Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 13:51

Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, răspunde întrebărilor colegei noastre Iuliana Niță despre starea actuală a Marinei Militare, despre proiecte, dar și despre viitoarele achiziții.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Ne aflăm la bordul vânătorului de mine, cea mai recentă achiziție a Forțelor Navale. Cât de importantă a fost această achiziție pentru Forțele Navale, în actualul context de securitate?

Mihai Panait: Este foarte important faptul că suntem la bordul navei Vânători de mine „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Este prima capabilitate achiziționată de către Forțele Navale Române în ultimii 20 de ani și, din acest punct de vedere, este un pas important în contextul în care minele derivante sunt un pericol real în bazinul Mării Negre, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Faptul că am achiziționat aceste două vânătoare de mine reprezintă unul dintre argumentele foarte serioase și sunt capabilități care aduc un plus de siguranță în tot ceea ce trebuie să facă Forțele Navale Române în zona de responsabilitate, în asigurarea libertății de navigație în zona de responsabilitate, în menținerea libertății de navigație în această zonă, în lupta împotriva minelor derivante în principal.

Iuliana Niță (realizator rubrică):  Aș vrea să ne vorbiți despre prima misiune și când urmează să plece în misiune vânătorul de mine.

Mihai Panait: În cadrul operației tip coaliție MCM Black Sea, într-adevăr, s-a semnat memorandumul trilateral între Bulgaria, România și Turcia, la nivelul miniștrilor apărării naționale din cele trei țări; și, de asemenea, la Istanbul, în urmă cu mai puțin de o lună, am semnat la nivelul șefilor de marine înțelegerile și documentele necesare pentru funcționarea acestei operații de tip coaliție.

Am desfășurat deja prima activare, prima activare însemnând că toate cele patru nave componente ale grupării navale de luptă împotriva minelor derivante au fost implicate, au participat în prima patrulare în zona de responsabilitate din Marea Neagră, cu o acțiune deosebit de importantă, elocventă nu numai pe linia StratComului de asemenea, pe linia acțiunilor militare specifice pe care trebuie să le desfășoare această grupare.

În anul 2024 urmează să mai avem două activări, în același format, și să putem să dezvoltăm și să asigurăm această libertate de navigație în bazinul Mării Negre, în conformitate cu angajamentele asumate.

Aminteam în începutul intervenției mele faptul că asigurăm libertatea de navigație în zona de responsabilitate a Forțelor Novale Române, ceea ce înseamnă că asigurăm această libertate de navigație pe mare și pe fluviu, în toată zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române. A doua misiune foarte importantă este de executare a acțiunilor militare în cadrul național, în conformitate cu documentele naționale, a tuturor misiunilor pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul structurii de forță.

Cea de-a treia misiune deosebit de importantă este respectare a angajamentelor euroatlantice; și când spun acest lucru mă refer la apticiparea în cadrul operațiilor în cadrul NATO și al Uniunii Europene, în cadrul participării noastre la exercițiile multinaționale, în Marea Neagră sau în cadrul internațional în Marea Mediterană sau în Oceanul Atlantic. Acestea sunt cele mai importante misiuni ale Forțelor Navale Române pentru pace, criză și război.

Iuliana Niță (realizator rubrică): În ce stadiu se află Forțele Navale la capitolul investiții?

Mihai Panait: Suntem în situația în care putem gândi pozitiv. Putem spune că am făcut pași importanți, în ultimii doi ani de zile am semnat patru contracte importante pentru Forțele Navale Române, pentru viitorul Forțelor Navale Române, și am amintit la începutul intervenției de cele două vânătoare de mine. Suntem pe un parcurs foarte bun cu echipajul de-al doilea vânător de mine – „Căpitan Constantin Dumitrescu”.

O parte din echipajul acestei nave este deja în Marea Britanie și desfășoară activități de pregătire în vederea preluării navei și executării marșului după preluare și după certificare către țară. Cel mai probabil la începutul lunii septembrie, întregul echipaj al Vânătorului de Mine 271 va fi prezent în Marea Britanie și până la finalul acestui an de instrucție suntem în măsură să aducem nava în țară și să raportăm misiune îndeplinită.

Cel de-al doilea program major de înzestrare este de dotare a Forțelor Navale Române cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete de coastă împotriva navelor de suprafață, astfel încât până la finalul anului 2026 această capabilitate să fie verificată și integrată în sistemul de apărare național, în sistemul Forțelor Navale Române.

Am semnat, de asemenea, anul trecut un contract important pentru dotarea Forțelor Navale Române cu două elicoptere cu capabilități de luptă împotriva navelor de suprafață, ceea ce înseamnă că, la nivelul Forțelor Navale Române, unde în momentul de față funcționăm cu Aviația Maritimă cu cele trei elicoptere Puma Naval, cu capabilități de luptă împotriva submarinelor și navelor de suprafață.

De asemenea, putem spune că viitorul Aviației Navale pentru Forțele Navale Române, cu noile capabilități, este asigurat.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Când ar urma să sosească în dotare propriu-zis aceste două elicoptere?

Mihai Panait: 2027, contractul este pentru trei ani de zile și suntem în cadrul procesului de pregătire de intrare a acestor capabilități în cadrul Forțelor Navale Române, în conformitate cu documentele întocmite…

Iuliana Niță (realizator rubrică): Am înţeles.

