Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

Politica regională la nivelul Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 26 octombrie 2015, 09:31

În discuțiile de la Bruxelles, în această perioadă, se folosesc foarte des noțiuni precum întreprinderi mici și mijlocii, inovare, agenda digitală, cercetare.

Pe de altă, parte aceste cuvinte ar a nu se potrivi cu realitățile din România, țară a cărei populație trăiește în proporție de peste 40% în mediul rural. De aici și nevoia unor particularizări în funcție de regiuni. Potrivit comunicatelor oficiale, politica regională la nivelul Uniunii se adresează tuturor regiunilor și orașelor, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.

Ca cifre, în perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde € – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE. Într-un interviu pentru Radio Iași, purtătorul de cuvânt din cadrul Comisiei Europene, Jakub Adamowicz, a oferit câteva explicații menite să apropie dezideratele Bruxelles-ului de realitățile românești.

”Rolul principal al politicii regionale este să contribuie la ajungerea pe termen lung la un standard de trai uniform și oportunități egale pentru toți cetățenii Uniunii Europene, neținând seama că ei sunt din Iași, din Lisabona, din Helsinki sau Barcelona. Avem, bineînțeles, în estul Europei o situație din cauza celor 40 de ani de totalitarism și comunism și de aceea există nevoia de a ajunge din urmă la capitolul infrastructură grea. Asta înseamnă că societatea în România, cele din statele baltice nu au avut posibilitatea să se dezvolte în același fel așa cum s-a întâmplat în vestul Europei.
Așa că, pentru estul Europei, în general, este acum important ca mai întâi să-și pună la punct infrastructura care este necesară pentru a prinde din urmă restul statelor la standardele de viață, la productivitatea economică și asta să ducă la capacitatea de a trăi la un nivel comparabil cu vestul Europei.

De aceea, politica regională, și cea mai mare parte a banilor rezervați acesteia, pentru estul Europei, sunt îndreptați către infrastructura grea. Acesta este cazul și pentru România, o țară mare, și în care, după această perioadă de finanțare, 2014 -2020, vom vedea o dezvoltare a infrastructurii, așa cum a fost cazul Poloniei pentru perioada 2007 – 2013. Acum, România este pe cale să facă acest salt important.

Cred că ceea ce se întâmplă la Bruxelles, nu arată doar că dezvoltarea economică a Europei depinde de cercetare și dezvoltare, ci și de investiții în infrastructură, ceea ce și facem. Chiar dacă România se concentrează în a face acest pas mare în față în următorii șapte ani, acum, este deja timpul să se anticipeze ce va fi după aceasta, ce se va întâmpla în anii de după 2020. Va fi foarte important să se profite de momentum în a prinde din urmă și aceasta se va face prin infrastructura soft și prin capacitățile intelectuale. Așa că, nu este prea devreme să gândim în această direcție”.

Primul drum privat din Germania inaugurat in 1921

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iunie 2015, 10:00

Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa numita AVUS (Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße) din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24 septembrie 1921 ca pistă pentru teste și viteză.

În Germania prima autostradă a fost autostrada A555, inaugurată la data de 6 august 1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958.

După alți 58 de ani Germania se apropie în viteză de aplicarea unei proceduri de infringement. De la începutul anului 2016 autoritățile doreau să introducă o taxă pentru folosirea drumurilor germane, taxăî discriminatorie, însă, pentru străini, deoarece şoferii germani vor beneficia de o reducere a acesteia.

Concret, legea prevede că toţi şoferii care folosesc autostrăzile (Autobahnen) din Germania vor trebui să plătească o taxă, inclusiv cei străini, dar şoferii înregistraţi în Germania – care vor plăti automat taxa atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumurile importante – vor primi banii înapoi indirect, beneficiind de o reducere la taxa pentru vehiculele motorizate.

Berlinul are la dispoziţie două luni pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei.

Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei pentru transporturi

Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Germaniei în legătură cu intenția acesteia de a introduce o nouă taxă de drum pentru autovehiculele private.

Comisia este îngrijorată de faptul că acest sistem anunțat va produce o discriminare indirectă bazată pe naționalitate, care va conduce la situația în care conducătorii germani, și doar ei, să fie scutiți “de facto” de această taxă. Luăm măsuri concrete pentru a proteja cetățenii europeni , nu doar pentru a nu fi discriminați în funcție de naționalitate.

Această procedură de infringement vrea să dea asigurări ca niciun șofer străin, în special cei care provin din tările vecine Germaniei, care pot fi cel mai afectați de această taxă disproporționată, nu vor face subiectul acesteia.

Un raport destinat Parlamentului german in anul 2013 arăta ca cele 43 de milioane de autovehicule care rulează pe drumurile din Germania provoacă uzura infrastructurii și 14% din cele 39.000 de poduri rutiere importante pot afecta siguranţa traficului

Ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, a declarat, pentru Bild, că va fi amânată aplicarea legii ca urmare a acţiunii Comisiei. Oficialul german a precizat, totodată, că prin declanşarea procedurii de infringement CE „frânează modernizarea infrastructurii germane”