Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
Echipa feminină de senioare a României a ocupat locul 9 la Campionatele Europene de cros, desfăşurate duminică la Fingal-Dublin.
Echipa României, pentru care au punctat primele trei, a fost compusă din Ancuţa Bobocel Lădaru (loc 24 la individual, 28 min 53 sec), Roxana Rotaru (locul 31, 29 min 00 sec), Claudia Prisecaru (locul 52, 29 min 43 sec), Adelina Bălţoi (locul 61, 30 min 23 sec), Liliana Dragomir (locul 65, 30 min 45 sec), Elena Panaet (locul 70, 31 min 51 sec).
La Under-20, echipa feminină a României s-a clasat pe locul 14, în configuraţia Mădălina Elena Sîrbu (locul 20 la individual, 14 min 03 sec), Mihaela Maria Blaga (locul 61, 14 min 38 sec), Maria-Talida Sfarghiu (locul 78, 14 min 53 sec), Iulia Florina Mărginean (locul 80, 14 min 55 sec).
În proba individuală masculină la Under-23, Peter-Daniel Herman s-a clasat pe locul 70 din 75 de atleţi, cu timpul de 26 min 51 sec.
La seniori masculin, Ilie Alexandru Corneschi a încheiat pe locul 67 din 85 de aleţi, cu timpul de 33 min 36 sec.
România a participat cu un lot de 12 atleţi la competiţia din Irlanda.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Raed Arafat a declarat, astăzi, la Târgu Mureş, că o eventuală introducere a saltelelor de salvare la nivel naţional va fi făcută în urma unei analize pe care urmează să o facă DSU alături de IGSU şi o serie de inspectorate din ţară.
Analiza preliminară arată că există state care le folosesc şi state care au renunţat la acestea, considerându-se că implică riscuri.
„Am creat, după o discuţie cu domnul ministru Bode, un grup de lucru IGSU, DSU şi de la mai multe inspectorate, unele care au saltele, altele care nu au saltele. Pot să vă spun că din analiza preliminară pe care am prezentat-o domnului ministru Bode – şi a asta a fost o chestiune după ce am dat mai multe telefoane şi ne-am interesat la colegii noştri din alte ţări – reiese că sunt multe ţări care au şi multe care nu le folosesc: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Israel. Fie nu le au, fie chiar le-au scos.
În Franţa, de exemplu, au fost autorizate între anii 1980 şi 1985, după care au fost scoase. La acest moment Franţa face noi studii şi experimente să vadă dacă le reintroduce dacă tehnologiile noi le schimbă părerea, dar încă nu au ieşit cu o concluzie.
Pe de altă parte, există ţări care au. Finlanda are pe fiecare scară o pernă de acest gen, pe care o foloseşte dacă nu poate folosi autoscara. Dar au limitări , de cele mai multe ori că nu pot sări de la o înălţime foarte mare. Există riscul ca oameni care sar, fiindcă nu sunt învăţaţi, pot să sară cu picioarele şi să sufere accidente foarte grave, pot chiar să îşi piardă viaţa. De aceea unele ţări nu le folosesc deloc.
Nu există o practică unitară. Această chestiune a fost analizată de IGSU, în 2015, în ideea că nu poţi să o foloseşti când se sare de la etajul 7-8 sau 10. Este eficientă eventual până la etajul 3 şi nu înseamnă că nu vei avea accidente cu ea.
Grupul va face o analiză, va vedea exact ce se întâmplă şi în celelalte ţări europene, apoi va veni cu o propunere care va fi înaintată şi domnului ministru, după care vom lua o decizie. Decizia va depinde de analiza de risc care va fi făcută de grupul de lucru şi de propunerile făcute”, a declarat Arafat.