Mihai Panait: …semnate în conformitate cu acordul semnat cu partenerii care execută acest contract. Este foarte important de subliniat că IAR Brașov este compania care asigură mentenanța, reparațiile capitale pentru cele trei elicoptere Puma Naval pe care le avem în dotarea Forțelor Navale Române.

Cel de-al patrulea program este cel de dotare cu mașini de luptă amfibii pentru Infanteria Marină. Este o armă deosebit de importantă, o capabilitate deosebit de importantă a Forțelor Navale Române, și ne dorim să dotăm această structură de infanterie marină cu echipamente noi.

Sunt Amphibious Assault Vehicles 7, un număr de 21 de astfel de autovehicule sunt pe contractul deja semnat, cu perspective de îmbunătățire a numărului acestor echipamente deosebit de performante; dar nu sunt singurele programe.

Dacă ne referim la programele de înzestrare, sunt în plan pentru acest an de instrucție, documentele sunt finalizate, astfel încât să putem începe construcția a două nave-vedete de intervenție pentru scafandri, pentru a îmbunătăți condițiile de executare a misiunilor pentru militarii din cadrul Centrului 39 Scafandri, din cele două divizioane de scafandrii de luptă pe care îi avem în dotarea Forțelor Navale Române, de construire a trei remorchere maritime pentru Forțele Navale Române, pentru că sunt capabilități importante pentru asigurarea realizării unei manevre în siguranță a navelor militare, dar și a misiunilor din radele interioare și din apele teritoriale ale Forțelor Navale Române ale României și alte programe care sunt în stadiu de finalizare cu procesul de întocmire și de elaborare a documentelor necesare pentru obținerea aprobărilor necesare din partea Ministerului Apărării Naționale, din partea Parlamentului României, și aș dori să subliniez programul de înzestrare cu două nave de patrulare, o capabilitate importantă, pentru că sunt nave pe care trebuie să le utilizăm în protecția infrastructurii critice în zona economică exclusivă, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Care este rolul Forțelor Navale Române, având în vedere că sunteți comandantul lor, atât în cadrul Armatei Române, dar și pentru România, în condițiile în care noi avem un război la graniță?

Mihai Panait: Şi faptul că desfășurăm simultan două misiuni deosebit de importante, și pe mare, și în zona de responsabilitate fluvială, și mă refer la misiunea de luptă împotriva minelor derivante și misiunea de supraveghere și de asigurare a libertății de navigație în zona de responsabilitate fluvială, reprezintă argumentul principal.

Rolul Forțelor Navale Române este acela de a lupta, de a ne pregăti pentru a lupta împreună cu celelalte categorii de forțe armate, în sistem integrat, în sistem interinstituțional cu celelalte instituții din sistemul național de apărare; și principala misiune este de apărarea fruntarilor de apă la mare și la fluviu.

Este cea mai importantă misiune a noastră, pentru care ne pregătim zi și noapte pe rutina zilnică sau în cadrul exercițiilor pe care le desfășurăm în cadrul național sau multinațional, în cadrul internațional, prin participările la operații în teatrele de operații sub pavilionul NATO sau sub pavilionul Uniunii Europene.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Ce ne puteți spune despre resursă umană? Vă confruntați cu deficit de personal comparativ cu anii anteriori?

Mihai Panait: Cu sprijinul Statului Major al Apărării și al Ministerului Apărării Naționale, în acest an de instrucție am reușit să ne păstrăm resursa umană. În același timp, facem pași importanți pentru menținerea atractivității profesiei de marină.

Este important să dezvoltăm această atractivitate în rândul tinerilor, în rândul cetățenilor României, și, din această perspectivă, dotarea Forțelor Navale Române cu nave noi, cu echipamente noi, cu aeronave noi este esențială, pentru că doar așa putem să dezvoltăm această conștiință maritimă și această conștiință fluvială, să dezvoltăm această conștiință în cadrul culturii de securitate, pentru că România are o deschidere către oceanul planetar, are o Dunăre și o mare pe care trebuie să le respecte pentru a fi respectați.

Ne aducem cu mândrie acum aminte de faptul că, în urmă cu 164 de ani, Marina însemna un număr de 221 de militari și doar cinci nave mici pe fluviul Dunărea.

Faptul că astăzi ne prezentăm în fața românilor cu o flotă cu peste 100 de nave, cu militarii marinarii bărbați și femei pregătiți în fiecare zi să execute toate misiunile pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul național sau în cadrul Alianței Euroatlantice, este un fapt deosebit de important.

Iuliana Niță (realizator rubrică): La final, un mesaj la ceas aniversar pentru colegii și subordonații dumneavoastră, pentru Forțele Navale Române, de ziua lor?

Mihai Panait: Aș dori să mulțumesc întregului echipaj al Forțelor Navale Române pentru ceea ce am realizat împreună în ultimul an, de la ultima zi a Marinei Române, din 2023 până astăzi, și, de asemenea, alături de aceste mulțumiri, să le adaug și pe cele către familiile noastre, pentru că fără suportul familiilor nu puteam să realizăm ceea ce am realizat până acum, și să le urez un „La mulți ani”, un sincer „La mulți ani” şi bun cart înainte!

CSAT va dispune măsuri pentru întărirea Armatei în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:41

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni.

