Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Politica comercială a UE într-o economie globalizată

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 iunie 2019, 16:21

Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.

Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE

O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.

Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.

De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.

Cum funcționează politica comercială a UE?

Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.

Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.

Acordurile comerciale

Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.

Există mai multe tipuri de acorduri comerciale:

• acordurile de parteneriat economic, cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și Africa
• acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate
• acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.

Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.

Reglementarea comerțului UE

UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.

Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.

UE și Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.

UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.

Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.

Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.

UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.

Cum se decide politica comercială a UE

Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Centru modern pentru copiii cu deficiențe mintale din Lugoj

Publicat de Dan Boanţă, 19 februarie 2019, 18:02

Un nou centru modern pentru copiii cu deficiențe mintale a fost deschis la Lugoj. Aceştia, beneficiază din acest an de terapii menite să le îmbunătățească viața socială. Totul după o investiție a Consiliului Județean Timiș.

Este vorba despre copiii Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj. Aici a fost finalizată construirea unui nou corp de clădire destinat terapiilor specifice. Suma alocată de către CJT pentru acest obiectiv s-a ridicat la 800.000 lei.

A fost achiziționat şi un microbuz școlar necesar asigurării transportului copiilor care locuiesc în satele din apropierea Lugojului sau în zonele periferice, fără acces la mijloace de transport în comun.

„Sunt de părere că dacă nu investim în educație, condamnăm copiii la o viață mediocră. Astfel, am considerat necesar să aducem condițiile de studiu în normalitate, să eliminăm o barieră în dezvoltarea lor. Ceea ce am realizat la Lugoj anul trecut multiplicăm și la celelalte școli aflate în administrarea Consiliului Județean, în funcție de necesități. Chiar de curând, am lansat un proiect, pe fonduri europene, de reabilitare a școlii Iris din Timișoara”, spune președintele CJ Timiș, Călin Dobra citat de banatulazi.ro.

Pe lista principalelor obiective de investiții s-au mai aflat achiziționarea a două centrale termice și ignifugarea podului clădirii destinat internatului, pentru asigurarea securității la incendiu. De asemenea, au fost înlocuite conductele subterane de alimentare cu agent termic la corpul de clădire al internatului.

O româncă a devenit mentor al primului accelerator de startup-uri pentru elevii de liceu din România.

Publicat de Dan Boanţă, 12 februarie 2019, 16:02

Clujeanca Anda Gânscă, a devenit mentor al primului accelerator de startup-uri pentru elevii de liceu din România. Ea a început să lucreze încă din facultate la dezvoltarea platformei sale de marketing digital, iar apoi a plecat pentru a studia economia şi relaţiile internaţionale la Stanford.

Business-ul de tehnologie Knotch a reușit să atragă în SUA finanțări de 34 de milioane de dolari. Plaforma ajută companiile să măsoare eficienţa campaniilor de marketing pe care le fac pe internet.

Acceleratorul iXperiment este o inițiativă care conectează sistemul educațional cu cel privat. Acesta este un laborator în cadrul căruia adolescenții vin cu cele mai creative idei prin care rezolvă problemele societății, îmbunătățesc viețile oamenilor și creează contextul ideal pentru inovație.

Pentru a da viață acestor idei, cursanții obțin acces la resursele umane, informaționale și materiale din cadrul sistemului privat, făcând parte dintr-o comunitate de antreprenori de top și experți de la nivel național sau internațional.

Programul va debuta cu etapa de înțelegere a problemelor identificate și dezvoltarea unor ipoteze inițiale (22-23 februarie), urmată de fazele de inovație, dezvoltare și testare de prototipuri (22-23 martie), inițiere în instrumente financiare și strângere de fonduri (19-20 aprilie), marketing, pitching (17-18 mai), iar competiția finală este programată în luna iunie.

Înscrierile se vor face până în 17 februarie, iar programul  va avea loc la Cluj, participarea fiind gratuită pentru participanții selectați.

Anda Gânscă a fost inclusă într-un grup de mentori din care mai fac parte Dragoș Petrescu – proprietar City Grill, George Deriso – MBA Professor la Leeds Business School Colorado, Dan Pitic – Proprietar & Fondator al Perpetuum Cluj, Radu Georgescu – founding partner GECAD,  Camelia Șucu – proprietar Class Living, Iulian Pădurariu – cofondator Pony Car Sharing, Dana Bates – director executiv Fundația Noi Orizonturi,  Adrian Pică – Product Manager Grab Singapore, scrie Ziua de Cluj.

Firma are în total 35 de angajaţi

Primele investiţii au venit chiar de la Universitatea Standford, acolo unde Anda continuă să ofere mentorat pentru tinerii care vor să-şi lanseze propriile afaceri.

Platforma Knotch este utilizată de clienți din Fortune 500, printre care se numără: JP Morgan Chase, AT & T, Ally Bank, Ford, Calvin Klein, Salesforce.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

După criza din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 mai 2018, 11:35 / actualizat: 25 mai 2018, 13:31

După criza economică din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte. Sau, cel puțin, aşa reiese din datele publicate într-un studiu realizat de Eurostat pentru 2017, în care au fost examinte atât investițiile din sectorul public cât și din cel privat în ultimul deceniu. Analiza efectuată la nivel european a luat în considerare procentul produsului intern brut (PIB) al fiecărei națiuni destinat să fie investit în ambele domenii și a fost comparat cu nivelul din 2007, ultimul an dinaintea crizei financiare.
Astfel, proporţia de 20,1% din PIB, sumă investită în total la nivel european în anul 2017, este cu 2,3 puncte procentuale mai mică decât cea din 2007 și cu un sold negativ pe întregul sistem al UE.
Dacă în ceea ce privește investiţiile de anul trecut, distribuția geografică arată atitudini diferite în funcție de anumite regiuni ale lumii, comparația cu deceniul precedent este neiertătoare pentru aproape toate țările analizate, cu excepția Suediei, Norvegiei, Austriei, Germaniei, Elveției și Belgiei.
În ciuda faptului că se pot lăuda cu un sold pozitiv față de 2007, cele șase țări menționate nu depășesc pragul de creștere dincolo de un singur punct procentual, cu excepţia Suediei care atinge obiectivul unității „rotunde“, sau Germania (0,2 puncte procentuale), Elveția (0,1) și Belgia (0,1).
Printre țările aflate în declin situația este mai eterogenă și, din păcate, nu într-un mod bun. Având în vedere că există cazuri în care, deși negativ, soldul de comparație de zece ani se stabilește într-o marjă de două puncte procentuale, cum ar fi de exemplu cazul Franței (-0,7 puncte procentuale), al Marii Britanii (-0,8), al Maltei (-1,0), Luxemburgului (-1,4), al Țărilor de Jos (-1,5) și al Finlandei (-1,6), pentru mulți alții, situația este mult mai critică. De fapt, șapte națiuni au închis comparația cu anul 2007 cu un sold negativ alcătuit din două cifre: Slovenia (-10,3) și Spania (-10,4) depășesc pragul de zece puncte procentuale, urmate de România (- 12,5), Estonia (-12,9), Grecia (-13,4), și de Letonia, care a suferit un declin de peste 16,5 puncte.
De asemenea, este interesant de constatat că, chiar și printre țările similare din punctul de vedere al schimbărilor din deceniul examinat, există atitudini diferite în ceea ce privește investițiile pentru 2017.

Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28

Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice

Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.

Frontiera post Brexit a Marii Britanii va fi la Calais, nu în Irlanda şi va fi un coșmar

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 martie 2018, 10:57

Cozi care vor putea ajunge până la 30 de kilometri și care vor dura 10 ore. Camioane blocate zile întregi. Feriboturi care nu pot părăsi portul. Aşa arată, ca un imens ambuteiaj pe mare, scenariul desenat de Jean-Marc Puissesseau, șeful portului din Calais, locul din care pleacă navele cu destinaţia Dover, port şi oraş care, începând de anul viitor, va fi în afara UE.

Portul francez este faimos pentru faptul că găzduieşte „jungla“, adică imensul lagar al migranților ce așteaptă feribotul care îi va duce în Marea Britanie. Un gigant pe care tranzitează până la 300 de camioane pe oră, tranzit care s-ar putea opri dacă, odată terminat Brexitul, controalele vamale și cele sanitare vor deveni obligatorii la terminalul feriboturilor. O altă problemă ar fi cea a alimentelor, care așteptând să treacă controalele ar putea putrezi în camioane, ceea ce ar fi o problemă pentru britanici, din moment ce 70% din produsele alimentare importate de Marea Britanie provin din UE.

Mai există apoi şi problema comerțului cu produse nealimentare, dar care trebuie să fie rapid. Cum este ”cazul Airbus”, subliniat de Pascal Belmin, șeful afacerilor juridice din UE al companiei care îşi produce componentele în mai multe țări: ”Noi nu producem brânză sau carne de miel, însă aripile sunt făcute în Marea Britanie, iar unele părți a avioanelor noastre trec granița şi de trei ori. Şi trebuie s-o facă repede”. Dacă nu se poate, cum au amenințat, vor continua să facă acest lucru doar în cadrul UE. Unde îşi vor duce, în afara aripilor, şi locurile de muncă şi investiţiile.

Proiectul de buget pe 2018 al Timișoarei propune și realizarea unui metrou

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 februarie 2018, 09:57

Proiectul de buget al municipalităţii timişorene pentru anul 2018 va intra luni în dezbatere publică, printre investiţii propuse a demara în acest an numărându-se şi realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou. Suma estimată fiind cu 30 de milioane de euro mai mică decât cea din anul precedent, care a fost echivalentul a 278 milioane de euro.
Conform proiectului, cea mai mare parte a bugetului pe 2018 va merge în investiţii, în proiecte ce vor demara în acest an sau cu finanţare multianuală, care au început în anii anteriori – din Sănătate, Învăţământ, Transporturi, achiziţionarea de noi mijloace de transport în comun, lucrări de extindere, modernizare şi dotări ale spitalelor din subordine, cumpărarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Clinica ASCAR a Spitalului Municipal, extinderi de unităţi pentru învăţământul preşcolar şi preuniversitar, amenajări şi modernizări de parcuri şi a reţelei de cinematografe pe care municipalitatea le-a dobândit prin sentinţe judecătoreşti irevocabile.
Se vor mai construi o platformă de aterizare elicopter la Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu” şi un nou laborator de radioterapie la Spitalul Municipal.
De asemenea, sunt prevăzute mai multe studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou, care să lege intrarea în oraş dinspre frontiera cu Serbia de Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”.

Un miliard de euro pentru supercalculatoare europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2018, 12:37

Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de măsuri care au drept scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Inițiativa prevede investiții din partea UE și a statelor membre.
Este nevoie de supercalculatoare pentru a procesa cantități din ce în ce mai mari de date. În același timp, acestea aduc beneficii pentru societate în multe domenii, de la asistență medicală și energie din surse regenerabile la siguranță auto și securitate cibernetică.
Inițiativa Comisiei prezentată astăzi este esențială pentru competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor. În prezent, în Uniunea Europeană se poate constata că, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara UE, pentru că la nivel european nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile.
Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare.
Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.
Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Supercalculatoare sunt motorul economiei digitale. Concurența este strânsă, iar UE a rămas în urmă: nu avem niciun supercalculator în topul 10 mondial. Prin lansarea inițiativei EuroHPC, dorim ca până în 2020 să le oferim cercetătorilor și întreprinderilor din Europa o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare, pentru a le permite să dezvolte tehnologii cum ar fi inteligența artificială și ă elaboreze aplicații de viitor uzuale în domenii precum sănătatea, securitatea sau ingineria.”
Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală și societate digitală, a adăugat: „Supercalculatoarele ocupă deja un rol major în cadrul principalelor evoluții și inovații tehnologice în multe domenii care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Ne pot ajuta să dezvoltăm medicina personalizată, să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. O mai bună infrastructură europeană de tehnici de calcul superperformante are un mare potențial pentru crearea de locuri de muncă și reprezintă un factor esențial pentru digitalizarea industriei și creșterea competitivității economiei europene.”

Avantajele supercalculatoarelor
Tehnica de calcul de înaltă performanță este un instrument esențial pentru a înțelege și răspunde la marile provocări societale și științifice, cum ar fi depistarea precoce și tratamentul bolilor sau dezvoltarea unor noi terapii bazate pe medicina personalizată și de precizie. HPC este utilizat, de asemenea, pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor naturale de mare amploare, în special pentru previzionarea traseelor uraganelor sau simulări de cutremur.
Infrastructura EuroHPC va facilita accesul industriei europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la supercalculatoare pentru a dezvolta produse inovatoare. Utilizarea calculului de înaltă performanță are un impact din ce în ce mai mare asupra industriilor și întreprinderilor, reducând semnificativ ciclurile de proiectare și producție, accelerând conceperea de noi materiale, limitând costurile, sporind eficiența utilizării resurselor și optimizând și reducând durata proceselor de decizie. De exemplu, datorită supercalculatoarelor, ciclurile de producție în industria auto pot fi reduse de la 60 la 24 de luni.
Tehnica de calcul de înaltă performanță este, de asemenea, esențială pentru sistemele naționale de securitate și apărare, de exemplu în elaborarea de tehnologii complexe de criptare, trasare și combatere a atacurilor cibernetice, în procedurile de investigare criminalistică sau în simulările nucleare.

