Sfântul Ion, sărbătoare tradiţională

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 ianuarie 2018, 05:00

Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este mare sărbătoare. În noaptea de 6 spre 7 ianuarie în Oltenia se umblă cu colindul. Se cântă „colindele de patron”, vestite în zona Boişoarei, şi în Muscel. Se cântă şi cântece de dragoste: „În grădina lui Ion”, iar mai sus, în jurul Sibiului chiar romanţa: „Dac-aş fi o păsărică”, ori „Filomela”. În dimineaţa de Sfântul Ion se merge la biserică şi iordănitorii, cei ce au colindat, au urat şi au udat, după slujba de la biserică vor „învârti” pe cei ce se lasă uraţi astfel. Şi petrecerea va începe.

În credinţele populare româneşti de Bobotează femeia e mai importantă decât bărbatul! O dată în an! Pe vremuri chiar bărbaţii le dădeau bani şi bucate, ele organizau o petrecere pe cinste, numai între ele! Asta şi pe la olteni!
În Moldova până la începutul veacului XX în ziua de Sfântul Ion era sărbătoare mare numită tontoroiul femeilor.

Căci femeile puteau lipsi de acasă, chefuiau, se distrau în toată voia. Pas de ai fi făcut şi pe la olteni la fel! Cum să lipsească femeia noaptea de acasă? Dimineaţa când s-ar fi întors ar fi găsit „cocoşul” în pragul uşii şi cum ar fi văzut-o i-ar fi cutcurigat cântecul: Du-te, duce-te-ai, unde-ai fost! Si aşa de tare… că ar fi ştiut toţi vecinii! De parcă el „cocoşul” nu s-ar fi uitat niciodată la vreo „moţată” de prin vecini şi n-ar fi fost la împăunat pe gardul dinspre răsărit.! Da’ ar recunoaşte? Nici usturoi n-a mâncat nici pe-acolo n-a trecut! Bine e de ţinut minte că de Bobotează femeile sunt mai mari decât bărbaţii! Că e sărbătoare ţinută cu nelucru, că ogoarele trebuie păzite de „moţate împăunate”. De-aceea se ţine în casă apa sfinţită la Bobotează. Să se mai stropească uneori, când vin „negureţele”! Şi casa se va lumina.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune