Toată lumea ţine secrete motivele din cauza cărora OTP nu a putut cumpăra o bancă în România

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 mai 2018, 11:07

Faptul că banca OTP din Ungaria a renunţat la a cumpăra Banca Românească, fără a oferi vreo explicaţie, va duce la riscuri în achiziţiile sale viitoare.

„Nu comentăm cele întâmplate, aşteptăm declaraţii din partea BNR” – a declarat cotidianului citat purtătorul de cuvânt al National Bank of Greece pe marginea nereuşitei vânzări. BNR tace de asemenea şi nu oferă explicaţii privind refuzul cererii OTP din martie de a cumpăra Banca Românească. Mai ales că vara trecută tranzacţia  părea să fi fost un fapt încheiat. Nici motivele OTP, potrivit cărora trecuse termenul prevăzut pentru cumpărare, nu clarifică lucrurile.

Conform informatorilor HVG din România, autorităţile de acolo puteau fi nemulţumiţi de originea preţului de cumpărare din partea OTP,  ceea ce  pare destul de curios, fiind vorba despre unul din grupurile bancare cele mai eficiente care respectă normele internaţionale.

Există şansa ca în timpul negocierilor să fi căzut din dulap nişte schelete şi de aceea OTP a profitat de  posibilitatea  retragerii – apreciază experţii. Banca Românească este încărcată de creditele în valută ale populaţiei. Deşi acestea au fost parţial externalizate în străinătate, se pare că OTP a aflat despre acest lucru ulterior încheierii contractului.

„Este de neînţeles de ce OTP nu oferă o explicaţie clară pentru cele întâmplate, deoarece astfel se va confrunta cu investitori nesiguri. Fără îndoială că eşecul din România va creşte riscul unor achiziţii de bănci din străinătate, dar ar fi exagerat să se creadă că din acest motiv banca va fi refuzată şi în alte părţi – a declarat analistul József Miró din partea băncii Erste.

Piaţa imobiliară din Europa de Est este în creştere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 ianuarie 2018, 14:19

Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.

Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.

„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.

Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.

Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).

Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).

Avertismentul unui specialist în cadrul Băncii Mondiale pentru Timișoara și Arad în privința investitorilor străini

Publicat de adinaiftime, 19 decembrie 2017, 21:00

Timişoara şi Aradul nu îşi permit să gonească investitori pentru că nu şi-a atins potenţialul de creştere. Avertismentul vine din partea unui expert pe Dezvoltare Urbană în cadrul Băncii Mondiale.

Prezent la Timişoara pentru o dezbatere pe tema polului de crestere Timişoara, Marius Cristea, specialist în cadrul Băncii Mondiale a declarat că Timişoara şi Aradul au, totuşi, avantajul că pot selecta investitorii.

“Vă permiteți să mergeți întâi să vă alegeți ce investitori doriți să atrageți strategic în anii ce vin. Vreți un producător de top din industria auto, vreți un producător de top din industria de electronice, mergeți și bateți-i la ușă. Pentru că cei de duzină vor veni singuri. Nu trebuie să mergeți după nu știu ce invetistitori care fabrică nu știu ce, pungi din plastic, de exemplu. Cei mari, în schimb, trebuie țintiți. Trebuie să îți vină un producător mare de software, trebuie să dai o fugă până în Silicon Valley să discuți cu ei”, a explicat Marius Cristea.

În privinţa dezvoltării comune Arad – Timişoara, viceprimarul Timişoarei Dan Diaconu a declarat că aceasta nu trebuie văzute ca un tot unitar, ci ca două unităţi care dezvoltă proiecte comune.

Impozit suplimentar din partea PSD

Publicat de adinaiftime, 6 noiembrie 2017, 22:30

În cadrul ultimei şedințe a Consiliului Județean Vâlcea, la propunerea PSD, a fost adoptat un proiect de hotărâre  prin care agenții economici care desfăşoară activități turistice din 16 localități vâlcene din partea de nord a județului Vâlcea vor fi obligați să achite o nouă taxă, în valoare de 1% din veniturile lunare încasate. Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, consideră că introducerea unei noi taxe de către PSD pentru agenții economici din domeniul turistic va avea efecte nefaste asupra dezvoltării turismului vâlcean din localitățile din zona montană şi va descuraja eventualii investitori. „Prin această nouă taxă PSD pune cruce turismului vâlcean din localitățile de munte. Pe lângă împovărarea agenților economici din domeniul turismului cu această nouă taxă, PSD îi sperie şi pe posibilii investitori. Nimeni nu va fi interesat de investiții masive în pârtii de schi, servicii conexe ale acestora sau de construcția de spații de cazare când ştiu că pe lângă taxele locale şi centrale, trebuie să mai achite şi 1% din veniturile sale către Consiliul Județean” – a declarat Cristian Buican.