Principala temă abordată s-a referit la situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru țara noastră. În urma analizei măsurilor interne luate deja pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv pregătirea legislației corespunzătoare noilor cerințe de apărare a țării.

Totodată, în cadrul ședinței a fost analizat și aprobat raport privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare și retenție a personalului militar.

În acest sens, s-a amintit de angajamentul politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru apărare, din care 20% – pentru înzestrare.

Ioan Stanomir: Aș opta pentru un sistem în care să încurajăm deocamdată voluntariatul, dar să încercăm, treptat, să introducem cursuri de familiarizare cu tehnica și strategia militară pentru cei care au depășit vârsta majoratului

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 15:00

La Interviul Săptămânii, Cristian Dumitrașcu l-a avut ca invitat pe Ioan Stanomir, publicist și politolog, profesor universitar la Facultatea de Ştiințe Politice a Universității din București. Subiectul principal a fost războiul din Ucraina și dorința de expansiune a Rusiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă spuneam la început că va fi un interviu prin telefon cu Ioan Stanomir, publicist și politolog, profesor universitar la Facultatea de Ştiințe Politice a Universității din București, autor al mai multor volume, printre care „Rusia 1917”, „Soarele însângerat”, „Autocrație, revoluție și autoritarism”, dar și eseul „Umbra Rusiei”, în volumul colectiv „Vin rușii!”.

Domnule Stanomir, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Stanomir: Bună dimineața și vă mulțumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, aveți poate una dintre cele mai mari expertize în ceea ce privește pericolul de la est. Aveți studii de ani de zile care analizează și comportamentul și, sigur, pornind de la istoria zbuciumată a Federației Ruse, a Uniunii Sovietice, care, iată, acum inflamează spiritele nu doar în România, ci în toată Europa – şi aici au fost declarații recente care au spus că ne-am putea aștepta la un atac, probabil, împotriva unei țări NATO în următorii ani. Cum cum analizați? Cum o simțiți dvs., având în vedere și declarațiile și tot ce se întâmplă dincolo de noi, în est?

Ioan Stanomir: Sigur, acești doi ani care se împlinesc de la izbucnirea războiului din Ucraina au creat în Europa Centrală și de Est o nouă realitate. O realitate care înseamnă existența unei invazii terestre a unei puteri nucleare împotriva unui stat suveran în scopul de a-l dezmembra şi de a-i răpi independenţa.

Iată, cred, o definiție foarte clară, pe înțelesul tuturor, a ceea ce se întâmplă în Ucraina: o agresiune neprovocată a Federației Ruse împotriva unui stat membru ONU, ale cărui granițe erau recunoscute de Federația Rusă însăși.

Pentru noi, cei din Europa Centrală și de Est, acest moment a semnat cu siguranță revenirea în memorie a unor amintiri traumatice legate de deceniile în care noi am fost cu toții supuși opresiunii sovietice.

Pentru Europa de Vest, pe de altă parte, acești doi ani au însemnat revelația faptului că multe națiuni vest-europene s-au dezarmat unilateral, şi-au lichidat practic industria de armament și nu au în stocuri armament decât ca să reziste câteva zile unei invazii ruseşti.

Pentru Statele Unite și Marea Britanie, doi dintre aliații noștri foarte importanţi acești doi ani au reprezentat un test. În cazul Statelor Unite, situația este complicată, pentru că anul 2024 este un an electoral.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și este important și pentru noi acest an, și pentru toată lumea.

Ioan Stanomir: Da. E foarte important pentru noi. Este un an electoral în care mizele de politică internă se întrepătrund cu cele de politică externă și trebuie să avem foarte multă răbdare și înțelepciune pentru a ne promova punctul de vedere, un punct de vedere euroatlantic, bazat pe solidaritatea cu Statele Unite.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Au fost declarații, iată, după cele din Europa, din Marea Britanie, din Germania, care au atras atenția asupra pericolului posibil care poate veni de la est. Au fost făcute recent declarații și la noi.

O declarație a primului ministru, apoi o declarație a șefului Statului Major al Apărării, a generalului Vlad, asupra căreia, iată, ieri, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a venit cu explicație, cu o remarcă pe care vă propun s-o ascultăm împreună și apoi să comentăm această declarație.

Nicolae Ciucă: Există o lege pentru pregătirea teritoriului pentru astfel de situații. Ceea ce cred că a vrut să transmită domnul general este legat de updatarea, de actualizarea legii, astfel încât să putem să venim cu măsuri concrete, pentru că evoluția de la anul în care a fost aprobată legea până acum este una semnificativă și este nevoie să avem măsuri legale concrete pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea teritoriului și a populației pentru apărarea ţării.

România nu a beneficiat niciodată de garanții de securitate mai puternice, mai consolidate decât o avem astăzi, dar dincolo de aceste garanții este nevoia fiecărei țări în parte – și aici vorbim de țara noastră – pentru a-și actualiza și a-și ridica toate problemele și a analiza toate ipotezele, astfel încât să putem să fim pregătiți în orice situație.

În ceea ce privește riscurile, suntem totuși o țară la granița unui conflict, nu putem să stăm nepăsători, iar în acest context trebuie să luăm toate măsurile.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, aceasta este declarația președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Este o declarație care, din punctul de vedere al profesioniștilor, al militarilor și al istoricilor – cum sunteți dvs., care ați studiat foarte bine lucrurile astea -, este o declarație corectă.

