178 puncte) iar pe locul al treilea, cu 176 de puncte, sunt 4 unități de învățământ: Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca, Școala Gimnazială „George Vâlsan” din Amara, județul Ialomița, Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu” din Iași și Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” din Vaslui.
Evaluarea candidaturilor s-a realizat pe baza următoarelor criterii: coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene cu politica generală a instituţiei şcolare, integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene în programul curent al şcolii, performanțele școlare reflectate în rezultatele elevilor la examenele naționale, olimpiade și concursuri școlare, asigurarea egalităţii de şanse și facilitarea accesului la educație, continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programe europene, strategie şi modalităţi de implementare și evaluare, strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatare a rezultatelor/produselor), dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană şi calitatea documentelor de candidatură (documentele manageriale pentru perioada 2014-2017, formularul de candidatură și portofoliul ilustrativ).
Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul MEN: https://edu.ro/scoala-europeana.
Alte informații
Competiția „Școală Europeană” se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educației și formării profesionale și constă în evaluarea calității și coerenței managementului școlii, reflectat în documentele manageriale, precum și a impactului pe care activitățile derulate în cadrul proiectelor europene l-a avut asupra culturii organizaționale și a ethosului școlii.
Activităţile/proiectele/programele care se iau în considerare sunt derulate de şcoli prin programele Comisiei Europene, ale Parlamentului European și alte altor instituții europene: Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (LLP 2007-2013), Erasmus+ (2014-2020), eTwinning, Euroscola, Juvenes Translatores, Europa-casa noastră, Lider European etc. De asemenea, pot fi derulate de şcoli în parteneriat cu ambasade, universităţi şi şcoli din Uniunea Europeană, companii europene, asociaţii profesionale europene, ONG–uri cu scop educaţional/de formare profesională care activează la nivel european etc. O altă categorie este cea a proiectelor finanțate din fonduri structurale, în care școala este aplicant sau partener.
Certificatul obținut are o valabilitate de trei ani. Pentru reconfirmarea titlului, şcoala dtrebuie să se înscrie din nou. În acest sens, trebuie să dezvolte în continuare noi proiecte de parteneriat cu alte şcoli din UE, iar managementul trebuie să fie unul coerent şi performant, centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei.
Certificarea școlilor cu titlul „Școală Europeană” conferă recunoaștere și prestigiu în cadrul comunităților educaționale, iar eforturile pe care le fac pentru menținerea titlului obținut generează un interes tot mai crescut pentru dezvoltarea de noi și noi proiecte, ceea ce conduce la o îmbunătățire a managementului școlar și la dezvoltarea unei culturi organizaționale solide.
Din cele 1911 unități de învățământ preuniversitar participante la cele 14 ediții ale competiției (2004-2017), 714 au primit titlul de „Școală Europeană”.
În perioada 27 mai- 10 iunie 2017, se organizează examenul de bacalaureat 2017, sesiunea specială, în județul Prahova.
La această sesiune pot participa absolvenții de liceu, participanți la pregătirea loturilor naționale ale României pentru competițiile internaționale sau care susțin examenul de admitere la universități din străinătate și care au făcut dovada că:
• au fost acceptați, în etapa preliminară, la universitățile din străinătate care le solicită pentru înscriere diploma de bacalaureat, înainte de finalizarea examenului de bacalaureat, sesiunea iunie- iulie 2017;
• desfășoară probele de admitere în același timp cu probele examenului de bacalaureat, sesiunea iunie- iulie 2017.
Conform metodologiilor în vigoare, absolvenții de liceu care participă la această sesiune specială de bacalaureat își asumă întreaga răspundere pentru parcurgerea integrală a materiei din care vor primi subiectele de examen.
La nivelul județului Constanța, sunt 8 absolvenți aflați în această situație: 5 elevi de la Liceul cu Program Sportiv N. Rotaru Constanța (profil sportiv- lupte greco- romane- Campionatul European Juniori 2007, kaiac-canoe- campionatul European de Tineret 2017, tenis de câmp- Turneu Internațional Seniori), 1 elev de la Liceul Teoretic Lucian Blaga Constanța (gimnastică aerobică- Jocurile Mondiale) și 1 elev de la Colegiul Național Mircea cel Bătrân Constanța- Olimpiada Internațională de Chimie.
