Maica Domnului veghează viaţa omului

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 august 2018, 05:00

La Bobotează femeile dau la cruce fuioarele cele mai lungi. Maica Domnului, de când Lumea, tot împleteşte la un sac din fuioarele care se dau de Bobotează la cruce, cu care să scoată sufletele din Iad.

(varianta audio a rubricii)

Maica Domnului are grijă de femeie şi de pruncul ei. Femeia „în dureri” spală icoana Maicii Domnului şi bea acea apă. Durerile vor fi mai mici.

Copilul, cât e mic, cât suge, se spune, să nu-i dai apă, că pe dânsul îl adapă Maica Domnului; dacă va bea apă, Maica Domnului se va îndepărta de el.

La însurăţeii sau mătcuţarea fetelor se invocă Sfânta Maria. Secvenţa elocventă din ritual se desfăşoară astfel: Tatăl sufletesc pune turta pe masă, pe turtă pune apoi o lingură de sare albă. Toţi cei de faţă, dar mai ales fetele care vor să se mătcuţească (să devină verişoare, verii sau surori de cruce) îşi fac cruce şi zic:

Doamne ajută, Maică Marie

De bine şi de noroc să-mi fie.

Pentru a se „împodobi cu frumuseţe” se fac rugăciuni şi chiar vrăji în numele Maicii Domnului.

„În Bucovina se practică următoarea datină: în revărsatul zoilor fata merge la o apă curgătoare şi zice de trei ori, plecându-şi corpul şi ţinându-şi mâinile cu degetele încleştate:

Bună dimineaţa, apa lui Iordan

Cu stropii lui Avram

Bună dimineaţa, apa lui Ichim

Cu stropii de vin!…

 Povesteşte apoi cum s-a pomenit sluţită, cum Maica Domnului îi făgăduieşte şi-o face mai mândră de cum era. Fiind vrăjită cu „ură, pâră, adusuri, supusuri, minciuni”, Maica Domnului

…Dinţi de os din gură scosu-i-a

Fagure de miere sub limba pusu-i-a…

…Din brâu de şarpe descinsu-a-(a)…

Şi-n brâu de mătasă încinsu-o-(a)…

…Din papuci de plotun descălţatu-o

Şi-n cizme galbene încălţatu-o…[1]

Izvorul Tămăduirii (mare sărbătoare în Săptămâna Luminată, în ziua de vineri) este socotit Izvorul Maicii Domnului. Cu apa din revărsat de zori din această zi se spală cei bolnavi de ochi; se crede că se vor vindeca.

Şi tot pe „izvor” se trimite troacă în care se pune lumină, pentru cei morţi.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Tudor Pamfile, Dragostea în datina tineretului român, Bucureşti, Colecţia Mytos, Editura Saeculum I.O., 1988, p. 177.