„Nu întotdeauna vii cu salteaua şi pui să o instalezi imediat. Plus la persoanele care vor să se arunce, dacă sunt pe acoperiş şi vor să se arunce, pui salteaua, se mută. Altul vede că ai salteaua şi eşti în curs să o instalezi, poate să se arunce, să nu mai aştepte negociatorii sau pe cei care să îl convingă să nu se arunce.
Există riscuri , nu există doar soluţii care să spună că salteaua salvează vieţi. Nu, e o unealtă care există şi la care trebuie analizată introducerea ei pe baza analizei pe care o va face grupul”, a completat Raed Arafat.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara cu cei mai mulți morți pe șosele.
Raportul arată că, în țara noastră, mor 96 de persoane la un milion de locuitorui. Un prim factor este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidentele de pe autostrăzi. În coada clasametului se regăsește și Bulgaria cu 88 de morți la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, în țările cu o infrastructură rutieră bine dezvoltată mor cei mai puțini oameni. Cel mai bine stă, în acest clasamenet, Marea Britanie cu doar 27 de persoane la un milion de locuitori. Podiumul este completat de Danemarca, cu 30 de morți, și Irlanda cu 31.
Un alt raportul al Organizației Mondiale a Sănătății arată că România stă cel mai rău, din țările UE, la numărul de decese în accidente rutiere raportat la populație.
OMS subliniază că bunăstarea unei națiuni are un rol major în această statistică, indicând că riscul unei persoane de a muri într-un accident rutier este de trei ori mai mare într-o țară cu venit mediu decât într-una cu venit ridicat.
Printre motive se numără regulamentele de circulație insuficient de severe sau insuficient aplicate și respectate, precum și infrastructura precară.
Șoferii și pasagerii automobilelor sunt cei mai expuși riscului, cumulând 48% din decese, urmați de pietoni (27%), motocicliști (11%) și cicliști (5%).
Prim-ministrul Irlandei Leo Varadkar a deschis miercuri seria unor dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi.
În mesajul de bun venit adresat de Prim-ministrului irlandez, Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a spus: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei”.
Leo Varadkar declarat că „Idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare”.
Prezentându-și viziunea asupra viitorului Europei, Taoiseach a subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite. Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, Prim-ministrul a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce a fost agreat în teorie.
O mare majoritate a liderilor grupurilor politice a salutat apelul lui Leo Varadkar pentru o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată. Cei mai mulți dintre ei au subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor provocării în favoarea tuturor cetățenilor. Deputații au subliniat încă o dată hotărârea lor de a susține Irlanda în cadrul negocierilor Brexit, pentru respectarea deplină a acordului Good Friday.
Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE
Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.
În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).
Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.
Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).
Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”
Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”
Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
Începând cu data de 17 august, în spaţiul comunitar a intrat în vigoare regulamentul privind succesiunile. Acesta este menit să reducă dificultățile juridice întâmpinate în cazul decesului unui membru de familie care deține bunuri în altă stat membru Uniunii Europene. Care vor fi efectele acestui regulament, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Efectele acestui regulament au fost subliniate de comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, care a specificat că de acum înainte gestionarea succesiunilor și testamentelor cu implicații transfrontaliere va fi mai rapidă și mai puțin costisitoare. Cetățenii care își redactează testamentul pot alege ca legislația propriei țări să se aplice asupra întregii averi deținute, chiar dacă trăiesc în alt stat membru și au bunuri sau proprietăți în diferite țări. Acest lucru va aduce liniște în suflet și stabilitate legală unui număr de aproximativ 450 de mii de familii europene implicate, în fiecare an, în proceduri transfrontaliere. Rezultatul final îl reprezintă proceduri mai rapide și mai ieftine, ce aduc economii de timp și bani cetățenilor europeni când vine vorba de taxele legale.
Regulamentul prevede și introducerea unui certificat european de moștenitor. Iată cum se poate intra în posesia acestuia.