Infrastructuri de cercetare și inovare relevante
Inițiativa de astăzi va reuni investiții pentru a crea în Europa supercalculatoare de înaltă performanță și o infrastructură pentru volume mari de date. Întreprinderea comună EuroHPC își propune să achiziționeze sisteme cu performanță „pre-exascale” (o sută de milioane de miliarde (1017) de operațiuni pe secundă) și să sprijine dezvoltarea de sisteme exascale (un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă) bazate pe tehnologia UE, până în 2022-2023.
Activitățile acestei întreprinderi comune vor consta în:
Achiziționarea și exploatarea  a două mașini de calcul intensiv de talie mondială pre-exascale (capabile să efectueze circa 1016operațiuni pe secundă) și furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați, începând din 2020.

Un program de cercetare și inovare cu privire la HPC: pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul, inclusiv a primei generații de microprocesoare europene cu consum redus și conceperea de aparate europene de exascale, precum și promovarea de aplicații,dezvoltarea de competențe și o utilizare mai largă a tehnicilor de calcul de înaltă performanță.
Întreprinderea comună EuroHPC va funcționa în perioada 2019-2026. Infrastructura prevăzută va fi deținută și exploatată în comun de către membrii săi, aceștia fiind, într-o primă etapă, țările care au semnat declarația EuroHPC (a se vedea lista de mai jos) și membrii privați din mediul academic și sectorul industriei. Alți membri se pot alătura în orice moment, furnizând o contribuție financiară.

Context
Începând din 2012, Comisia promovează inițiativele UE în acest domeniu, printre care:
• Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului din 19 aprilie 2016, parte a strategiei de digitalizare a industriei europene, care a promovat crearea unui ecosistem european pentru volume mari de date, bazat pe o infrastructură HPC de date și rețea de talie mondială
• Declarația EuroHPC, semnată la 23 martie 2017, cu ocazia Zilei digitale de la Roma de către șapte state membre (Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos), cărora li s-au alăturat în 2017 Belgia, Bulgaria, Croația, Elveția, Grecia și Slovenia. Aceste țări au convenit să construiască o infrastructură paneuropeană de calcul intensiv exascale. Celelalte state membre și țările asociate sunt încurajate să semneze Declarația EuroHPC.

PERSPECTIVELE EXTINDERII UE ÎN BALCANII OCCIDENTALI (I)

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 ianuarie 2018, 15:14

Aderarea Serbiei în 2025 la Uniunea Europeană este un obiectiv realizabil, dar ambițios

Comisarul european pentru negocieri de aderare, Johannes Hahn, consideră că aderarea în 2025 la Uniunea Europeană a unor state candidate din Balcanii de Vest reprezintă un obiectiv realizabil, dar ambițios. „Președintele Comisiei Europene a menționat anul 2025 ca posibilă dată a aderării pentru anumite state candidate” – a declarat Hahn, adăugând că pentru viitorul UE, Comisia Europeană a prezentat cinci variante.

Hahn și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord privind o poziție de mijloc. „De bază vor fi temele globale relevante, politica externă și politicile de securitate, astfel încât UE să acționeze ca jucător internațional, dar pentru aceasta este nevoie de introducerea votului majoritar, deoarece până acum era necesară unanimitatea” – a precizat Hahn.

Întrebat ce presupune politica de vecinătate, Hahn a subliniat că UE sau exportă stabilitate sau riscă să importe instabilitate. „Putem exporta stabilitate prin dezvoltarea economică a țărilor, iar prin respectarea principiilor statului de drept de vor atrage investiții” – a transmis Hahn.

La întrebarea ce poate face UE pentru reducerea migrației, Hahn a reamintit că în prezent în UE există 20-25 milioane de refugiați, ceea ce reprezintă o provocare constantă pentru Europa. „Putem susține economiile în dezvoltare pentru a oferi perspectiva ca acești oameni să trăiască în țările lor. Avem fonduri de investiții și putem mobiliza de la firme europene 44 de miliarde de euro pentru proiecte durabile” – a explicat Hahn, adăugând că este important să se lupte împotriva cauzelor care au provocat migrația.

Retrospectiva anului 2017: Satu Mare

Publicat de adinaiftime, 24 decembrie 2017, 21:30

Anul 2017 înseamnă pentru Satu Mare anul în care a început una dintre cele mai aşteptate investiţii de după Revoluţie: construirea centurii de ocolire a municipiului reşedinţă de judeţ.

A fost alocată din bugetul de stat o treime din suma necesară pentru realizarea acesteia. Amplasamentul a fost predat constructorului, care a şi început lucrările pregătitoare.

Anul 2017 a fost marcat şi de unele premiere în judeţ, precum condamnarea la închisoare a omului de afaceri Vasile Ţânţaş pentru distrugerea hotelului Dacia, simbolul oraşului, dar şi demararea construirii unei fabrici în Medieșul Aurit care va produce piese pentru avioane.

Soluţie a guvernului pentru deficitul bugetar: emiterea de euroobligaţiuni

Publicat de adinaiftime, 17 decembrie 2017, 21:30

Ministerul Finanţelor Publice are în vedere, anul viitor şi în 2019, să emită euroobligaţiuni pe termen mediu, în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul ministerului.
Măsura urmăreşte finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în prezent valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate depăşeşte echivalentul a 19 miliarde de euro. Anul acesta, executivul s-a împrumutat de două ori pe pieţele externe cu aproape trei miliarde de euro. România beneficiază acum de un rating favorabil investiţiilor, din partea celor patru mari agenţii de evaluare financiară.

Judeţele din Moldova participă la un proiect pilot al Uniunii Europene pentru zonele mai puţin dezvoltate

Publicat de adinaiftime, 27 noiembrie 2017, 09:00

Regiunea de nord-est a României participă în acest an la un proiect-pilot al Uniunii Europene care îşi propune să ajute zonele mai puţin dezvoltate ale continentului.

29 de milioane de euro sunt alocaţi în acest scop.

România şi Polonia sunt primele ţări care iau parte la acest proiect inedit, iar din ţara noastră au fost selectate judeţele din Moldova.