Am mai avut un 1940 în care știm cu toții ce s-a întâmplat. Și aș vrea, dacă doriți, să comentăm puțin această… nu această declarație, ci ce ar trebui să înțeleagă românii față de o astfel de măsură, pentru că e normal. Chiar dacă nu ne dorim… sigur, nimeni nu-și dorește un război, dar nici să ne prindă nepregătiți.

Ioan Stanomir: Dumneavoastră ați evocat anul 1940. Trebuie spus că nu suntem în anul 1940. Europa nu este în 1940, pentru că Europa, cu excepția Federației Ruse şi a Belarusului, şi poate cu excepția vecinilor noștri unguri, care duc o politică duplicitară, nu este o Europă totalitară.

A doua observație: președintele Senatului are dreptate să atragă atenția că nu putem trăi ca și cum lucrurile din Ucraina nu ar avea loc.

Este nevoie ca cetățenii acestei țări să sprijine armata pe două căi: în primul rând, prin consolidarea bugetar-financiară şi, în al doilea rând, prin creșterea capacității de luptă – în tehnică și în oameni.

Punctul trei: foarte multe națiuni europene își pun problema regândirii sistemului de consolidare a rezervelor și se pune problema unei reveniri eventuale la serviciul militar obligatoriu. Eu cred că aici trebuie să fim prudenți și atenți și să explicăm cetățenilor României exact ce se înțelege într-o țară modernă prin serviciul militar obligatoriu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Foarte corect.

Ioan Stanomir: Nu mai este ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, ca soldații, bieții de ei, să fie trimiși să culeagă știuleți de pe câmp. Serviciul militar obligatoriu nu ar mai însemna o stare de șerbie, ca pe vremea comunismului. El ar însemna, în lectura mea, o pregătire elementară a celor care au depășit o anumită vârstă pentru a face față provocărilor militare.

Dacă vrem să înțelegem utilitatea serviciului militar obligatoriu pentru o națiune amenințată zilnic, să ne gândim la cazul Israelului. Israelul, cu o populație mult mai redusă decât a vecinilor săi arabi și musulmani – mă gândesc la Iran -, reușește să se pună pe picior de luptă folosind ce: rezerviștii. Eu cred că trebuie înțeles foarte limpede, pornind și de la exemplul Ucrainei. Nu poți să ai o armată pe care să o lași să lupte ani de zile în tranșee fără să existe o rotație.

Eu, dacă mă întrebați pe mine personal, aș opta pentru un sistem în care să încurajăm deocamdată voluntariatul, dar să încercăm, treptat, să introducem cursuri de familiarizare cu tehnica și strategia militară pentru cei care au depășit vârsta majoratului. Pentru că este foarte important să înțelegem că e nevoie de cariere militare, că armatele au un rost, armatele noastre nu sunt adunături de oameni plătiți să lupte, sunt parte din națiune și rolul lor este să ne apere.

Deci, recapitulând, este clar că noi avem nevoie în primul și în primul rând să ne echipăm – să ne echipăm în aer, terestru și marin. Este foarte important să avem și o marină pe măsură, este important să avem apărare antiaeriană, este important să avem aviație și este important în primul rând, cum a spus și președintele Senatului, să putem să ne apărăm, fiindcă NATO este atât de puternică pe cât sunt națiunile componente ale sale. Atunci când, în trecut, președintele Trump, acuzat de europeni că are o politică agresivă, îi acuza că nu-și ridică bugetul la 2% din PIB, într-un fel avea dreptate. Și se vede astăzi că, sub presiunea războiului, o țară precum Germania face enorm pentru reînarmarea ei.

Și aș încheia spunând următorul lucru: propaganda în favoarea păcii este, uneori, o propagandă în favoarea războiului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact.

Ioan Stanomir: Cei care spun: „Să dăm rușilor ceea ce doresc acum” omit să explice ascultătorilor lor că, dacă rușii primesc acum ceea ce doresc, vor reveni mai târziu pentru a cere mai mult. Orice pace cu Federația Rusă trebuie să se bazeze pe acceptarea integrității teritoriale a Ucrainei şi pe reconstituirea statului ucrainean astfel cum a fost el recunoscut. Dacă începem să discutăm despre compromisuri teritoriale, vă amintesc că a mai fost un caz în 1938, la München, unde dezmembrarea Cehoslovaciei nu a reușit să aducă pacea în Europa. Și vă amintesc – că tot suntem, spunem noi, urmașii romanilor – că romanii aveau un dicton celebru: „Si vis pacem para bellum”(Pregătește-te de pace pregătindu-te de război).

Este obligatoriu pentru o națiune să fie bine înarmată, pentru că doar înarmată ea poate să-și construiască pacea.

Pacea nu trece prin dezarmări unilaterale și doar ecologiștii radicali și nebunii de profesie pot recomanda unei țări să-și dezarmeze armata sau poliția sau jandarmeria. Este ca și cum ai spune: „Dragi cetățeni, luați-vă viața în mâini; puteți să vă dați în cap cât doriți unii altora, iar cei din exterior să ne invadeze, pentru că noi nu mai existăm”. Așa ceva este inacceptabil.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Așa este. La final, domnule Stanomir, o… Nu vă cer și nici nu cred, și nici dvs. cred că nu credeți în predicții. Însă dvs. sunteți un fin cunoscător al spațiului estic. A fost cumva această atacare a Ucrainei o parte a unui plan bine stabilit, o parte mai mică a unui plan mai mare?

