Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.
Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.
De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.
Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.
Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat, înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.
Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.
Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.
În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.
La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump
Foto: (190326) -- PARIS, March 26, 2019 (Xinhua) -- Chinese President Xi Jinping meets with German Chancellor Angela Merkel on the sidelines of a global governance forum co-hosted by China and France in Paris, France, March 26, 2019. (Xinhua/Xie Huanchi)
Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.
În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.
“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.
Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.
UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.
“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.
“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți, îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții. “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.
”Neîncredere”
Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.
Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.
“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.
Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.
De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.
China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.
”Impuls” pentru climă
Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.
Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.
China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.
În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apărat marți politica executivului european din domeniul concurenței, înaintea unei decizii foarte așteptate privind fuziunea Siemens/Alstom.
“Vom permite întotdeauna o concurență echitabilă pentru companii și, la urma urmelor, pentru consumatori (…). Nu vom face niciodată politică sau favoritisme când va fi vorba să asigurăm reguli de joc echitabile”, a declarat dl Juncker într-un discurs la Bruxelles. “Este un mesaj pentru cei care spun despre Comisie că este compusă din tehnocrați orbi, proști și limitați”, a adăugat el. Cu mai puțin de o săptămâna în urmă, șeful companiei germane Siemens, Joe Kaeser, acuzase nişte “tehnocrați retrograzi” că pun în pericol fuziunea sa cu Alstom. Mai multe surse au arătat pentru AFP că Comisia Europeană se pregătește să interzică miercuri fuziunea celor două grupuri. Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a exprimat de repetate ori în trecut îndoieli privind fuziunea, anunțată cu mare pompă în septembrie 2017. Însărcinată să vegheze ca uniunea anunțată între Alstom și activitățile feroviare ale Siemens în Europa să nu strivească grupurile mai mici sau să nu amenințe prețurile, dna Vestager este îngrijorată de poziția dominantă pe care noul grup ar avea-o în domeniul semnalizării feroviare și a trenurilor de mare viteză. “În aproape 30 de ani, de la intrarea în vigoare a primelor reguli europene în materie de fuziune, noi am aprobat mai mult de 6.000 și am blocat mai puțin de 30”, a subliniat dl Juncker.
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 ianuarie 2019, 10:10 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se reîntoarce astăzi la Strasbourg, unde va susţine un discurs în faţa Parlamentului European.
El a plecat ieri la Bruxelles, pentru a gestiona mai bine deciziile legate de Brexit.
La Parlamentul European din Strasbourg este programată de dimineaţă o dezebatere pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Sesiunea plenară durează apoi până târziu în noapte. Despre subiectele aflate pe ordinea de zi, relatează trimisul nostru Clementina Tudor:
Corespondenţă de la Strasbourg – Reporter: Clementina Tudor
Pe ordinea de zi se află şi vor fi supuse la vot propunerea de decizie privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil, acordurile Uniunii Europene cu Maroc şi China şi vor fi prezentate rapoartele privind procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune şi situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană de la nivelul anului 2017.
Programul zilei se va încheia la miezul nopţii, iar ultimul raport programat a fi expus public se referă la programul de asistenţă pentru dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui.
La 9 mai, în oraşul Sibiu din România va avea loc un summit informal al liderilor celor 27 de ţări rămase în UE. Acesta va fi consacrat discutării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene după ieşirea Marii Britanii (Brexit), a anunţat, luni, în timpul unui briefing la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Margaritis Schinas. „Summitul informal al liderilor celor 27 de ţări UE va avea loc la 9 mai, la Sibiu, şi va fi consacrat analizării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene” – a declarat Schinas. El a subliniat că, reuniunea se va desfăşura după retragerea Marii Britanii din UE la 29 martie 2019 şi cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, care sunt programate în toate ţările UE între 23 şi 26 mai. Amintim că, România deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. După alegerile pentru Parlamentul European din acest an se va schimba întreaga conducere a Uniunii Europene – preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, precum şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini. Niciunul dintre aceştia nu va mai rămâne în funcţie pentru un nou mandat.
Foto: epa04393625 Elected President of the European Commission Jean-Claude Juncker gives a press conference to announce the attribution of portfolios of European Commissioners-designate at EU commission headquaters in Brussels, Belgium, 10 September 2014. The new European commission start is activities on the 01 November 2014. EPA/OLIVIER HOSLET
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.
Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.
România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.
Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.
Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.
Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.
“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.
A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.
Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.
Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.
An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.
Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.
Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria
Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.
S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.
Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.
Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.
Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.
De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.
Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.
Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.
Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.
Orbán judecat
Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
Președintele francez Macron. Emmanuel Macron, Președintele Republicii franceze, va dezbate viitorul Europei cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, marți dimineața, începând cu ora 10:00, ora locală. Aceasta este a patra dezbatere dintr-o serie de dezbateri plenare între liderii guvernelor statelor membre UE și deputații europeni, reflectând asupra viitorului UE.
Transformarea deșeurilor. Pentru a construi o economie circulară în care deșeurile menajere ajung să fie reciclate și reutilizate, deputații europeni vor discuta și vor vota asupra unui pachet legislativ despre deșeuri. Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de creștere a reciclării au fost agreate la nivel formal de către statele membre și negociatorii parlamentari. O masă rotundă cu experți și raportor va avea loc marți, la ora 18:30 (ora României). O conferință de presă este programată miercuri, ora 15:30. (marți, miercuri)
Protecția climei. Până în anul 2030, emisiile de CO2 generate de transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie reduse cu 30% în spațiul Uniunii Europene, iar orice defrișare în interiorul UE va trebui să fie reechilibrată prin plantarea de noi copaci, în conformitate cu un set de norme care urmează să fie aprobate de către Parlament. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că UE își îndeplinește angajamentul colectiv global, în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O conferință de presă va avea loc după votul de marți, la ora 16:00 (ora României). (luni, marți).
Alimente organice. Deputații Parlamentului European vor discuta și vor vota cu privire la noi reguli în legătură cu producția, controlul și etichetarea alimentelor organice din UE. Noile norme vizează facilitarea transformării micilor agricultori în producători ecologici, astfel încât să se realizeze o creștere a producției în UE, asigurându-se în același timp că importurile de produse organice respectă cele mai înalte standarde ale UE. O conferință de presă va avea loc miercuri la ora 16:00 (ora României). (miercuri, joi)
Omologarea mașinilor. Ca urmare a scandalului privind emisiile de carbon în industria auto, noi reguli care să asigure că autovehiculele de pe șosele sunt nepoluante și sigure au fost convenite în mod informal cu statele membre pentru a permite controale mai strice și sancțiuni mai dure. (miercuri, joi)
Descărcarea de gestiune și numirea Secretarului General al Comisiei. Deputații europeni vor încheia controlul exercitat asupra gestionării bugetului pentru 2016 de către instituțiile UE și agențiile specializate, acoperind, în total, 53 de rapoarte. De asemenea, în aceeași zi va avea loc și un vot separat asupra rezoluției privind integritatea numirii de către Comisie a secretarului său general. (miercuri)
Eficiența energetică în clădiri. Conform unor noi norme care urmează să fie aprobate marți, statele membre vor trebui să dezvolte strategii naționale pe termen lung în vederea sprijinirii renovării clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a obține, până în 2050 un stoc de clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Facebook. Abuzul în legătură cu datele Facebook de către Cambridge Analytica, în lumina regulilor europene de protecție a datelor cu caracter personal, dar și confidențialitatea online, vor fi dezbătute miercuri la ora 16:00 (ora României). Deputații europeni vor discuta dacă legile europene reprezintă un scut eficient împotriva abuzului de date cu caracter personal și manipulării alegerilor.
Ján Kuciak/ Siguranța jurnaliștilor. Pentru a încheia dezbaterea plenară din luna martie despre asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, libertatea presei și modul de asigurare a siguranței jurnaliștilor, deputații europeni vor vota cu privire la o rezoluție și vor cere o investigație mai detaliată si o mai bună protecție europeană împotriva denunțurilor. (joi)
Agenda Președintelui. Marți dimineața, președintele Tajani va avea o întâlnire bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron la ora 10:30 (ora României), urmată de o scurtă declarație de presă.
Nu se întâmplă des ca un politician al Uniunii, care vine pe Vistula, să se întâlnească în cursul unei singure zile cu vârful puterii politice și judecătorești. Așa s-a întâmplat însă în timpul vizitei de luni a lui Frans Timmermans. Acest lucru arată cât de importantă a fost ea pentru politicienii taberei puterii, care fac eforturi să îngroape securea de război cu Bruxelles-ul.
Vizita nu a adus nicio cotitură, dar însuși faptul că s-a ajuns la ea și că a decurs într-o atmosferă bună înseamnă deja mult. Ea poate fi tratată ca un nou pas diplomatic în aplanarea disputei Uniunii cu Polonia, după gesturile pozitive ale șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a principalilor politicieni germani.
