Cinematografia nordică, celebrată la TIFF 2023!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2023, 15:16

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda. Programul marchează o colaborare cu Festivalul de Film Göteborg (Suedia), dar și cu institute de film din toate cele cinci țări.

În 2023, TIFF continuă tradiția colaborării cu alte mari evenimente de cinema din lume și propune un carte blanche curatorilor Festivalului de Film de la Göteborg (27 ianuarie – 5 februarie 2023), care vor contribui la selecția de filme din Focus Nordic.

Cu o istorie de peste 40 de ani, festivalul de la Göteborg este cel mai important eveniment de profil din regiune și oferă cinematografiei nordice o platformă generoasă și sonoră de promovare printr-o competiție dedicată și programe pentru industrie.

„Festivalul de Film de la Göteborg este dedicat susținerii și promovării internaționale a filmelor și a cineaștilor nordici. Este o plăcere și o onoare să cooperăm cu un festival precum TIFF. Profităm de această oportunitate pentru a propune publicului o selecție interesantă din cinematografia nordică contemporană, care este extrem de variată”, spune Jonas Holmberg, Directorul Artistic al Festivalului de Film de la Göteborg.

Sursa foto: https://tiff.ro/

Pe lângă acest parteneriat, organizatorii TIFF anunță colaborări cu Swedish Film Institute, Danish Film Institute, Finnish Film Foundation, Norwegian Film Institute și Icelandic Film Centre pentru definitivarea programului Focus Nordic, care va include proiecții de film, cine-concerte, dar și invitați speciali, evenimente sau expoziții.

Astfel, Focus Nordic va include peste 25 de filme, multe fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Printre primele titluri confirmate se numără hipnotizantul Sisu (Finlanda, 2022), regizat de Jalmari Helander.

Plasat în 1944, filmul spune povestea unui fost soldat care descoperă o cantitate considerabilă de aur în pământurile înghețate ale Laponiei, dar planurile lui sunt întrerupte violent de o unitate de naziști în retragere spre Germania. Aici începe o luptă intensă între finlandezul care pare de neclintit și răzbunătorii naziști.

Comparat de critici cu Inglourious Basterds (r. Quentin Tarantino, 2009) pentru subiect, ritm și umor, Sisu a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Toronto 2022 și a fost multi-premiat la Festivalul de Film de la Sitges 2022: „Fără să-și piardă substanța, filmul e plin de momente hilare și imagini splendide […] E o călătorie în care regizorul reușește să mențină și să intensifice forța de la început, creând un film captivant și bizar” (Cineuropa).

Sursa foto: https://tiff.ro/

Comedia neagră Driving Mum (r. Hilmar Oddsson, Islanda, 2022) va avea premiera națională la TIFF, în Focus Nordic. Vrând să îi îndeplinească ultima dorință a mamei sale, un bărbat de vârstă mijlocie pleacă într-o călătorie cu aceasta, chiar dacă ea nu mai este în viață. Aventura neobișnuită se dovedește a fi una inițiatică, plină de revelații și de umor. Driving Mum a câștigat Marele Premiul al Festivalului de Film Tallin Black Nights 2022.

Din selecția Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2022, unde a concurat pentru premiul Un Certain Regard, spectatorii vor putea urmări satira Sick of Myself (r. Kristoffer Borgli, Norvegia, 2022). Când iubitul ei devine cunoscut ca artist contemporan și primește atenție de la o lume întreagă, o tânără din Oslo e cuprinsă de gelozie și începe să facă gesturi extreme ca să atragă, la rândul ei, atenția și simpatia oamenilor.

Tot de la Cannes, în cadrul Focus Nordic spectatorii vor avea ocazia să revadă și Triangle of Sadness / Triunghiul Tristeții (r. Ruben Östlund, Suedia, 2022), marele câștigător al Premiului Palme d’Or, triplu nominalizat la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun Film.

Mai multe detalii despre Focus Nordic și programul TIFF 2023 vor fi anunțate în curând.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat!

Publicat de Andra Radu, 30 iulie 2021, 10:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.

Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.

Principalele modificări survenite sunt:

• în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
• în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
• în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.

Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.

De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Radio Iași: Laura Baban – „Cărțile bune pot schimba lumea”

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 noiembrie 2017, 16:00

„Laura scrie. Laura călătorește. Laura are un Tic” – așa începe să se prezinte tânăra scriitoare Laura Baban.

Textele ei, scrise mai intâi pe rețelele de socializare, au fost savurate de cititori, apoi, la îndemnul lor, le-a adunat în pagini de carte și astfel au prins viață cele trei volume: „Domnul Tic și alte iubiri de pe Mușatini”, „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume” și „Domnul Tic și o iubire până la soare și înapoi”.

Vă intrebați cine este Domnul Tic? Este simpaticul cățel al autoarei,  sursa de inspirație și protagonistul poveștilor sale.

Apariția cărților a fost posibilă, grație prietenilor virtuali, și nu numai, pe care Laura îi numește „Oamenii lui Tic”. Peste 200 de persoane s-au implicat și au susținut financiar realizarea proiectului.

