Cornelia Ardelean Archiudean – a iubi cântecul, aripă de înger

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 octombrie 2017, 16:13

Pentru a merge pe drumul anevoios al unui destin muzical, trebuie să ai binecuvântarea care netezeşte greutăţile acestei lumi vămuită clipă de clipă. Cornelia Ardelean Archiudean şi-a urmat gândul bun închinat purtării în lume a cântecelor culese cu migală, cântece pe care le-a interpretat cu ardoarea însufleţirii. Înfiinţarea Ansamblului „Cununa Grâului” şi coordonarea Grupului folcloric „Doiniţa” sunt dovada că perenitatea se drămuieşte cu gesturi de dăruire, prin care clipa trecătoare, multpreatrecătoare, poate fi oprită în loc de frumuseţea versurilor ce se topesc pe melodia care parcă are aripi de înger.
Cântecele Corneliei Ardelean Archiudean au ajuns cu greu la public. Vocea sa cu inflexiuni în rostirea în grai a fost imprimată la radioul public în 1970. Două cântece, Zi-mi ceteraş zi-mi cu foc şi Spune bade vrei nu vrei au pornit pe calea undelor spre inimile ascultătorilor şi au produs ecoul reverberant al amintirilor ce nu se estompează niciodată. După alţi 10 ani i-au fost aprobate alte două cântece, Cucule ce pene porţi, şi Peste Someş. Peste tău. Colaborarea cu Ansamblul „Ciocârlia” o va aduce în prim plan, iar notorietatea o va câştiga prin turneele făcute în străinătate. A declarat că punctul culminant al carierei sale a fost spectacolulul susţinut pe scena Teatrului Balşoi, la Moscova, în vara lui 1978. Istoria culturală a consemnat însă şi alte spectacole reprezentative susţinute în Liban (1979), Bulgaria (1984), Elveţia, Grecia (1992). În 2003 a fost împreună cu Ansamblul „Cununa de pe Someş” în Germania, cu Alexandru Pugna şi Valeria Peter-Predescu, în Herzogenrath. Sunt repere pe harta lumii, unde cântecul Corneliei Ardelean Archiudean a bucurat iubitorii de folclor autentic, mai puţin cunoscut, pentru că, în fapt, acesta este apanajul notorietăţii care surprinde: cântece pe care parcă le ştie lumea dintotdeauna, dar le ascultă acum înaripate de vocea care le face nemuritoare.
Pasiunea pentru cântec, pentru salvarea de la uitare a acelor melodii, care fac bucuria multor generaţii, a transmis-o nepoatei sale Ioana Maria Ardelean şi astfel tradiţia îşi păstrează nealterată frumuseţea prin gestul recuperator al căutătorilor de folclor şi performarea acestor comori de cântec prin interpretarea ce rămâne în memoria colectivă.

Ascultaţi emisiunea Galeria interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional şi vă veţi convinge că sinceritatea confesiunilor şi interpretarea care identifică un nume fac din melodiile tuturor melodiile noastre, pentru că ne ating cu aripi de înger.

O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune.

Ioana Maria Ardelean – vocea dorurilor bistrițene

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 februarie 2017, 13:50 / actualizat: 12 februarie 2017, 14:54

Venită de pe plaiuri bistrițene în tumultosul București, Ioana Maria Ardelean surprinde prin emoția artistică pe care o transmite cu delicatețe și cu un firesc al rostirii, rotunjind ecourile unor amintiri despre dorul de casă. Cu cât o asculți, cu atât par a veni din tăriile cerului versurile populare adunate de Lucian Blaga în antologia sa rămasă în manuscris (1954) și publicată de G. Ivașcu un deceniu mai târziu:

Cine n-are dor destul,

Mute-și casa lângă drum:

Drumul sună,

Dor se-adună;

Vântul bate,

Dor departe.

Ioana Maria Ardelean se revendică dintr-o familie de iubitori de muzică tradițională, un arbore genealogic impresionant prin statornicia pasiunii pentru autenticitatea cântecelor bistrițene. Ioana vorbește despre acel singular ”acasă”, asemenea singularului ”dor” românesc. Definește cu tremurul vocii amprentate de emoția amintirii  ”colțul de rai”, cântecul bistrițean,  și recunoaște  privilegiul pe care destinul i l-a dat de a-l împărtăși lumii celei fără de margini, pentru că numai astfel înțelegem cum melodiile și ”vorbele cu mult rost” se ridică spre Înalt și nu mai coboară niciodată din cerul neuitării.