Este îmbucurător faptul că politicienii polonezi au început să folosească limbajul diplomației, ascunzând nu rareori retorica belicoasă dictată de electoratul său cel mai dur. Iar sentimentalismul și sloganurile despre „ridicarea din genunchi” le înlocuiește cu pragmatismul și așa-zisa Realpolitik. Și acestea, după cum se constată, fără daune pentru acele lucruri sfinte, ca suveranitatea și rațiunea de stat.
Această elasticitate era necesară de mai mult timp. Azi începe să înlocuiască tot mai mult dogma securii „niciun pas înapoi”. Este și acesta un semn că dreapta de la putere are deja în spate o etapă dificilă de maturizare, de familiarizare cu puterea obținută. Crește conștiința că am devenit de bună voie parte a organismului european, primind întregul inventar al binefacerii.
Vizita comisarului Timmermans a avut loc abia la o săptămână de la intrarea în vigoare a reformei radicale a Curții Supreme. Nu mă aștept azi la concesii violente din partea PiS. Nimic nu indică faptul că reforma a fost oprită. Pentru PiS renunțarea la ea, ca și la legile anterioare despre Curtea Constituțională și Consiliul Național al Magistraturii, ar fi de negândit din punct de vedere politic. Dreapta a investit foarte mult în aceste reforme, trezind așteptările puternice ale electoratului. O voltă violentă ar avea drept consecință pierderea alegerilor.
Și Bruxelles-ul este conștient de această situație, de aceea nu are sens atitudinea prezentată mai înainte de Timmermans, cerând renunțarea la reforme. Vor fi deci pași mici și concesii mici din partea Varșoviei, privind între altele vârsta de pensionare, competențele ministrului justiției și ale președintelui față de judecători, publicarea sentințelor Curții Constituționale – măsuri care nu tulbură scheletul reformelor, al căror principal scop în această etapă este schimbarea elitelor judecătorești. În schimb, Bruxelles-ul obține un aliat. Un stat mare, important în Europa Centrală și de Est, ale cărui autorități nu sunt lăsate deoparte, ci puse în fruntea instituțiilor Uniunii. Un stat, cu care se poate discuta despre viitorul Europei înglodate în probleme, fără necesitatea de a-l împinge la periferia civilizației occidentale, în care stau la pândă mişcările radicale respinse. Acesta este prețul de a avea alături un partener stabil.
Întreaga problemă are și un aspect de identitate a țărilor postcomuniste. Bruxelles-ul începe să înțeleagă că timpul ducerii de mână a „premianților” a trecut. Țările regiunii noastre consolidate sunt deja capabile să ducă o politică autonomă, în conformitate cu propriul lor interes. Iar în această situație este mai bine să ai un parteneriat decât un ton protector.
Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare
Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.
Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.
După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).
Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.
Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.
Alegeri strategice
Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.
Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.
Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024. Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.
Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07
Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.
În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.
Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.
Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.
Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.
THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.
Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.
• Progresele nu sunt suficiente pentru a discuta despre relația viitoare
• Angajamentele premierului May de la Florența trebuie să fie traduse în propuneri concrete
• Prioritățile rămân drepturile cetățenilor, obligațiile financiare ale Marii Britanii și granița Irlanda/Irlanda de Nord
Deputații au spus că nu au fost realizate suficiente progrese privind obiectivele prioritare ale UE – o condiție obligatorie pentru a negocia perioade de tranziție sau relații viitoare UE-Marea Britanie
Șefii de guvern din UE27 ar trebui să amâne evaluarea lor privind Brexitul programată pentru 20 octombrie întrucât nu există ”progrese suficiente” privind trei obiective cheie şi dacă cea de a cincea rundă de negocieri privind ieșirea Marii Britanii din UE nu va aduce schimbări majore, se arată într-o rezoluție aprobată marți cu 557 voturi la 92 și 29 abțineri.
Deși Parlamentul salută clarificările venite din partea premierului May, în recentul discurs de la Florența, deputații așteaptă ca guvernul britanic să facă fără întârziere propuneri specifice privind:
• asigurarea drepturilor pe care le au cei 4,5 milioane de cetățeni UE și britanici
• onorarea tuturor obligațiilor financiare ale Marii Britanii către UE
• rezolvarea chestiunii frontierei din Republica Irlanda și Irlanda de Nord, conform Acordului Good Friday.
O altă condiție pentru încheierea primei faze de negocieri este garantarea faptului că legislația UE va fi respectată până la retragerea oficială a Marii Britanii din UE.
Citate
Președintele PE Antonio Tajani: ”Discursul doamnei May de la Florența a demonstrat că este deschisă la dialog și înțelege mizele. Aș vrea să văd această bunăvoință transformată în planuri concrete necesare pentru a avansa cu adevărat negocierile cu Uniunea Europeană. Votul privind rezoluția de astăzi a confirmat unitatea Parlamentului în sprijinul negociatorului său șef Michel Barnier. Dezbaterea a arătat și o dorință clară pentru un angajament constructiv cu Marea Britanie, dar și o îngrijorare considerabilă privind întârzierile înregistrate până acum. Sper ca următoarele luni să permită realizarea unor progrese suficiente în îndeplinirea precondițiilor necesare începerii discuțiilor despre relația viitoare pe care o vom avea cu Marea Britanie.”
Guy Verhofstadt, coordonatorul PE pentru Brexit: ”Nu au fost făcute progrese suficiente. Mai ales în ceea ce privește drepturile cetățenilor, suntem foarte îngrijorați. Propunerea din partea noastră pentru a rezolva această situație este simplă. Lăsați cetățenii UE să își păstreze drepturile pe care le au acum în Marea Britanie și vom face la fel pentru cetățenii britanici care trăiesc pe continent. Mă întreb oare de ce mai discutăm acest lucru? Am putea și ar trebui să rezolvăm acest lucru foarte repede.”
Dezbatere
Propunerea de rezoluție, elaborată de Grupul de coordonare pentru Brexit din PE, a fost dezbătută marți, 3 octombrie, cu Președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și cu negociatorul șef al UE Michel Barnier.
Rezoluția prezintă contribuția Parlamentului la reuniunea UE27 din 20 octombrie de la Bruxelles, unde liderii guvernelor vor evalua progresele negocierilor Brexit. Orice acord de ieșire din UE la finalul negocierilor UE-Marea Britanie va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.
Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.
„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.
Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.
Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.
Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.
„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).
Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.
„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.
„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.
Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.
„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.
„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.
„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.
„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.
Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.
Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România
Publicat de adinaiftime,
13 septembrie 2017, 19:40 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:40
Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România în spațiul Schengen, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său anual privind starea Uniunii.
„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker.
Președintele Juncker a mai afirmat, la Strasbourg, că îi propune președintelui Consiliului European, Donald Tusk, organizarea unui summit special în România, la Sibiu, la sfârsitul lunii martie 2019, atunci când se va marca ieșirea Marii Britanii din Uniune. Țara noastră va deține atunci președinția semestrială a forului comunitar.
Cu ocazia unei vizite efectuate în țara noastră la începutul lunii mai, Juncker si-a exprimat convingerea că până la momentul în care va prelua președintia Consiliului Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției. Cu același prilej, șeful Comisiei Europene s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la spațiul Schengen.
Daca prima zi a fost consacrata discutiilor despre schimbarile climatice astazi cei 400 de invitati – reprezentanti si actori din domeniul agricol – se vor concentra asupra perspectivelor, in urmatorii 10 ani, a pietei cerealelor, produselor lactate si a celor din carne.
Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan se declara convins ca politica agricola comuna va asigura o mai mare flexibilitate pietei care sa-i permita sa faca fata crizelor dar si o productie agricola sustenabila care sa asigure securitatea alimentara in contextul schimbarilor climatice si al cresterii populatiei.
De asemenea, este nevoie de un progres in ceea ce priveste reinnoirea generatiilor de agricultori, spre exemplu din cei 22 de milioane de fermieri inregistrati in Europa in 2o13 doar 6 la suta erau tineri, sub 35 de ani, in timp ce mai bine de jumatate, 55 la suta, depaseau varsta de 55 de ani si chiar mai mult.
La dezbatere a participat si presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker
”Simplificare si modernizare sunt cuvintele de ordine si principalul obiectiv al strategiei viitorului politicii agricole comune pe care Comisia Europeană vrea sa o adopte inainte de sfarsitul anului 2017. Prima etapa va fi aceea a unei consultari publice ce va fi lansata la inceputul anului viitor si care va permite fiecaruia dintre voi sa contribuie la dezbaterea asupra directiei spre care trebuie sa se indrepte aceasta politica strategica de o importanta capitala”
Organizația Maritimă Internațională OMI a adoptat un sistem global și obligatoriu de colectare a datelor privind consumul de combustibil al navelor.