„Esența cărților mele este fericirea. Vorbesc  mult despre fericire, despre bunătate, despre frumosul pe care-l întâlnesc…Am scris despre tot ceea ce mi-a fost mai drag.”- mărturisește scriitoarea.

Laura Baban a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași și cursurile masterale în același domeniu. A cochetat cu scrisul încă de pe băncile facultății la revista „Opinia Studențească”. De asemenea, a beneficiat de programele de studiu „Leonardo da Vinci” și „Erasmus” în Spania.

Pasionată de călătorii, Laura, s-a aflat timp de 33 de zile într-o acțiune inedită de promovare a României pe bicicletă, alături de fotograful Andrei Melinte, prietenul ei și de Tic. Au parcurs împreună peste 1000 de kilometri, iar poveștile, oamenii, locurile, intâmplările – toate se vor regăsi în cea de-a patra carte, numită „Trei pe un tandem’.

O altă experienață de neuitat a Laurei Baban, este cea a voluntariatului în Islanda, despre care a povestit în cel de-al doilea volum „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume”.

În prezent, Laura trăieste o nouă aventură, și anume, străbate România, dar și alte țări,  cu rulota.

În drum spre Chișinău, Republica Moldova, a făcut un popas la Radio Iași, pentru a ne spune impresionanta sa poveste de viață.

Programul MEDIA al CE reprezintă un sprijin pentru filmele participante la Berlinală

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2016, 09:30

Programul MEDIA al Comisiei Europene reprezintă un sprijin pentru multe din filmele participante la Berlinală.

La mijlocul săptămânii trecute, la Berlin a început primul mare festival cinematografic al anului.

Berlinala, cum mai este denumit evenimentul de către artiști, se află anul acesta la cea de-a 66 ediție și aduce în fața iubitorilor celei de-a 7-a arte 23 de producții internaționale în selecția oficială, dintre care 19 premiere mondiale și două filme de debut.

Trofeul ”Ursul de Aur” va fi decernat în cadrul unei gale speciale sâmbătă, 20 februarie.

Dar, la Festivalul de Film de la Berlin sunt prezentate și filme în afara competiției, precum și filme aparținând unor mari cineaști în cadrul secțiunii „ Berlinala Special”.

În cadrul ediției din acest an a Berlinalei, a fost selectat, între cele 44 de filme din cadrul secţiunii Forum și lungmetrajul independent românesc „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru.

Pe de altă parte, merită menționat că nu mai puţin de 20 de filme participante la ediţia din acest an a Berlinalei au beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene prin programul MEDIA al Comisiei Europene dedicat cinematografiei.

La ediția din acest an a Berlinalei, ziua de luni 15 februarie a fost dedicată Europei Creative și în cadrul unui Forum al Filmului European a fost sărbătorită împlinirea a 25 de ani de existență a programului MEDIA al UE.

Programul MEDIA este, de fapt, un subprogram al programului Comisiei Europene- Europa creativă.

Așa cum îi arată numele, programul MEDIA încurajează industria audiovizuală, sprijină crearea și distribuția de filme, precum și formarea profesională și inovarea în acest domeniu, în scopul de a spori diversitatea și competitivitatea internațională a cinematografiei europene și a industriei audiovizuale.

Pe de altă parte, Forumul European de Film a fost inițiat de către Comisia Europeană în anul 2014 și oferă un spațiu pentru un dialog structurat între reprezentanții Comisiei și deținătorii de interese din sectorul audiovizual.

La ediția din acest an, dezbaterile au avut drept temă centrală modalitățile de adaptare la noile realități digitale.

Participanții la Forum au prezentat noi soluții și servicii pentru a spori accesul la conținutul audiovizual european în toată Europa.

Prezent la manifestare, comisarul european pentru societate și economie digitală, germanul Günther Oettinger a subliniat, cu acest prilej, că mass-media audiovizuale și, în special, filmele reprezintă unul dintre cele mai bune moduri de a prezenta diversitatea culturală a Europei, bogăția patrimoniului, creativitatea și excelența artistică.

Mai mult, oficialul european a ținut să atragă atenția că industriile culturale stimulează inclusiv creșterea economică în UE:

„Industriile culturale și creative din Europa reprezintă un motor impresionant de creștere economică. Ultimele studii estimează că acest sector aduce aproximativ 4,5% din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 7-8 milioane de oameni.”

De asemenea, merită reținut că din anul 1991, prin programul MEDIA au fost investite 2,4 miliarde de euro în opere audiovizuale.

În prezent, la programul MEDIA participă 33 de țări: cele 28 de state member UE, plus Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, cea mai recentă țară care s-a alăturat schemei, Bosnia Herțegovina.

UE a lansat Corpul Medical European pentru a sprijini mobilizarea de echipe şi echipamente medicale

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 februarie 2016, 09:30

Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.

Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.

Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.

Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.

El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.

„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).

Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.

9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.

Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.