România este interesantă pentru investitori

Publicat de adinaiftime, 17 octombrie 2017, 19:46

România este o ţară interesantă pentru investitori, spune ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a explicat, astăzi, la o conferinţă despre IMM-uri, că ţara noastră este atractivă, pentru că avem o creştere economică mare, de 5,8%, ceea ce înseamnă stabilitate. În plus, investitorii sunt atraşi de cota unică, de amplasarea geografică, de resursele naturale, precum şi de forţa de muncă ieftină şi bine pregătită.

Primăria Sfântu Gheorghe, la a patra tentativă de a vinde hotelul ‘Bodoc’

Publicat de adinaiftime, 22 septembrie 2017, 17:00

Hotelul ‘Bodoc’ din centrul municipiului Sfântu Gheorghe va fi scos pentru a patra oară la vânzare, autorităţile locale hotărând, după trei licitaţii eşuate, să relaxeze şi mai mult condiţiile de participare stabilite iniţial.

Consiliul local Sfântu Gheorghe, întrunit în şedinţă extraordinară, a decis menţinerea preţului de pornire a licitaţiei la 900.000 de euro, dar reducerea garanţiei bancare de la 300.000 de euro la 150.000 de euro, aceasta urmând să fie restituită viitorului proprietar în trei etape, pe măsura îndeplinirii sarcinilor stabilite în contract.

Autorităţile locale şi-au exprimat speranţa ca, prin modificarea caietului de sarcini şi diminuarea garanţiei, oferta să devină mai atractivă pentru potenţialii investitori.

Sursa: Agerpres

Constanța va avea noi stații de încărcare a autovehiculelor electrice

Publicat de adinaiftime, 8 iulie 2017, 20:00

Doi investitori privaţi vor dezvolta, în România, o reţea naţională de 40 de staţii de încărcare a vehiculelor electrice.

Investiţia va începe în acest an şi se va încheia în 2020.

În valoare de peste 1 milion de euro, aceasta este susţinută cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene, potrivit unui comunicat al companiilor.

Staţiile de încărcare rapidă vor urmări acoperirea unor puncte importante de pe traseul a trei rute de transport rutier: Arad-Bucureşti-Constanţa, Sebeş-Târgu Mureş-Iaşi şi Suceava-Bucureşti-Giurgiu.

Germanii sunt primii în topul investitorilor străini în judeţul Covasna

Publicat de Stefania Grigore, 17 septembrie 2014, 10:14

Dintre cele aproape 30 de firme străine care au făcut investiţii importante în zonă în ultimii 14 ani, 10 sunt germane.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, Edler Andras a declarat că germanii au dezvoltat un adevărat “imperiu” al pantalonilor în judeţul Covasna, construind mai multe fabrici de confecţii în care lucrează la ora actuală câteva mii de oameni.

Preşedintele CCI a amintit că, în încercarea de a atrage noi investitori, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au demarat construirea unui parc industrial la Câmpu Frumos.
Autorităţile covăsnene şi-au propus, de asemenea, să promoveze oportunităţile de investiţii din judeţ şi în cadrul proiectului “City Invest 2014”, iniţiat de Institutul pentru Politici Publice, care va avea loc luna aceasta la Bucureşti şi la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ambasadelor si ai mediului de afaceri din ţară şi străinătate.