Din 2019, navelor care depășesc 5000 de tone, li se vor cere date privind consumul de combustibil și eficiența energetică, care trebuie raportate
statului sub al cărui pavilion navighează. Datele vor fi transferate ulterior la OMI, care va elabora un raport anual. Acest sistem constituie un prim pas important pentru măsuri suplimentare de decarbonizare.
Anna-Kaisa Itkonen,purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a reamintit;
În strategia noastră de transport am menţionat deja aceste standarde ambiţioase, stabilite după discuţiile internaţionale care implică mai mult de 100 dintre reprezentanţii interesaţi în negociere.
De asemenea, s-a discutat despre contribuția sectorului transportului maritim la eforturile internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât acest sector nu este menționat în mod explicit în Acordul de la Paris.
Sectorul maritim al UE oferă 5,4 milioane de locuri de muncă în uniune. Competitivitatea viitoare merge mână în mână cu o mai mare durabilitate a mediului. Reducerea impactului asupra mediului de transport maritim este, prin urmare, un domeniu prioritar ,cum s-a subliniat în Strategia europeană pentru mobilitate cu emisii reduse, adoptat în iulie 2016. Punerea în aplicare a acesteia din urmă va fi o prioritateanul viitor, a subliniat președintele Juncker.
Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.
Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.
Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini 200.000 de IMM-uri. Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.
Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.
Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:
Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.
Federica Mogherini a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă rămân principala prioritate a Comisiei Europene.
Decizia referitoare la călătoria fără vize în spaţiul comunitar – principalul beneficiu acordat Ankarei în schimbul blocării accesului migranţilor spre Europa – a fost amânată din cauza problemelor legate de actuala legislaţie antiteroristă a Turciei.
Prea puţin dispusă să accepte această reformă înaintea tentativei de lovitură de stat, puterea turcă pare să-şi fi înăsprit şi mai mult poziţia.
Ministrul de externe al Turciei a declarat recent că acordul UE – Turcia este funcţional datorită măsurilor foarte serioase adoptate de Ankara. Dar totul depinde de renunţarea la vizele cerute cetăţenilor turci, lucru stabilit clar prin acordul încheiat pe 18 martie. Acesta a precizat că guvernul său aşteaptă o dată precisă a liberalizării regimului de vize, care ar putea fi la începutul sau la mijlocul lunii octombrie.
Referindu-se la data avansată de oficialii din Turcia, Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: “Poziţia Comisiei Europene nu s-a schimbat, iar preşedintele Jean Claude Juncker a fost foarte clar în interviul acordat săptămâna trecută – dacă Turcia doreşte liberalizarea regimului de vize toate cele 72 de obiectivele de referinţă trebuie să fie îndeplinite.“
În ceea ce priveşte obiectivele de referinţă rămase din foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor, Comisia Europeană continuă să furnizeze sprijin şi expertiză autorităţilor turce să accelereze reformele necesare pentru a îndeplini cerinţele rămase.
15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.
Împrumutul reprezintă primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.
Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.
Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:
Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.
Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.
Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.
În rezoluţia adoptată după dezbaterea în plen a Consiliului European, aprobată cu 395 de voturi, Parlamentul invită guvernul britanic să respecte decizia democratică a cetăţenilor săi printr-o punere în aplicare rapidă şi coerentă a procedurii de retragere, de exemplu, prin activarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel încât să se permită negocierilor de retragere să înceapă cât mai curând posibil.
Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk a subliniat că Europa este pregătită să înceapă acest proces chiar şi astăzi, fără nici un entuziasm, dar fără o notificare din partea Marii Britanii, nu vor începe negocierile de retragere.
La rândul său, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat cã nu ar trebui sã dureze luni pentru a „medita la urmãtorul pas”, iar mecanismul legal ce declanşeazã negocierile de părăsire a Uniunii ar trebui invocat imediat ce Regatul Unit are un nou prim-ministru.
“Sunt întristat de acest vot britanic şi nu fac nici un secret din asta. Acest lucru nu este sentimentalism, este convingerea mea profundă. Mi-ar fi plăcut ca Regatul Unit să rămână pentru totdeauna de partea noastră, cu noi. S-a decis altfel. Noi trebuie să acceptăm consecinţele.
Voi cere guvernului britanic să clarifice situaţia cât mai repede posibil – nu azi, nu mâine la ora 9 dimineaţa, dar în curând. Nu putem rămâne într-o stare prelungită de incertitudine.”