Ioan Stanomir: Este cert că Federația Rusă, prin Vladimir Putin, nu s-a împăcat niciodată cu ieșirea Ucrainei din sfera ei de influență. Și aș vrea să vă amintesc că totul a început în 2014, prin anexarea Ucrainei de Est și a peninsulei Crimeea, anexare la care Statele Unite au răspuns, prin președintele Barack Obama, foarte ezitant.

Deci trebuie să notăm clar diferența de atitudine dintre președinții Biden și Obama, ca să fie limpede pentru toată lumea. Pe de altă parte, atacul împotriva Ucrainei reprezintă o parte dintr-un plan mai larg de afirmare a identității ruse. Şeful CIA nota într-un articol recent că Rusia deja este de facto un vasal al Chinei, din perspectiva relațiilor asimetrice care s-au constituit. Da, este adevărat, dar asta nu o face mai puțin periculoasă.

Pentru că vă rog frumos să vă uitați, ca militar de data aceasta, la cifre. Reziliența rusă este remarcabilă. Este o țară care a fost supusă sancțiunilor internaționale și totuși, de doi ani, luptă fără ca sfârșitul războiului să se poată întrevedea. Deci, noi, ca să răspundem aceste amenințări, trebuie, ca și în vremea Războiului Rece, să avem multă răbdare și să ne organizăm.

Şi aș spune la final următorul lucru: România de astăzi are o șansă extraordinară. Noi nu mai suntem de partea cealaltă a Cortinei de Fier, nu mai suntem în tratatul de la Varșovia, ca să fie limpede pentru toată lumea.

Nu mai primim ordine de la Moscova, nu mai avem armata antrenată de sovietici şi dotată de sovietici. Astăzi, armata noastră servește poporul român. România este o democrație, România este membră UE și NATO și interesele noastre sunt interesele euroatlantice.

Cei care recomandă altceva servesc interesele unei singure puteri – singura putere care în zonă are interesul să scape de americani, să scape de alianțele noastre și să ne bage din nou capul în jug. Aceasta este Federația Rusă.

Îi las pe ascultătorii dvs. să-și dea seama la cine fac referire. Deci, discursuri despre neutralitate, pacifism, dezarmare sunt în termeni foarte clari discursuri trădătoare, discursuri care demobilizează națiunea noastră, îi afectează moralul și o îndeamnă să abandoneze cursul care ne-a dat nouă 30 de ani de libertate și de relativă prosperitate. Lucrul acesta este de o gravitate extraordinară, și dvs., ca militari, nu puteți face politică, dar trebuie să atenționați zi de zi cetățenii că alte alianțe, alte formule de securitate nu există pentru noi.

Că dacă noi suntem liberi astăzi să vorbim pe radioul național cum vorbim este tocmai pentru că în 1989 Nicolae Ceaușescu a dispărut. Iar câțiva ani mai târziu a dispărut și Tratatul de la Varșovia.

Lucrurile acestea trebuie reamintite până unii dintre compatrioții noștri vor înțelege că nu avem nevoie să ne închinăm la Nicolae Ceaușescu; că poate nu ne plac conducătorii noștri de astăzi, dar ei sunt aleși și, lucru foarte important, ei pot fi înlăturaţi prin vot, ceea ce nu era cazul cu Nicolae Ceauşescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da. Mulțumesc tare mult pentru toate lucrurile adevărate pe care le-ați spus aici.

Ioan Stanomir: Cu mare plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la RRA și la „Jurnal Militar”.

Teodor Incicaș: Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM și de avioane F-16, avioane multiroll

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 13:24

S-a vorbit mult la jumătatea lunii august, chiar înainte de Ziua Marinei, despre contractul de achiziţie de corvete, anulat prin retragerea ofertei, dar și despre alte contracte aflate în derulare.

Pentru că achizițiile din Armata României se bazează pe un proces etapizat, care se întinde pe o perioadă mare de timp și pentru a rămâne la curent cu evoluția înzestrării, Bogdan Oproiu de la ”Observatorul militar” a realizat interviul cu șeful Direcției Generale pentru Armament, cu generalul locotenent Teodor Incicaș. Interviul integral poate fi găsit pe site-ul presamil.ro.

Teodor Incicaș: Programul de înzestrare nu cuprinde numai achiziția corvetelor. Programul de înzestrare se referă la achiziția corvetelor, la achiziția unei cantități minime de muniții destinate corvetelor și fregatelor, precum și la achiziția a ceea ce noi numim materiale client, ceea ce poate cumpăra doar statul român, sisteme de criptare ș.a.m.d.

Deci, atunci când s-a judecat achiziția corvetelor și eventuale sume suplimentare, s-a judecat la dimensiunea întregului program de înzestare, care era de 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA, repartizat multianual, ceea ce înseamnă el și vizavi de alte programe de înzestrare, ceea ce înseamnă el ca efort bugetar multianual.

Achiziția corvetelor a presupus şi modernizarea fregatelor în offset. Deci, am avut un pachet întreg în ceea ce privește achiziția corvetelor. Sigur că procesul a durat poate prea mult, s-a vorbit de prețuri care nu mai erau de actualitate, dar în același timp ce vă pot spune în numele Ministerului Apărării Naționale și foarte ferm este că nu ministrul Apărării Naționale a prelungit foarte mult acest proces.