Această zonă are un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene, însă infrastructura rutieră constituie o problemă pentru investitori, după cum ne-a declarat directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei:

Vasile Asandei: Pentru a veni investitorii străini în partea de nord-est trebuie să ştie ceva despre noi şi, din perspectiva asta, noi, Agenţia de Dezvoltare Regională am făcut nişte dmersuri în ultima vreme, respectiv am participat la diverse târguri şi expoziţii ca regiune pentru a ne face promovate, cunoscute oportunităţile de investiţii. Apoi am făcut un Ghid al Investitorului ca să aducem la cunoştinţa oamenilor interesaţi oportunităţile noastre. Desigur, este şi o problemă de infrastructură, în principal este o piedică, lipsa unei infrastructuri moderne, a autostrăzii est-vest, este o problemă pentru regiunea noastră.

Mihai Tudose: Măsurile fiscale adoptate sunt sustenabile

Publicat de adinaiftime, 10 noiembrie 2017, 22:00

Premierul Mihai Tudose spune că măsurile fiscale adoptate de guvern sunt sustenabile şi vor avea efecte benefice pentru România, inclusiv pensii mai mari.

Într-o postare pe internet, şeful guvernului a spus că sunt bani suficienţi pentru creşterea veniturilor, dar şi pentru investiţii în diverse domenii.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat va contribui la reducerea deficitului pe fondul de pensii.

Lia Olguţa Vasilescu a dat din nou asigurări că salariile nete NU vor scădea şi că angajatorul care nu va vira contribuţiile angajatului la bugetul de stat, va suporta consecinţele:

Ce făceau până acum angajatorii, plăteau doar contribuția angajatului, nu o plăteau și pe a firmei lor, de acum înainte nu se mai poate face acest lucru, devine din nou penal, dar nu prin codul fiscal se stabilesc sancțiunile penale ci prin cu totul alte legi iar penalitățile le vor plăti în continuare firmele nu angajații, pentru că ele sunt obligate, de fapt, prin acest cod să vireze banii respectivi.

Programul de finanțare pentru comerț, în plină desfășurare

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 18:05

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat, ieri, singurul program de finanțare care se adresează operatorilor economici din domeniul Serviciilor și Comerțului.

50 de milioane de lei este bugetul total alocat pentru acest sector în 2017 și se estimează că vor fi 200 de firme ce vor beneficia de câte 250.000 de lei, ajutor nerambursabil.

Firmele vor primi finanțarea doar după ce sunt efectuate investițiile propuse, spune șeful Oficiului Teritorial al IMMC Tîrgu-Mureș, Torok Csaba:

Cheltuielile eligibile sunt, în primul și în primul rând, investiții în echipamente tehnologice, în IT, tot ceea ce înseamnă surse de încălzire, autoutilitare, pentru scrierea unui site, pentru cursuri, pentru consultanță… Dar, pentru a a avea punctaj mai mare, bineînțeles că echipamentele tehnologice și IT-ul trebuie să fie peste 60% (din suma solicitată).”

Aplicațiile pot fi făcute doar on-line de către antreprenori până cel târziu la data de 29 august.

Programul de minimis pentru comerț și servicii va continua până în anul 2020, bugetul total aprobat fiind de 200 de milioane de lei.

Asociaţiile de proprietari, la control

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 17:49

Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraş-Severin aduce la cunoştinţa tuturor asociaţiilor de proprietari faptul că au obligaţia legală de a încheia contracte individuale de muncă (cu timp parţial sau cu normă întreagă) cu cei care desfăşoară activităţi remunerate.

Conform Normelor de aplicare ale Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari angajează şi demite personalul necesar, încheie şi reziliază contracte cu persoane fizice/juridice.

Totodată, asociaţia de proprietari angajează persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator sau încheie contracte cu persoane juridice specializate şi autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrării, întreţinerii, investiţiilor şi reparaţiilor asupra proprietăţii comune.

ITM atrage totodată atenţia cu privire la faptul că, potrivit Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat, atrage:

sancţionarea contravenţională a angajatorului (amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată);

sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului.

În luna iulie a acestui an, o asociaţie de proprietari care nu a respectat aceste prevederi, a fost amendată cu 20.000 de lei.

Micile fabrici private vor putea primi de la stat ajutoare nerambursabile pentru investiţii, în cadrul programului Microindustrializare

Publicat de adinaiftime, 13 august 2017, 18:00

Micile fabrici private vor putea primi de la stat ajutoare nerambursabile de pâna la 450.000 de lei, pentru investiţii, în cadrul programului Micro industrializare, destinat firmelor mici şi mijlocii.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a publicat azi procedura de implementare, modelul de plan de afaceri, lista cheltuielilor eligibile şi alte documente necesare în schema de finanţare.

Programul naţional multianual de microindustrializare, ajuns în cel de-al doilea an, urmează să se deschida pe 21 august.

Investiții străine și locuri de muncă în România

Publicat de adinaiftime, 12 iunie 2017, 15:12

România ocupă locul patru în Europa intre țările cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016; asta arata cea mai recenta editie a barometrului Ernst&Young referitor la cat de atractive sunt tarile europene pentru investitii.

La randul sau, un raport recent elaborat de Consiliul Investitorilor Straini spune ca pana la sfarsitul lui 2015 Romania a atras investitii straine directe de peste 62 de miliarde de euro.

Pe de alta parte, atunci cand este vorba de investitiile pe cap de locuitor acelasi raport spune ca tara noastra are cel mai mic nivel dintre toate tarile din regiunea sa, regiune in care se mai afla si Polonia, Ungaria, Cehia, si Bulgaria.

Ce spun investitorii straini aflam de la doamna Dana Gruia Dufaut, avocat de afaceri, care este invitata lui Rasvan Roceanu la Intalnirile Capitale din aceasta seara.

Cetatea Râșnov va fi reabilitată complet

Publicat de Mihaela Costache, 9 martie 2017, 16:30

Edilii râșnoveni caută deja fonduri europene pentru această investiție.

Liviu Butnariu, viceprimarul orașului Râșnov, a anunțat că dosarul depus de administraţia locală a fost declarat eligibil şi a intrat în procedura de evaluare iar specialiştii Agenţiei de Dezvoltare Centru fac în acest moment evaluarea economică.
Edilii râșnoveni vor să continue reabilitarea Cetății Râșnov iar pentru această investiție au nevoie de 5 milioane de euro, bani pe care edilii speră să-i obțină din fonduri nerambursabile prin ADR Centru, pe linia de finanţare dedicată centrelor istorice. Ultimele lucrări la Cetatea Râșnov s-au făcut în 2011, când s-a făcut descărcarea arheologică la zona de jos și s-au făcut unele reparații la zidurile care riscau să cadă. Tot în 2011 a fost reabilitat și Turnul Pathori, de la intrarea în Cetate.
Liviu Butnariu a mai arătat că zona Râșnov a cunoscut în ultima perioadă un număr crescut de turiști și că Cetatea Râșnov trebuie reabilitată în totalitate.