Elevii şi preşcolarii se reîntorc pe 2 mai la cursuri, după vacanţa de primăvară.
Vacanţa de vară va fi între 17 iunie şi 10 septembrie.
Pentru cei din clasa a XII-a, anul şcolar se încheie în data de 26 mai, urmând bacalaureatul.
Examenul de capacitate la final de gimnaziu este programat pentru luna iunie, astfel că elevii de clasa a VIII-a vor termina anul şcolar pe 9 iunie.
Luna mai se anunţă plină de testări şi teze.
Din 3 mai, elevii de clasa a IV-a vor fi evaluaţi la limba română şi la matematică, fiind urmaţi, în zilele de 10 şi 11 mai, de cei de clasa a VI-a, cărora li se vor testa cunoştinţele de limba română, o limbă modernă, matematică şi din domeniul ştiinţelor.
Astăzi începe seria evaluărilor naţionale pe care le susţin elevii din învăţământul primar şi secundar.
Primii elevi testați vor fi cei din clasa a doua.
Lor li se vor verifica, în următoarele 3 zile, capacitatea de comunicare prin scris şi citit şi nivelul cunoştinţelor de matematică.
Rezultatele vor fi analizate şi discutate cu părinţii pentru a se stabili, eventual, planuri individuale de învăţare.
Începând din data de 3 mai, vor fi evaluaţi, la limba română şi la matematică, elevii de clasa a IV-a, iar, din 10 mai, cei de clasa a VI-a, cărora li se vor testa cunoştinţele la limba română, o limbă modernă, cele de matematică şi din domeniul ştiinţelor.
Evaluarea naţională la final de gimnaziu este programată pentru luna iunie.
Numirea a fost făcută prin ordin de ministru, cu delegare de atribuţii pentru 60 de zile.
Până la numirea în funcția de șef al Inspectoratului Școlar, Macarie a fost inspector responsabil de învăţământ profesional şi tehnic, învățământ particular și alternative educaționale.
Inspectoratul Școlar Mureș a rămas fără conducere săptămâna trecută, după ce Maria Kozak, numită intermiar, și-a înaintat demisia.
Din 22 noiembrie funcția a fost deținută, tot interimar, de Nadia Rață. Asta după ce, la începutul lunii noiembrie, DNA a început urmărirea penală a fostului inspector școlar general Ștefan Someșan, sub acuzația de abuz în serviciu și uzurparea funcției în cazul înființării Liceului Teologic Romano Catolic.
Un nou model de educație ajunge în Europa, respectiv la copiii din România, pentru a completa lipsurile din actualul sistem de învățământ. Este vorba despre Classical Education, un program de cursuri Before&After School pe care școala Logos Academy îl pune la dispoziția copiilor și părinților din București. Copiii vor învăța să fie autodidacți, să gândească structurat și să prezinte ce au învățat într-o manieră concisă și persuasivă, iar cursurile vor avea loc pe tot parcursul anului școlar. Logos Academy va fi inaugurată sâmbătă, 8 august, printr-o serie de demo-uri gratuite.
Începând cu noul an școlar, Logos Academy aduce în România o nouă metodă de predare pentru părinții care vor să le ofere copiilor ceea ce nu primesc în sistemele tradiționale de învățământ. Școala propune o serie de cursuri care urmează metoda Classical Education prin care elevii devin persoane autodidacte și învață să folosească o serie de concepte pentru a trata și prezenta orice subiect într-un mod structurat, concis și persuasiv, așa cum făceau Arhimede, Albert Einstein sau Thomas Jefferson.
Modelul Classical Education dezvoltă aptitudini care ajută elevii să devină persoane autodidacte, să înțeleagă că orice subiect cuprinde o serie de concepte cu informații structurate și să prezinte subiectul în cauză într-o manieră concisă și persuasivă.