Mai mult decât atât, Ministerul Apărării Naționale a fost foarte deschis față de asocierea care a câștigat procedura de achiziție a corvetelor, însă, având în vedere faptul că, probabil din cauza uneia dintre părți, asocierea nu și-a menținut în mod practic oferta, pentru că nu a venit să semneze acordul cadru atunci când noi am cerut, a trebuit să anulăm procedură.

Și aș vrea să mă limitez aici la această procedură, care constituie un trecut oarecum cu anumite traume în Ministerul Apărării şi, de aceea, o să avem grijă ca astfel de demersuri și succesiune de demersuri în procesul de înzestrare, de achiziție ca atare, să nu se mai repete.

Bogdan Oproiu (realizator): Pe de altă parte, am văzut în urma războiului din proximitatea României, că navele, de exemplu, sunt foarte vulnerabile la atacul dronelor, fie ele maritime sau aeriene. Există posibilitatea unei regândiri a strategiei de apărare a țării, va reînvia acest proiect de achiziție al corvetelor, din informații pe care le aveţi?

Teodor Incicaș: Dumneavoastră trebuie să înțelegeți un lucru. În Ministerul Apărării Naționale procesul de înzestrare se desfășoară pe mai multe paliere de fundamentare. În marea majoritate a acestora, decizia stă în mâinile operaționalului, a categoriilor de forțe ale Statului Major al Apărării.

Nu este nimic spectaculos, așa se desfășoară procesul în marea majoritate a armatelor, cu siguranță în toate armatele NATO, pentru că desigur, structurile operaționale sunt cele care își primă nevoia de înzestrare, ne dau cerințelor operaționale pe baza cărora noi fundamentăm și elaborăm cerințele tehnice cu care mergem în achiziţii.

Dacă o structură din cadrul categoriilor de forță ne cere să achiziţionăm un anumit produs și din punct de vedere legal fundamentează nevoia acelui anumit produs, atunci noi, Direcția Generală pentru Armamente care suntem responsabili pentru achiziție, vom achiziționa acel produs.

Dacă acea categorie de forţă sau categoriile de forțe în documentele cu cerințele operaționale se referă la cerinţe care pot fi îndeplinite de mai multe produse noi, Direcția Generală pentru Armamente vom organiza o procedură competitivă, pentru că așa este legislația europeană.

Bogdan Oproiu (realizator): Deci, vorbim cu Forțele Navale pentru a afla ce se va întâmpla…

Teodor Incicaș: Nu, în ceea ce privește procesul de înzestrare al Forțelor Navale, el nu este un proces care acum stă și se uită la ceea ce a întâmplat cu corvetele vizavi de ce vom face. Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM.

De asemenea, am transmis părții americane, având în vedere calitățile acestei rachete, cerința noastră de a moderniza navele purtătoare de rachete. De asemenea, mai sunt și alte demersuri care privesc modernizarea Forțelor Navale ale României.

În ceea ce privește achiziție de corvete, bunăoară, vreau să vă spun că Forţele Navale sunt în proiectul PESCO, care se referă la noua corvetă multirol a Europei, proiect care va trebui să fie prezentat undeva prin 2025, urmând ca producția să înceapă în a doua parte a deceniului, probabil chiar spre 2030. Noi avem mai multe contracte de achiziții în curs. O să le amintesc pe cele mai mari. Încep cu contractul de Piranha V.

Am intrat în etapa a doua, adică am semnat al doilea contract subsecvent, rămând ca primele 47 de vehicule să fie livrate în acest an. Al doilea contract subsecvent se referă la 133 de produse, pe când primul contract subsecvent s-a referit la 94, 82 s-au recepţionat, 12 derivate fiind în faza de testare finală, deci în acest an urmează a primi alte 47 de produse de Piranha V, parte a contractului subsecvent numărul doi.

Bogdan Oproiu (realizator): Dar am găsit nişte informaţii în presă cum că aceste 47 de vehicule nu vor intra anul acesta în dotare, ci anul viitor.

Teodor Incicaş: Având în vedere că termenul de livrare este la sfârşitul lui noiembrie, nu vă pot spune acum dacă vor fi produse care vor fi întârziate. Livrarea depinde de producător.

Deocamdată, din datele pe care le avem noi la dispoziție, eu spun că primele 47 din acest contract urmează să ne fie livrate anul acesta. Dacă nu ne vor fi livrate parte din anul acesta, sigur că vom dispune în conformitate cu mecanismele contractului, plata penalităților ș.a.m.d.

Bogdan Oproiu (realizator): Ce alte contracte mai sunt?

Teodor Incicaş: Da, sigur avem în clipa de față sistemele de avioane fără pilot. De asemenea, anul acesta a însemnat pentru celălalt sistem de avioane fără pilot, cel pe care noi îl numim de tip tactic-operativ, cu firma Elbit din Israel primul contract subsecvent și ne referim la o aeronavă de tip watchkeeper, care este livrată şi armatei britanice.

După aceea vorbim de continuarea programului de înzestrare cu platforme de transport multifuncționale.