A crescut în mediu muzical autentic, acolo unde vocile alor săi compun un registru memorialistic impresionant: au cântat tatăl, bunica, străbunica și mai ales mătușa, Cornelia Ardelean Archiudean.

Ioana Maria Ardelean împreună cu mătușa sa, Cornelia Ardelean Archiudean

Ioana a avut puterea de a prelua cântecele și de a se detașa de modele. Și aici intervine miracolul: vocea ei pare a fi vocea lăuntrică a fiecăruia dintre cei ce o ascultă. Este apanajul valorii, cea care nu ține cont de vârstă și așază cu obiectivitate vocea și repertoriul în Galeria interpreților de muzică populară. Vă oferim mărturisirile Ioanei într-un interviu ilustrat cu cântecele ce amintesc de o lume frumoasă, cea a satului bistrițean, o lume aureolată de incantațiile personalizante ale unei voci tinere, eclatante, dătătoare de speranță într-un timp al revalorizării întru perenitatea cântecului popular românesc: vocea Ioanei Maria Ardelean.

În recital la Festivalul ”Pe marginea Dunării” – Giurgiu 2015, acompaniată de maestrul Nicolae Botgros

În recital la Festivalul ”Strugurele de Aur” -Alba Iulia, Jidvei – 2015

Fotografii din arhiva personală a Ioanei Ardelean

O emisiune realizată de Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Reprezentanți ai comunității românești din Novi Sad la Festivalul „Strugurele de Aur”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 septembrie 2016, 21:24

În perioada 8-11 septembrie 2016, la Alba Iulia și Jidvei, s-a desfășurat cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Național de folclor „Strugurele de Aur”.

Invitați speciali ai acestei ediții au fost membrii Orchestrei de muzică populară a Consiliului Național al Minorităților Naționale Române „Novi Sad” din Serbia. Spectacolul susținut a demostrat valoarea instrumentiștilor și a soliștilor și a fost apreciat de către publicul impresionat de trăirea actului artistic a tinerilor membrii ai acestei prestigioase orchestre ce reprezintă minoritățile naționale române din Serbia.

Festivalul a devenit, de-a lungul anilor, de notorietate și a reunit în serile de concurs și în Gala laureaților tineri interpreți de muzică populară și soliști consacrați, realizându-se astfel un adevărat dialog al generațiilor purtătorilor de folclor autentic.

Juriul format din personalități din domeniu, reprezentând zonele etnofolclorice românești, au desemnat câștigătorii acestei ediții, selectând dintre cei 36 de concurenți pe cei care au dovedit calități interpretative, repertoriu autentic, prezența scenică și costume dintre cele mai vechi și autentice.

Marele Premiu al festivalului a fost obținut de Larisa Bozbici din Bistrița-Năsăud, distincția a fost înmânată de Președintele S.C. Jidvei România, dl. Claudiu Necșulescu. .

Istoria acestui festival a fost generată de pasiunea pentru folclorul autentic a familiei Necșulescu, Liviu și Claudiu Necșulescu, acum alăturându-se și a treia generație a familiei prin contribuția Mariei Necșulescu.

Printre laureații acestei ediții s-a numărat și VALENTIN PAUCA (SERBIA, Banatul Sârbesc, Coștei), care a obținut Premiul I la secțiunea soliști instrumentiști. Repertoriul său interpretat la clarinet, costumul specific comunității românești din Coștei, calitățile interpretative au convins juriul să îi acorde distincția care răsplătește înainte de talentul său, dragostea pentru cântecul popular românesc, așa cum s-a păstrat în comunitatea românească din Serbia.

Organizat de S.C. Jidvei România, în colaborare cu Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și în coproducție cu Televiziunea Română, Festivalul Național de folclor „Strugurele de Aur” a devenit marcă de identitate pentru spațiul geografic și cultural, contribuind astfel la promovarea folclorului autentic prin vocile tinerilor interpreți de muzică populară.

Ioana Maria Ardelean, directorul festivalului, Gheorghița Nicolae, realizator și producător TVR