Primăria Braşov caută investitori pentru pârtia de săniuş din Poiană

Publicat de Stefania Grigore, 25 august 2014, 19:16

Terenul de 8.000 de mp, aflat în proprietatea municipalităţii, este scos la licitaţie. Aici ar trebui amenajată o pârtie de săniuş cu toate dotările de siguranţă necesare, dar şi piste pentru tubing şi zorbing. În urma studiului de fezabilitate, investiţia a fost stabilită la peste 2 milioane de lei, bani pe care municipalitatea nu îi are, aşa că a hotărât închirierea terenului, spune Sorin Toarcea, reprezentantul Primăriei Braşov.

Pe această suprafaţă urmează să fie amenajată o pârtie de săniuş cu toate dotările de siguranţă necesare, dar şi piste pentru tubing şi zorbing. Tubingul înlocuieşte vechea săniuţă cu o bărcuţă pneumatică ce alunecă pe o pârtie asemănătoare celei pentru bob, dar fără mantinele. Cele de zorbing vor permite coborârea într-o sferă transparentă, gonflabilă, de mari dimensiuni. Amenajate în mod corespunzător, acestea vor putea fi utilizate chiar şi pe timp de vară.

Decizia Primăriei de a reamenja pârtia de săniuş vine după ce anul trecut s-au petrecut o serie de accidente dar şi după ce OPC a amendat Primăria şi a închis activitatea pe pârtie, spune cms. şef al CRPC Sorin Susanu. Preţul de pornire al licitaţiei pentru chiria percepută pentru cei 8.000 de mp este de 1.788 de euro pe lună, contractul urmând să fie semnat pe o perioadă de 5 ani. Firma câştigătoare a licitaţiei va trebui ca în maximum 6 luni să facă amenajările necesare.

Autorităţile tulcene au lansat zilele trecute un ghid pentru atragerea investitorilor

Publicat de Stefania Grigore, 30 iulie 2014, 09:32

Acesta a fost tipărit în 2.000 de exemplare şi prezintă 16 proiecte majore în valoare totală de aproape 400 de milioane de euro care pot fi realizate în parteneriat public-privat. Cel mai mare proiect este podul peste Dunăre între oraşele Măcin şi Brăila.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Teodorescu, a spus că unele oportunităţi de afaceri sunt prezente şi în Strategia de dezvoltare a Deltei Dunării care este realizată cu sprijinul Băncii Mondiale. Ghidul va fi distribuit începând din această săptămână camerelor de comerţ şi ambasadelor din ţară şi, în format electronic, ambasadelor României în străinătate.

Relaţiile bilaterale dintre România şi Marea Britanie vor fi consolidate iar numărul investitorilor va creşte

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 12:00

Acestea sunt două dintre aspectele punctate de ambasadorul desemnat al Regatului Unit al Marii Britanii în România, Paul Brummell care a declarat pentru Radio România Iaşi care sunt priorităţile mandatului său care va începe luna viitore, la Bucureşti.
Astăzi, la Iaşi, Fundaţia EUROED şi ambasada britanică în România va organiza o recepţie.
Brummell a precizat că la nivel ministerial există încheiat un parteneriat strategic între cele două state care are în vedere partea de securitate şi alt doilea aspect se referă la viitoarele investiţii ale unor firme cu capital englez, în România.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă avea disponibile vineri la nivel naţional, peste 17.500 de locuri de muncă

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 08:50

Cea mai bogată ofertă este în continuare, pentru cei cu studii medii sau pentru muncitorii necalificaţi, datele exacte fiind disponibile la sediile agenţiilor din teritoriu.
În judeţul Cluj există cele mai multe servicii libere – aproape 2.800 – în timp ce oferta pentru şomerii constănţeni este de peste douăsprezece ori mai mică , doar 223 de joburi, aproximativ la fel ca în Tulcea.

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, spune că, în ciuda existenţei portului, investitorii care creează locuri de muncă nu optează uşor pentru această parte a ţării, din cauza distanţei fizice mari faţă de Occident. Mazăre mai spune că investitorii sunt reticenţi să mai participe la licitaţii, după ce procurorii au început să ancheteze modul în care a fost construit cartierul social Henri Coandă -dosar în care primarul din Constanţa este cercetat penal, sub acuzaţia că a luat mită 175 de mii de euro de la câştigătorul contractului. În acelaşi timp, mediul de afaceri din Constanţa acuză taxele şi impozitele locale excesive, care inhibă iniţiativa privată, ce duce la apariţia de noi locuri de muncă.