Certificatul European de moștenitor este emis la cererea oricărei persoane interesate. Solicitanți pot fi moștenitorii, executorii testamentari, legatarii sau administratorii patrimoniului succesoral. Cererea formulată va fi practic, completarea unui formular tip, după modelul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Aceasta cerere conține informații cu privire la defunct, solicitant, alți posibili beneficiari, eventuale legate testamentare ale autorului succesiunii și dacă există declarații de acceptare sau renunțare la moșteniri. Toate aceste informații vor trebui să fie însoțite de documente doveditoare în original sau copii legalizate. Cererea, va fi primită de autoritatea competentă spre soluționarea moștenirii care va proceda la verificarea îndeplinirii criteriilor privind competența teritorială şi verificarea privind formularea unei alte eventuale solicitări similare, care vizează aceeași moștenire în alt stat membru sau în același stat cu autoritatea în cauză. În plus, cererea va fi înregistrată în Registrul European al Cauzelor Succesorale, unde va fi alcătuit dosarul succesoral privind defunctul. Autoritatea competentă va acorda termene şi va obține acordul tuturor celor implicaţi cu privire la elementele cerute spre a fi certificate, în scopul emiterii certificatului de moștenitor. Acesta va permite celor ce îl dețin să își demonstreze statutul și să își exercite drepturile pe întreg teritoriul comunitar.
Singurele state membre care fac excepție de la aplicarea noilor norme sunt Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în rest, succesiunile transfrontaliere vor deveni mult mai simple.
Dacă până acum, cetăţenii europeni ce moşteneau bunuri deţinute de rude cu domiciliul în altă ţară treceau prin proceduri complexe legate de succesiune, din cauza legislaţiilor diferite, de acum ieri totul este mai simplu.
Un nou regulament, adoptat de statele membre la propunerea Comisiei Europene, a intrat în vigoare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Annika Breidthardt, a transmis că acesta va aduce o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei actuale.
„Noile reguli vor asigura transparenţă şi certitudini legale celor aproximativ 450 000 familii vizate anual. Rezultatul va consta în procedure mai rapide şi mai ieftine, care vor economisi timpul cetăţenilor europeni şi banii lor din taxe legale.”
Potrivit acestei legi, cei care decid să lase un testament, pot cere aplicarea lui conform reglementărilor ţării din care provin, chiar dacă ei locuiesc în alt stat.
De asemenea, noile norme introduc certificatul european de moștenitor, care dă posibilitatea persoanelor să își dovedească statutul de moștenitor sau de administrator al unei succesiuni, fără a se efectua alte formalități pe teritoriul UE.
Noul regulament se aplică în toate Statele Membre , mai puţin în Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ţări care nu au adoptat acest instrument legislativ.
În mediul online a fost lansată şi o campanie de informare a cetăţenilor pe această temă.
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.
Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.
Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.
Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.
Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.
Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.
Ambasadorul Republicii Irlanda în România, Excelenţa sa Gerard Corr, s-a aflat, ieri, într-o vizită oficială la Tîrgu-Mureş, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii administraţiei publice locale.
La Primăria Tîrgu-Mureş, acesta a purtat discuţii cu viceprimarul Claudiu Maior, potrivit căruia nici o investiţie irlandeză nu s-a făcut până acum în Mureş:
Vizita ambasadorului Irlandei are loc la opt luni de la numirea sa în funcţie şi vine în contextul de „cunoaştere a României la faţa locului”.
Acesta speră ca, în următorii 2-3 ani, investiţiile irlandeze să fie semnificative, mai ales în domeniile economic, agricol, turistic şi cultural.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, ambasadorul Irlandei, Gerard Corr, şi-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor proiecte comune la nivelul universităţilor în domeniul informaticii şi organizarea de misiuni economice reciproce pe domenii de interes.
În perioada imediat următoare, va fi deschisă o Cameră Irlandeză de Comerţ la Bucureşti, care va avea filiale în mai multe judeţe din România, cu rolul de a impulsiona relaţiile economice bilaterale
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