Până în prezent au fost livrate un număr de 862 de vehicule de diverse tipuri de către firma Iveco, cu integrare și fabricarea în România. De asemenea, referitor la vehiculele de transport ne referim nu numai la platforme transport ca atare, și ne referim și la remorci pe care le achiziționăm de la Uzina Mecanică Mediaș.

Un alt program care a fost destul dezbătut, și anume programul de avioane F-16, avioane multiroll. Urmează să avem primele livrări din Norvegia până la sfârșitul acestui an.

Angel Tîlvăr: România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, dar și faptului a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește. Situația existentă dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 15:17

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele Uniunii Europene, respectiv Comitetului director al Agenției Europene de Apărare.

Concluziile celor două reuniuni le-am aflat chiar de la ministrul apărării naționale, imediat după terminarea întâlnirilor în capitala Belgiei, la Bruxelles, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bună ziua și bine ați revenit la radio!

Angel Tîlvăr: Bună ziua, bun găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți la finalul altei întâlniri importante, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles în formatul miniștrilor apăării din statele membre ale Uniunii Europene și, ca de obicei, sunt lucruri importante care se hotărăsc acolo.

Angel Tîlvăr: Vreau să vă spun că întâlnirea de astăzi este una importantă. Ea a început cu reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare în formatul miniștrilor apărării, așa cum ați menționat și dumneavoastră.

Am continuat cu o sesiune care viza apărarea și sprijinul pentru Ucraina, după care am avut o întâlnire cu toți miniștrii apărării, la care a participat, pe lângă domnul Borrell, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare, în formatul miniștrilor apărării, este un format de decizie și în cadrul acestei activități am dezbătut documentul de reflecție elaborat la nivelul EDA privind analiza lecțiilor identificate în urma conflictului din Ucraina și impactul asupra stabilirii noilor priorități în materie de capabilități.

Din acest punct de vedere, pot să vă spun că, în contextul procesului de revizuire a planului de dezvoltare a capabilităților, plan care, așa cum știți, va fi finalizat în noiembrie 2023, am abordat – și, zic eu, a fost o discuție foarte bună – limitările actuale existente la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de producție a industriei de apărare, securitatea aprovizionării cu materii prime sau stimularea inovației în sectorul apărării.

Totodată, am considerat cu toții că această analiză de la care a pornit documentul nu trebuie să fie unica referință pentru stabilirea viitoarelor priorități în materie de capabilități, fiind necesară și reflectarea rezultatelor celor două cicluri derulate în contextul procesului de analiză.

Trec la sesiunea care viza sprijinul acordat Ucrainei. Aici am abordat aspecte privind situația din teren, stadiul implementării misiunilor de asistență, inițiativa privind achiziția comună de muniție și de capabilități din perspectivă europeană.

Așa cum știți, există o dezbatere care, datorită situației de securitate din Ucraina, a căpătat o relevanță din ce în ce mai mare privind elementul de complementaritate și de colaborare transatlantic, respectiv între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Cunoașteți foarte bine că acest lucru se bazează pe o declarație din ianuarie și din acel moment s-au activat mecanisme de reflecție și de decizie, care vizează fie procurarea, achiziționarea în comun a elementelor necesare apărării, fie lucruri care țin de complementaritatea acțiunilor din punct de vedere politico-militar, aș spune eu.

Din această perspectivă, noi am oferit punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale, fiind format consacrat miniștrilor apărării, și am subliniat încă o dată necesitatea unei atenții sporite în ceea ce privește regiunea Mării Negre, atât pentru că lucrurile care au fost în discuție pe noi ne interesează în cea mai mare măsură, întrucât considerăm că Marea Neagră a câștigat în relevanță și în profil în contextul conflictului și al agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care avem tot interesul ca lucrurile discutate să se întâmple, pentru că este în folosul Armatei României.

Ultimul punct care s-a discutat – cooperarea UE-NATO. Discuțiile au avut loc în prezența secretarului general al NATO, dar nu în ultimul rând şi a comisarului Henri Bretton, pentru că sunt lucruri şi decizii care trebuie luate, care vizează atât iniţiativele comisiei, dar și felul în care Uniunea Europeană, care are în componența sa state membre NATO, se poziționează față de provocările de securitate prin care trecem acum.

Există o solidaritate importantă în ceea ce privește statele membre, cu mici nuanțe pe care probabil că le știți, nuanțe formulate de Ungaria, dar consider că ceea ce și-a propus Putin, și anume să producă fisuri în rândul țărilor democratice și să micșoreze atenția și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, nu s-a întâmplat, motiv pentru care, din dezbatere, a reieșit că suntem motivați să continuăm acest sprijin şi România a făcut acest lucru încă din primele momente ale invadării Ucrainei de către Rusia în manieră multidimensională și am constatat și atunci când m-am întâlnit cu ministrul apărării din Ucraina, cu dl

Reznikov, care a fost la București, am constatat că România are reputația unui stat care apără valorile democratice și care, alături de aliații săi, este un factor de stabilitate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur că este greu să armonizezi aspecte legislative și militare între NATO și UE oricând, nu doar pe vreme de război, cum e acum, sigur, de război de lângă noi.

Credeți că totuși, în această situație nefericită a fost și un avantaj? Pentru că lucrurile poate că au mers mult mai țintit și mai unit din partea țărilor NATO și UE, având în vedere că este tocmai acest război de agresiune în desfășurare.