Vali Blajovan – Radio Tg. Mures

Din pacate sesiunea nu a inceput sub cele mai bune auspicii

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iunie 2016, 10:30

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz a deschis reuniunea cu un moment de reculegere pentru eurodeputatul Gianluca Buonanno care si-a pierdut viata duminica intr-un accident rutier.

“Am primit cu tristete vestea mortii colegului nostru, Gianluca Buonanno. Acesta a fost victima unui accident de masina foarte grav si a murit pe loc”.

Unul dintre cele mai arzatoare subiecte ale dezbaterilor de astazi se refera la planurile Uniunii de combatere a cauzelor migratiei prin folosirea fondurilor europene in vederea promovarii investitiilor private in tarile de origine ale migrantilor.

O alta tema de discutii ce va fi abordata maine este legata de evolutia planului Juncker de investitii pentru Europa de 315 miliarde de euro.

Tot in aceasta sesiune urmeaza sa se ia o decizie in privinta infiintarii unei comisii de ancheta in cazul scandalului Panama Papers care sa clarifice cazurile de spalare de bani si evaziune fiscala prin folosirea companiilor offshore.

Parlamentul european va solicita executivului comunitar detalii despre cat de sigura este noua centrala nucleara care se construieste in Belarus si urmeaza sa fie data in functiune la capacitate maxima in 2018.

Astazi se vor discuta si maine se vor vota noi masuri de combatere a practicilor marilor corporatii de evitare a impozitării in conditiile in care se estimeaza ca folosirea unor metode legale permise pentru a plati un impozit cat mai mic prejudiciaza bugetul statelor membre cu 16o pana la 190 de miliarde de euro anual.

Moscovici: să îmbinăm stabilitatea financiară cu protecția gospodăriilor vulnerabile

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 11:00

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici spune ca ceea ce conteaza in primul rand este faptul ca reuniunea a putut avea loc, in contextul atentatelor de la Paris si a anchetelor din Franta si Belgia. In acelasi timp e important ca viata sa continue, sa aratam ca nu ne lasam intimidati si ca nu ne este frica, mai spune Moscovici.

In privinta Greciei, sunt vesti bune, s-au facut progrese in ultimele saptamani

“Mai intai, finalizarea primelor masuri a fost posibila mai ales datorita unui acord echilibrat cu bancile in privinta executarii silite a datornicilor. Este necesar sa imbinam stabilitatea financiara cu protectia gospodariilor cele mai vulnerabile. Cred ca am ajuns la un bun acord in acest sens. Apoi, sunt de asemenea progrese referitor la subiectul recapitalizarii principalelor banci din sectorul privat”.

In Italia sunt reforme importante si tara a iesit din recesiune. Dar guvernul italian cere mai multa flexibilitate, atat in privinta reformelor sociale cat si a investitiilor si a refugiatilor.

Cipru si Grecia nu au nevoie sa prezinte proiecte de buget deoarece in cele doua tari sunt in curs de implementare programe de ajustare macroeconomica iar politica lor fiscala este controlata in cadrul acestor programe.
Portugalia inca nu a prezentat un proiect de buget. Este de asteptat ca statele membre sa tina cont de rezultatele evaluarii cand vor adopta bugetele nationale pentru anul urmator.

Summit privind bioeconomia desfăşurat timp de două zile la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:20

Reprezentanți ai instituțiilor europene, ai industriei, ai societății civile şi ai comunității științifice, dar şi producători din agricultură, silvicultură și sectoarele maritime s-au reunit timp de două zile la Bruxelles în cadrul unui summit privind bioeconomia, progresele înregistrate până în prezent şi susţinerea investițiilor în acest domeniu. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa detaliază.

Comisia Europeană solicită mai multe investiţii în bioeconomie, având în vedere că populația este într-o continuă creştere, iar resursele naturale sunt finite. Prin urmare, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile. O mai mare utilizare a acestora nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să facem cât mai repede tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea, este de părere comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas. Bioeconomia are un potenţial enorm, poate contribui la crearea de locuri de muncă în special în mediul rural, la diversificarea surselor de energie şi creșterea PIB-ului, a mai spus Moedas în cadul summitului.

Să luăm exemplu Scoția, unde transformarea macroalgelor, algelor marine și deșeurilor industriale în produse chimice de mare valoare generează peste 250 de milioane de euro pentru economie. Sunt poveşti care demonstrează modul în care bioeconomia poate transforma produsele noastre tradiţionale, povestiri care ne arată modul în care putem folosi de cercetarea și inovarea europeană pentru a optimiza sau crea noi procese de producție. Putem face mult mai mult decât pur și simplu să producem, să folosim și să aruncăm. Este minunat să vedem că Planul de Investiții extrem de ambițios al Comisiei Europene face deja progrese concrete. Multe dintre aceste investiţii au devenit deja realitate.

Comisarul european, Carlos Moedas a mai afirmat că ş-ar dori să vadă nu doar un proiect, ci un întreg portofoliu de proiecte. La rândul său, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan a spus că Europa este lider în dezvoltarea bioeconomiei, dar concurența și interesul în acest domeniu continuă să crească în întreaga lume.

Ambiţiile mari solicită investiții mai mari. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a decis să dubleze alocarea bugetară pentru a ajunge la 3,6 miliarde euro pentru cercetarea agricolă în cadrul programului nostru pilot Orizont 2020.
Programul pentru 2016-2017 pe care le-am publicat în octombrie este un pas promițător și ambițios înainte, cu un buget de peste 586 milioane de euro pentru investiți în cercetare de interes pentru agricultură, silvicultură, produse alimentare și non-alimentare. Vom investi o sumă fără precedent 431 milioane de euro în domeniul securității alimentare durabile. Vom investi, de asemenea, 128 de milioane de euro în cadrul programului de renaştere rurală pentru a spori creșterea economică și crearea locurilor de muncă în zonele rurale, noi modalități de a face afaceri, precum și consolidarea sistemelor de inovație și educație. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene este unul dintre instrumentele cele mai puternice de investiții, cu aproximativ 100 de miliarde de euro pentru perioada 2014- 2020

Mecanismul pentru Interconectarea Europei gestioneaza investiții de peste 7,6 miliarde euro

Publicat de Monica Slavici, 9 noiembrie 2015, 09:23

Comisia Europeană a lansat cea de-a doua cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cu investiții de peste 7,6 miliarde euro.
De altfel, mare parte din această sumă este alocată unor proiecte din state membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune al UE, în vederea unei mai bune integrări a acestor țări în cadrul pieței interne. Mai mult, mecanismul pentru Interconectarea Europei, urmărește reducerea decalajelor în materie de investiții din Europa, pentru a relansa creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de altfel considerate obiective prioritare de către Comisia Juncker.

