Muzica Unei Generații Perene – Albume de Colecție – GICĂ PETRESCU – „Cu păhărelul după mine!”

Publicat de Bogdan Dragomir, 11 iunie 2019, 10:50 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:41

Bun găsit, cu drag, tuturor! Astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – vă propun să ascultăm câteva piese muzicale de pe albumul intitulat sugestiv „Cu păhărelul după mine!”, interpretate cu mare har și „dar” de celebrul trubadur al muzicii de revistă și de petrecere – Maestrul GICĂ PETRESCU!

Pentru început, vă invităm să ascultați primele două piese selectate de pe albumul mai sus menționat, interpretate fără egal de Gică Petrescu: Trece timpul și Hai noroc și iar noroc!

„Trece timpul” (V. Veselovski / M. Maximilian) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

„Hai noroc și iar noroc!” (G. Petrescu / C. Moldoveanu) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

20190606_130043.1100 Foto by cover CD Gica Petrescu – Cu paharelul dupa mine (C&P Intercont Music – prel. B.Dragomir)

Albumul cu muzică de petrecere editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC și intitulat „Cu păhărelul după mine” interpretat de maestrul GICĂ PETRESCU acompaniat de Orchestra de muzică populară dirijată de Maestrul Paraschiv Oprea, a fost înregistrat, post procesat și masterizat în luna Iunie 1996 la Studioul Migas Real Compact din București!

Vom continua scurta noastră incursiune muzicală în atmosfera „Micului Paris” de altădată cu piesele Of, of, of, măi șprițule! și Hai să bem un păhărel!

„Of, of, of, măi șprițule!” (H. Mălineanu / Text popular) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

„Hai să bem un păhărel!” (H. Mălineanu / Text popular) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

Aranjamentele orchestrale aparțin Maestrului Paraschiv Oprea, Maestru de sunet: Adrian Ordean, Director artistic: Bogdan Dragomir, Producător executiv: George Mărăcine. Fotografiile originale: Vasile Blendea. Grafica albumului fabricat de DanDisc din Danemarca a fost realizată de Radu Zaharescu – [ iorik ] design !

În timpul carierei sale excepționale, interpretul Gică Petrescu a primit numeroase premii și distincții dintre care amintim:

Artist Emerit al Republicii Populare Române (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”.

Ordinul Meritul Cultural – clasa a II-a – 1968

Premiul discului – Electrecord – 1968

Diploma de excelenţă „Muzica e viaţa mea” – TVR – 1999

Radio România i-a decernat în anul 2001 Premiul  Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” şi în 2006 – Premiul special “Cântecul e viaţa mea”!

Life Time Award – MTV Romanian Music Awards – 2004

Zeci de alte premii la diferite Festivaluri şi evenimente culturale româneşti!

În data de 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Palatul Cotroceni, Ion Iliescu – Preşedintele României la acea vreme, i-a acordat Maestrului Gică Petrescu – Ordinul Național STEAUA ROMÂNIEI în grad de Cavaler, cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani, pentru îndelungata şi prodigioasa carieră artistică pusă în slujba cântecului românesc, prin care a încântat sufletele a numeroase generaţii.

20190606_125958.1100 Foto by cover CD Gica Petrescu – Cu paharelul dupa mine (C&P Intercont Music – prel. B. Dragomir)

Să ascultăm încă două piese muzicale de succes din repertoriul interpretului Gică Petrescu, regăsite și pe acest album de colecție: De ce e viața sucită? și Dragoste, bătute-ar vina!

„De ce e viața sucită?” (V. Veselovski / M. Maximilian) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

„Dragoste, bătute-ar vina” (G. Petrescu / C. Moldoveanu) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, din bijuteriile muzicale înregistrate de-a lungul timpului de marele interpret GICĂ PETRESCU și oferite dumneavoastră astăzi, de pe albumul “GICĂ PETRESCU – Cu păhărelul după mine!” editat în anul 1996 de Casa de discuri INTERCONT MUSIC, piesa intitulată sugestiv „Dragi prieteni, sus paharul!”

„Dragi prieteni, sus paharul!” (G. Petrescu / C. Moldoveanu) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretată de Gică Petrescu.

Gica petrescu.1100 (rador.ro)

Sursa: Intercont Music, Agenția de Presă RADOR, AGERPRESS, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

România in doliu. Regele Mihai s-a stins din viață!

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2017, 15:25

Mihai I a fost ultimul rege al României.
A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena.
Din partea tatălui a fost nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei.
Astfel, Mihai al României a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei si Portugaliei.

Regele Mihai a fost ste stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă, fiind văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Mihai I a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care din pacate pentru tara nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență.
Detronat de propriul sau tată, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut, fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.
Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, Regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații.
Astfel, Regele Mihai nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanța războiului s-a întors iar forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, Regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944 prin arestarea Maresalului Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.
Uniunea Sovietică a tărăgănat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit.
Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de santaj al rușilor, Regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor.
În protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.

În acești ani suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței.
Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”.
La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată…pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a puterile aliate vestice, Statele Unite si Marea Britanie, facusera targul cu sovieticii iar actiunile Regelui Mihai erau sortite esecului.
S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția.
Cuplul regal al Romaniei are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

După Revoluția din 1989 Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.
De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română, ulterior fiindu-i retrocedate și o parte din proprietăți.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României care ar putea servi drept model de bun simt si civism pentru politicienii acestei tari.
In primele zile ale lunii martie Casa regala a anunțat îmbolnăvirea Sa de cancer și retragerea din viața publică.

Dumnezeu să-L odihnească!

Surse: Wikipedia & Familiaregala.ro

Ion Iliescu și Petre Roman, la Parchetul General în dosarul ‘Mineriada’

Publicat de Mihaela Costache, 15 mai 2017, 15:00

Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman, au sosit, luni, la Parchet, pentru audieri în dosarul Mineriadei din 1990. Procurorii i-au informat că a crescut numărul victimelor pentru care vor fi trași la răspundere în fața magistraților. Ambii sunt acuzați de crime împotriva umanității pentru reprimarea violentă a protestelor din Piața Universității din Capitală din 1990.

Procurorii de la Parchetul General i-au anunțat pe Ion Iliescu și Petre Roman că după verificarea arhivelor centrelor de arest din Capitală din 1990 s-a stabilit că au fost mai multe victime în urma evenimentelor de la Mineriadă decât se credea inițial. Parchetul General nu a dat deocamdată nicio informație despre câte persoane este vorba.