Angel Tîlvăr: Formatul în care ne-am întâlnit astăzi este un format UE la care participarea secretarului general al NATO a contat, pentru că discuțiile pe care le-am avut și faptul că au existat nuanțe în solidaritatea noastră au condus la creșterea coeziunii în ceea ce privește colaborarea dintre Uniunea Europeană și NATO.

Sunt lucruri care apar pe parcursul vieții politice și nu cred că sunt lucruri peste care nu se poate trece. Aceste nuanțe pe care le-am observat, și nu de puțină vreme sunt informații publice și au fost dezbătute public de-a lungul lunilor care au trecut, n-au făcut altceva decât să întărească coeziunea și solidaritatea în interiorul NATO și sperăm ca și cei care au avut rezerve vizavi de anumite decizii să revină la sentimente mai bune și prin dialog, prin diplomație, asta este și rolul acestor întâlniri – să poată fi depășite toate obstacolele.

Aceste obstacole nu sunt o creație nouă în politică, nici în cadrul relațiilor internaționale. Tocmai de aceea, formatele consacrate au loc și funcționează după reguli care permit depășirea obstacolelor. Eu sunt optimist în ceea ce privește acest aspect.

Nu în ultimul rând, ca de fiecare dată, am găsit de cuviință să pledăm pentru cauza Moldovei, pentru că noi considerăm că acest stat cu care noi avem o relație care este dincolo de orice îndoială, considerăm că acest stat trebuie sprijinit.

Și România a făcut-o, a făcut-o și nu de puțină vreme, pentru că drumul european pe care și l-a ales Moldova coincide cu interesele noastre și coincide cu felul în care noi vedem situația politică internațională, motiv pentru care de fiecare dată, în orice format, reprezentanții României, inclusiv eu astăzi, au pledat cauza Moldovei și nevoia de sprijin prin mecanismele și formatele pe care și Uniunea Europeană le are la dispoziție.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Putem dezvolta, domnule ministru, aici mai mult decât ceea ce aţi spus, care sunt mai în amănunt lucrurile cu care noi îi ajutăm pe frații moldoveni?

Angel Tîlvăr: În primul rând din punct de vedere politic, am susținut de fiecare dată proiectele lor care vizează punerea Moldovei pe un drum democratic și pe un drum pro-european, fără doar și poate.

Din punct de vedere economic, cred că toată lumea este la curent cu faptul că, energetic, am ajutat Moldova și am ajutat acest stat să depășească o iarnă care se anunța complicată. Și dacă avem în vedere și faptul că Moldova este cumva în prima linie a agresiunilor hibride ale Rusiei, considerăm că pacea socială și faptul că încercările de destabilizare ale guvernului de la Chișinău au eșuat și ca urmare a faptului că din punct de vedere economic nu s-a produs acea explozie la care se așteptau cei care încearcă să influențeze în mod negativ bunul mers al lucrurilor în Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, ținând seama de statutul de țară neutră al Moldovei din punct de vedere bilateral, cu mijloace neletale, încercăm și noi să ajutăm armata Republicii Moldova. Am salutat faptul că de la 0,38% acum alocă 0,55% nu este o creștere foarte mare, dar arată simbolic, dorința Moldovei de a avea posibilitatea să se apere și vedem că este pe un drum bun.

România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, datorită și faptului că de mai multă vreme, România a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește și, iată, situația existentă acum dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în ultimii 6 ani, iar 2,5% alocați în acest an pentru apărare ne dau posibilitatea ca, pe lângă echipamentele și capabilitățile de înaltă tehnologie, vreau să subliniez, pe care le avem acum, să ne putem permite achiziționarea sau fabricarea altora care să satisfacă așteptarea cetățenilor în ceea ce privește datoria armatei de a asigura un climat de pace și de predictibilitate și stabilitate pentru o țară care chiar merită acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu alte cuvinte, domnule ministru Tîlvăr, și după această întâlnire puteți afirma, putem spune cu toții că stăm mai bine decât înaintea acestei întâlniri? Fiindcă au fost multe întâlniri de acest gen la care ați participat și nu este neapărat vorba aici despre o sinusoidă, ci este un progres, cred, după fiecare astfel de întâlnire.

Angel Tîlvăr: Categoric, dar este un proces. Această întâlnire este una dintr-o serie de întâlniri care au loc cu regularitate, ele țin de un calendar la care am consimțit și noi și pe care l-am adoptat și toate lucrurile se petrec în deplină înțelegere și în acord cu ceilalți parteneri.

Este evident că fiecare întâlnire de acest gen aduce un plus, pentru că pe de o parte, se aduc clarificări, pe de altă parte, așa cum vă spuneam la începutul interviului, lecțiile învățate, experiențele de la începutul conflictului din 24 februarie, de anul trecut și până acum, sunt elemente care ne ajută să ne optimizăm deciziile în ceea ce privește componenta de apărare, să ne armonizăm deciziile și să dovedim o dată în plus că țările care împărtășesc aceleași valori întotdeauna au de câștigat.

Din acest punct de vedere, eu sunt mândru de felul în care România s-a prezentat de-a lungul vremii la acest gen de format.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la sfârșitul săptămânii a fost ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr. Domnule ministru, mulțumesc și ne reauzim aici la Radio România!

Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc și eu și toate cele bune!