În conferința de presă în care a fost anunțată lansarea cererii de propuneri, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat că executivul comunitar încurajează promotorii de proiecte să apeleze la noua platformă de consiliere pentru a formula propuneri de bună calitate, pe care să le prezinte în cadrul portalului de proiecte ce va fi lansat în ianuarie.

În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii de la Bruxelles, comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a adăugat:

” Facilitățile Mecanismului pentru Interconectarea Europei sunt foarte strâns legate de obiectivele de bază ale acestei Comisii și pot spune că asta înseamnă încă un pas puternic spre o zonă de transport unică, care este un factor de bază al unei piețe unice . În al doilea rând, prin acest nou pas pe sprijinim, în mod direct nevoile de creștere și mai ales noi locuri de muncă, noi oportunități de angajare.
Apelul specific pe care l-am anunțat va acoperi pe de o parte piața digitală, uniunea energetică și, desigur, provocările climatice, iar pe de altă parte, cu suma cea mai mare transporturi, toate acestea însemnând propuneri în valoare de 7,6 miliarde de euro.
Potențialii solicitanți au până la mijlocul lunii februarie pentru a oferi și prezenta propunerile lor și apoi vom lua o decizie pe baza unor criterii predefinite undeva la mijlocul verii”.

În cadrul pachetului general în valoare de 1,1 miliarde de euro, disponibil pentru toate cele 28 de state membre, printre proiectele vizate se vor număra proiecte referitoare la sisteme de transport inteligente sau sisteme de management al traficului. Pachetul „coeziune” în valoare de 6,5 miliarde de euro, disponibil pentru 15 state membre, va completa aceste priorități cu proiecte esențiale în domeniul infrastructurii, cum ar fi proiectele referitoare la moduri de transport durabile din categoria transportului feroviar și pe căi navigabile interioare.
De adăugat că, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei , se vor pune la dispoziție fonduri în valoare de peste 24 miliarde de euro din bugetul 2014-2020 al UE pentru cofinanțarea de proiecte destinate rețelei transeuropene de transport în statele membre ale Uniunii. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sunt alocate pentru proiecte din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.

Campusul universitar de la Reşiţa, gata în curând! Dar pentru cine… ?

Publicat de Mihaela Costache, 25 octombrie 2015, 16:30

După ce va fi complet renovat, campusul universitar din Reşiţa va fi unul dintre cele mai moderne din ţară. Conform conducerii Universităţii „Eftimie Murgu”, lucrările la căminul – cantină sunt pe ultima sută de metri. Acestea au avut în vedere renovarea şi extinderea clădirii căminului studenţesc, precum şi modernizarea şi dotarea cantinei şi realizarea a trei săli multifuncţionale. Potrivit rectorului, Doina Frunzăverde, lucrările au fost întârziate din cauza unor nereguli descoperite la structura de rezistenţă existentă şi a fost necesară realizarea unor consolidări. La ora actuală s-au încheiat toate licitaţiile pentru terminarea în grafic a investiţiei. Este vorba despre mobilierul din cămin şi cantină, precum şi echipamentele de bucătărie, a mai spus Doina Frunzăverde. Urmează să fie semnate contractele, iar firmele câştigătoare să livreze mobilierul respectiv echipamentele necesare.

Lectia franceza: daca vrei sa castigi mult, investeste mult

Publicat de Mihaela Costache, 9 octombrie 2015, 07:30

Franta, campioana absoluta al turismului global, nu se multumeste cu cei 85 de milioane de vizitatori pe care ii va atrage in 2015 ci vrea mai mult.

Agentia France Presse (AFP)  scrie ca guvernul de la Paris tinteste pragul de 100 de milioane de turisti straini in 2030, iar pentru a face posibil acest lucru este pregatit sa puna la dispozitie un miliard de euro in investitori printr-o platforma de investitii specializata.

Laurent Fabius, ministrul francez al afacerilor externe si turismului (!) a prezidat joi  o conferinta cu profesionistii din turism si reprezentantii administratiilor locale in care a amintit ca turismul reprezinta 7,5% din PIB-ul tarii si asigura mai mult de doua milioane de locuri de munca.

Turismul este “o bogatie nationala” si “un vector formidabil de publicitate pentru tara” a declarat Fabius.

Laurent Fabius a atras atentia ca pentru a ramane numarul unu mondial Franta va trebui sa-si dezvolte si mai mult infrastrucrura turistica, iar serviciile trebuie sa fie “de calitate suficienta si in numar suficient” pe tot teritoriul national.

Platforma de investitii este destinata dezvoltarii capacitatilor de cazare, a numarului instalatiilor turistice (teleschiuri, telescaune, telecabine,  instalatii de zapada artificiala etc.) precum si pentru noul portal www.france.fr care are ca scop promovarea Frantei ca destinatie turistica.

Solutii ale ambasadorului Olandei pentru economia Romaniei

Publicat de Mihaela Costache, 26 august 2015, 14:10

  Matthijs van Bonzel a vorbit marţi, în ultima sa conferinţă de presă ca ambasador al Olandei la Bucureşti, despre efectele Codului Fiscal asupra mediului de afaceri şi a afirmat că este important ca banii de la buget să fie investiţi în „domeniile cu slăbiciuni, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, transmite Mediafax. Întrebat ce părere are despre discuţiile din România pe tema Codului Fiscal, diplomatul olandez a subliniat necesitatea investiţiilor în România. „Este important ca România să investească în infrastructură, sănătate, educaţie. Investiţiile sunt necesare, toată lumea este de acord. Dacă aveţi bani publici, aş sugera să investiţi acei bani publici în domeniile cu slăbiciuni, nu să-i daţi înapoi oamenilor. Ar putea fi un mix, să daţi o parte înapoi oamenilor, ca să aibă mai mulţi bani de cheltuit, dar întrebarea e cât de mulţi. Banii publici există pentru a face chestiuni publice, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, a spus Matthijs van Bonzel. Referitor la investitorii olandezi, ambasadorul a spus că aceştia văd România ca pe „o ţară care se dezvoltă”.