Această metodă de instruire a fost folosită de sute de ani și se bazează pe 3 părți: Gramatică, Logică și Retorică. Toate aceste etape se suprapun în mod natural cu fazele dezvoltării cognitive ale copilului. Cursurile folosesc transdisciplinaritatea ca principiu de bază și respectă curricula aprobată de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, însă abordează un model de predare integrată. Asta înseamnă crearea de conexiuni între teme și competențe, renunțarea la fragmentarea disciplinelor în favoarea integrării lor și antrenarea unor surse cât mai variate pentru prezentarea conținutului.
Din gama de cursuri organizate de Logos Academy urmând modelul Classical Education fac parte materii ca Matematică aplicată, Fizică prin experiment, Chimia în reacții, Lumea lui Iron Man (Algoritmică și robotică), Shakespeare și mai cum…? (Arta actorului) sau Step-ul ca instrument muzical. Părinții care au copii în clasele 0-I pot opta pentru un After School, iar elevii din clasele V-VI pot urma programul Before School (dimineața, înainte de școală) sau doar anumite cursuri, în funcție de preferințe.
Demo Days sau cursurile demonstrative vor avea loc în București, la sediul Logos Academy pe 8, 15, 22 respectiv 29 august. Acestea vor dura 2 ore pentru clasele 0 – I și 3 ore pentru clasele V-VI, ambele divizate în Artă & Cultură și Științe.
Logos Academy a fost înființată de doi tineri, Silvia Timișescu și Daniel Ilinca, cu sprijinul unui partener american Jason Fisher, din pasiune pntru educație și dornința de a îmbunătăți sistemul de învățământ românesc.
Directorii unităţilor de învăţământ din Gorj fără rezultate la bacalaureat sau la Evaluarea Națională vor fi revocaţi din funcţii. Anunţul a fost făcut chiar de inspectorul şcolar general, Ion Işfan.
El a dispus în această perioadă şi controale în şcolile şi grădiniţele fără autorizaţie sanitară de funcţionare. Ion Işfan a precizat că în județul Gorj sunt 14 şcoli care nu deţin în prezent avizul sanitar. Situația cea mai gravă se regăsește la Glogova, unde potrivit reprezentanților IȘJ Gorj, nu există fonduri suficiente pentru lucrările de igienizare.
Aproximativ 1.500 de absolvenţi de liceu din Timiş s-au înscris pentru a susţine a doua sesiune a Bacalaureatului.
Vor fi șase centre de examen, dintre care cinci în Timişoara şi unul în Lugoj, unde sunt circa 280 de candidaţi.
Probele încep în 17august, cu competenţele lingvistice de limba şi literatura română iar în 24 august are loc prima probă scrisă.
Primele rezultate vor fi afişate pe 1 septembrie, contestaţiile se vor putea depune în 2 şi 3 septembrie, iar notele finale vor fi publice în 4 septembrie.
Acest proces va demara la începutul anului viitor cu posturile din inspectoratele şcolare şi se va derula până la 1 septembrie 2015, a anunţat azi Ministrul Educaţiei. Remus Pricopie a participat, la Suceava, la „Congresul Naţional al Învăţătorilor”, unde a vorbit despre importanţa învăţământului primar în procesul de formare profesională şi personală, dar a punctat şi câteva din principalele proiecte ale autorităţilor din educaţie.
Mai puţini profesori necalificaţi în învăţământul tulcean. Dacă în alţi ani, până la 14% din cadrele didactice care predau în şcolile tulcene erau necalificate, anul acesta procentul este de 5%. Aşa reiese din primele estimări ale Inspectoratului Şcolar Judeţean la sfârşitul repartizării încheiate zilele trecute.
Inspectorul general al ISJ, Dumitru Damian, spune că situaţia din acest an nu se datorează venirii cadrelor didactice calificate în judeţ, ci reducerii numărului de elevi dar şi a posturilor din învăţământul tulcean.
Dintre cele 230 de cadre didactice care în ultimul an şcolar şi-au exprimat intenţia de a se titulariza, doar 179 au participat la probele concursului de titularizare. 92 dintre acestea au obţinut note mai mari de 7.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.