Consiliul Judeţean Timiş va primi 50 de milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării

Publicat de Mihaela Costache, 18 august 2015, 17:00

Consiliul Judeţean Timiş va primi peste 50 de milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării.

Preşedintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin spune că fondurile vor fi alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi vor direcţionate spre primării, pentru diverse proiecte.

Avem promisiunea că ne vom încadra între 50 și 60 de milioane, pe care le vom primi pe Programul Național de Dezvoltare Locală. Sunt 129 de proiecte care vor merge către primăriile din județul Timiș, din care în jur de 15-16 vor ieși din program, fiind finalziate. 12 milioane am stabilit că putem să alocăm către drumurile județene, aproximativ 20%, iar diferența de 80% merge pe proiectele care sunt aprobate de Ministerul Dezvoltării: alimentări cu apă, canailizări, străzi și drumuri comunale.

În funcţie de banii de la nivel central, până la sfarşitul anului CJT ar putea primi şi alte fonduri pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Situaţie bizară la Spitalul Judeţean Arad

Publicat de Mihaela Costache, 13 august 2015, 16:10

Autorităţile aşteaptă închiderea şantierului, taierea panglicii, pentru ca apoi să reia o parte din lucrări. Aici s-a modernizat si a fost extinsă Unitatea de Primiri Urgenţe. Problema o reprezintă intrarea principală la urgențe care nu este prevazută cu o ușă care să se deschidă automat. Intrarea existentă, care asigură accesul de urgenţă, inclusiv al pacienților pe tărgi, are sistem de închidere vertical. În aceste condiţii, cineva trebuie să deschidă manual uşa la fiecare intrare și se pierd minute prețioase atunci când e vorba de salvarea unei vieți.

Autorităţile județene vor remedia acest neajuns, dar spun că vor putea interveni numai după ce actualul șantier va fi închis. Ele vor înlocui ușa cu una automată după alocarea unor noi fonduri şi organizarea unei alte licitaţii.

Extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului  Judeţean depășește  2,7 milioane de lei, iar investiția a fost suportată de Consiliul Judeţean Arad.

Cantoanele silvice din Caraş-Severin o povară pentru Direcţia silvică

Publicat de Mihaela Costache, 11 august 2015, 16:10

În judeţul Caraş-Severin, aproximativ 15% din cele peste 150 de cantoane silvice, care mai sunt în administrarea Direcţiei silvice sunt nelocuite şi lăsate în paragină. Doar o parte dintre acestea sunt reparate în funcţie de priorităţi şi necesităţi, spune Dan Câmpan, purtătorul de cuvânt al instituţiei, pentru că sunt folosite ca locuinţe de serviciu de către pădurarii gestionari. Cantonul Ştiubei de pe Valea Ducinului, aflat în proprietatea statului român, deservind la administrarea fondului forestier de stat prin ocolul silvic Bozovici, subunitate a Direcţiei silvice judeţene este în curs de reamenajare, demarate fiind lucrările de schimbare a acoperişului şi de reabilitare a tencuielilor interioare. Potrivit lui Dan Câmpan, mai multe cantoane nu mai aparţin Direcţiei silvice. Spre exemplu, la Cantonul Comarnic de pe raza de activitate a Ocolului silvic Reşiţa, aflat în stare avansată de degradare, nu pot fi demarate lucrările de reparaţii până la reglementarea situaţiei juridice a acestui obiectiv întrucât în prezent figurează ca proprietar în cartea funciară comuna Caraşova.

Pentru că nu aduc profit, ba chiar „înghit” bani pentru întreţinere şi reparaţii, Romsilva a decis, la nivel naţional, să scoată la licitaţie mai multe cabane, puncte de lucru şi cantoane silvice aflate în proprietatea Direcţiilor silvice. Problema, spun silvicultorii, este că, pentru a le face funcţionale, noii proprietari trebuie să investească şi de zece ori mai mult decât suma licitată, asta pentru că multe dintre acestea sunt în paragină, n-au reţea de electricitate şi nici apă curentă. Însă pe lângă construcţie, viitorii proprietari pot lua în concesiune şi terenul din împrejurime în suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.

Bani pentru IMM-uri şi investiţii în infrastructura de transport de la Uniunea Europeană!

Publicat de Monica Slavici, 16 martie 2015, 09:53

Comisarul pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu, a cerut Guvernului României sã dubleze folosirea instrumentelor financiare în perioada 2014-2020 astfel încat ţara noastră sa nu piarda fondurile europene alocate ţarii noastre. De asemenea, oficialul European a anunţat săptămâna trecută la Bucureşti ca România va primi 6, 7 miliarde de euro din partea Comisiei Europeane pânã în 2020, pentru proiectele de infrastructurã cuprinse în Masterplanul de Transport al României. Claudia Ruse de la Bucureşti fm are detalii in rubrica Euranet Plus de astăzi.

Comisia Europeana pune la dispoziţia ţarilor europene un pachet de 350 de miliarde EURO pentru investiţii. Jumatate din aceste fonduri se vor duce către ţările mai puţin dezvoltate.
Comisarul European pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu a explicat ca banii sunt destinati intreprinderilor mici si mijlocii deoarece opt din zece slujbe sunt create de IMM-uri, iar statisticile releva faptul ca 99% din intreprinderile europene sunt IMM-uri.
Tocmai de aceea, a mai afirmat Corina Creţu, acestea sunt condiderate actori principali in procesul de creare de locuri de muncă în uniunea Europeană, iar relansarea economiei europene nu se poate produce fara implicarea acestora.
Corina Creţu a spus ca este vital ca aceste entităţi să beneficieze de ajutor intr -o perioadă atat de dificilă economico – financiara şi a precizat că în statisticile de la Bruxelles, România figureaza printre tarile cu mediu nefavorabil pentru oamenii de afaceri.
“ România va beneficia de 23 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020 din fondurile de coeziune. La acestea se vor adăuga fonduri destinate agriculturii, iar 10 miliarde de Euro special din fondul de dezvoltare regional, la care se vor adauga 800 de miliarde euro care vor reprezenta un sprijin direct pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Şi încă un milliard adiţional pentru cercetare şi dezvoltare pentru cooperare şi dezvoltare pentru cooperarea dintre IMM –uri şi mediul academic.”
Corina Creţu a apreciat faptul că Parlamentul European şi Comisia Europeana au decis sa aloce pentru prima dată în istoie o sumă atât de mare intreprinderilor mici şi mijlocii.
Comisarul European a precizat ca vor fi sprijinite proiectele de calitate care vor produce creştere economică si vor crea locuri de muncă.
Corina Creţu
”Fondul European de dezvoltare regional poate sprijini în urmatorii şapte ani printre altele urmatoarele domenii de investiţii :promovarea antreprenoriatului, inovaţie şi exploatare economică a ideilor noi, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea capacitaţilor de dezvoltare a produselor şi serviciilor precum şi a capăcităţii de creştere pe pieţele locale, naţionale şi international. ”
Oficialul European Corina Creţu a mai anuntat că proiectele de infastructura din planul general de transport al României vor fi sprijinite cu bani de la Comisia Europeană.
Este vorba despre aprope 7 miliarde de de euro, suma care va fi alocata pâna în 2020. Corina Creţu a declarat că spera ca masterplanul general de transport să fie gata, astfel încât în luna mai să fie semnat Programul Operational Infrastructura Mare.
Corina Creţu a spus cã România este aşteptatã de Comisia Europeanã sã depunã în mod oficial documentul în ultima variantã.
Corina Creţu a spus cã la Bruxelles Comisia Europeanã se asteaptã ca Masterplanul de transport sã identifice proiectele cele mai relevante din punctul de vedere economic si care sã aibã asiguratã finantarea nu doar pentru realizare, ci şi pentru întreţinere.

“Masterplanul trebuie să indice cele mai relevante proiecte din punct de vedere economic şi să asigure că ele vor beneficia de susţinere financiară nu numai pentru realizare ci şi pentru întreţinere.”
Comisia Europeanã aprecizã faptul cã Masterplanul de Transport este detaliat si acoperã toate tipurile de transport si de finantare, dar mai sunt subiecte care mai trebuie clarificate, cum ar fi prioritizarea proiectelor propuse si impactul de mediu, a mai declarat Corina Creţu.

Reuniune a Consiliului pentru Competitivitate al UE

Publicat de Monica Slavici, 2 martie 2015, 09:59

Miniştrii europeni responsabili de competitivitate se întâlnesc astăzi şi mâine pentru a discuta modalităţile de accelerare a dezvoltării economice în cadrul Uniunii.
Astăzi, punctele de interes sunt reprezentate de posibilitatea creării unei veritabile pieţe unice digitale. În cadrul Consiliului pentru Competitivitate vor fi analizate beneficiile pe care aceasta le va aduce consumatorilor şi întreprinzătorilor europeni.

Crearea unei pieţe digitale unice înseamnă construirea unei fundaţii solide pentru viitorul nostrum digital. Ar trebui să existe reguli simple pentru afacerile mici online, astfel încât acestea să poată opera în toată Uniunea Europeană printr-un singur click.

Tot astăzi se va vorbi despre crearea unui mediu de afaceri reglementat mai prietenos, cu norme mai simple, mai bune și mai previzibile pentru a stimula investițiile în UE. Discuția este impusă de prezentarea, de către Comisia Europeană, a planului de investiții pentru Europa, care urmărește să mobilizeze cel puțin 315 miliarde € în investiții private și publice în următorii trei ani.
Mâine, în cea de a doua zi, miniștrii vor vorbi despre modul în care cercetarea, inovarea și economia digitală pot stimula creșterea economică și competitivitatea.
Urmatoarea reuniune a Consiliului este programată pentru 28 mai.

Comisia Europeană a anunţat ieri detaliile unui plan de redresare economică, pe care îl descrie ca o adevarată „ofensivă a investiţiilor”

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 11:47

Ar urma ca în urmatorii trei ani sa fie mobilizate fonduri de peste 300 de miliarde de euro, pentru investitii suplimentare. Detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să creeze mai multe locuri de munca.
Referitor la acest plan, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:

„Astăzi Europa dă o nouă pagină. După ani de zile în care am luptat să ne recâştigăm credibilitatea fiscală şi am promovat noi reforme, astăzi facem un nou pas în această direcţie. Este vorba de un plan ambiţios, dar realist pentru Europa. Europa are nevoie de un nou impuls, impuls pe care Comisia Europeană îl dă astăzi. Investiţiile în Europa înseamnă mult mai mult decât cifre, proiecte şi bani. Oamenii sunt importanţi, mai ales cei care nu au locuri de muncă. Trebuie să le transmitem un nou mesaj, lor şi lumii întregi – în Europa se fac din nou afaceri.”

Planul are trei direcţii principale – instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro, crearea unei rezerve de proiecte pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele şi o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele.
Experţii Comisiei susţin că măsurile propuse ar urma să contribuie cu cel puţin 330 de miliarde de euro anual la produsul intern brut european şi să creeze până la 1,3 milioane de locuri de muncă noi.

Germanii sunt primii în topul investitorilor străini în judeţul Covasna

Publicat de Stefania Grigore, 17 septembrie 2014, 10:14

Dintre cele aproape 30 de firme străine care au făcut investiţii importante în zonă în ultimii 14 ani, 10 sunt germane.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, Edler Andras a declarat că germanii au dezvoltat un adevărat “imperiu” al pantalonilor în judeţul Covasna, construind mai multe fabrici de confecţii în care lucrează la ora actuală câteva mii de oameni.

Preşedintele CCI a amintit că, în încercarea de a atrage noi investitori, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au demarat construirea unui parc industrial la Câmpu Frumos.
Autorităţile covăsnene şi-au propus, de asemenea, să promoveze oportunităţile de investiţii din judeţ şi în cadrul proiectului “City Invest 2014”, iniţiat de Institutul pentru Politici Publice, care va avea loc luna aceasta la Bucureşti şi la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ambasadelor si ai mediului de afaceri din ţară şi străinătate.

Rezultatele Forumului economic româno-chinez desfășurat la Beijing sunt foarte bune

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2014, 13:45

Apreciază ministrul economiei Constantin Niță, care spune că partea chineză are aproape 280 de milioane de dolari pregătiți pentru investiții în România.

La evenimentul desfășurat recent în capitala Chinei au participat cele mai puternice firme chineze cu capital integral de stat, companii care sunt printre cele mai importante din lume, fiind listate și la burse din Asia și America.

În cadrul forumului au fost discutate metodele de finanțare pentru proiectele energetice și de infrastructură din România, precum și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, spune ministrul Economiei Constantin Niță.

Constantin Niță a mai declarat că despre construirea Aeroportului de la Ghimbav au avut loc discuții și cu o serie de investitori din Israel, interesați de acest obiectiv economic