La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o „relaţie cât mai strânsă posibil” între Londra şi UE după intrarea în vigoare a divorţului, adăugând că celelalte 27 de ţări membre vor rămâne „vecini, prieteni, aliaţi şi parteneri”.
Summitul de la Bruxelles continua astăzi, fără premierul britanic, cu o primă discuţie „informală” în 27 despre viitorul UE post-Brexit
Zeci de proiecte europene au beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro in aceasta perioadă.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Banca Europeană de Investiții a aprobat opt noi proiecte, cu o finanțare totală de 9,3 miliarde de euro.
Numărul total al proiectelor sprijinite prin Fondul european pentru investiții strategice ajunge astfel la 64.
La mai puțin de un an de la lansarea Planului de investiții pentru Europa, acesta a generat deja investiții de peste 100 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană.
Este vorba despre o treime din investițiile totale prevăzute, în valoare totală de 315 miliarde de Euro, pentru o perioadă de trei ani.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Se pune accent pe sprijinirea acelor investiții care răspund nevoilor pe termen lung ale economiei și care sporesc competitivitatea dar si celor care ameliorează capacitatea de producție și infrastructura Europei, cu un accent special pe construirea unei piețe unice mai interconectate.
Asta în condiţiile în care din cauza crizei economice și financiare mondiale, nivelul investițiilor a scăzut în UE.
De aceea sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și a relansa economia în toate statele membre, sustin oficialii europeni.
Potrivit acestora, sunt disponibile fonduri suficiente, însă acestea trebuie să fie mobilizate peste tot în UE pentru a stimula investițiile.
La optsprezece luni de la lansarea Planului de investiții pentru Europa și la un an de la instituirea Fondului european pentru investiții strategice, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acestea functioneză bine în pofida așteptărilor celor mai pesimiști.
Acesta a mai precizat că fondul european pentru investiții strategice creează locuri de muncă și stimulează investițiile în economia reală în fiecare zi și de aceea a propus prelungirea lui după 2018.
s-a lansat oficial un alt element al planului de investiții, Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), o platformă online care reunește promotori europeni de proiecte și investitori din UE și din afara ei.
Portalul va spori vizibilitatea proiectelor din întreaga Europă în care merită investit. Solicitarea de creare a unei astfel de platforme a venit din partea investitorilor, iar Comisia a dat curs acestei solicitări.
Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate a declarat că Planul de investiţii funcționează bine dar că este nevoie de a îmbunătăți calitatea acestor servicii ..
„Noi planificam sa utilizam modelul fondului pentru investitii strategice pentru a îmbunătăți investițiile în țările terțe.
Avem în vedere stabilirea planului de investiții externe în scopul utilizării uşor mod diferit al ajutorului nostru actual de dezvoltare si de a-l extinde pentru promovarea investițiilor private în aceste țările.
Acest lucru ar putea fi un instrument suplimentar pentru a stabiliza situația în țările vulnerabile.”
Fondul european pentru investiții strategice este elementul central al Planului de investiții al Comisiei. Gestionat de Grupul BEI, fondul este pe cale să își atingă obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde EUR până la jumătatea anului 2018.
Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.
Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.
Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.
Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:
Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate, în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.
Acum încercăm să analizăm efectele proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.
Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.
Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.
Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.
Aniversarea a fost marcată de Uniunea Europeană a Muncitorilor Creştin Democraţi prin conferinţa intitulată Calea economiei sociale de piaţă în UE.
Evenimentul s-a constituit într-un prilej de prezentare a iniţiativelor sociale lansate, respectiv planificate de actuala Comisie Europeană.
Conferinţa Calea economiei sociale de piaţă în Uniunea Europeană desfăşurată la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, i-a avut ca oaspeţi de onoare pe Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale. Cei doi au reconfirmat accentul pus de actuala Comisie pe abordarea echilibrată a provocărilor legate de redresarea economică şi competitivitate, opţiunea europeană privind echitatea socială.
Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale:
„Raportul din 2015 al Comisiei Europene privind ocuparea şi politicile sociale ne arată că ţările cu o piaţă a muncii reformată şi care au investit în capitalul uman s-au dovedit mai reziliente în timpul crizei. Rezultatele confirmă premisa conform căreia politicile sociale nu trebuie considerate o povară, ele constituie un factor productiv pentru economie în ansamblul ei!
Marianne Thyssen a trecut în revistă iniţiativele concrete lansate până în prezent, printre care însuşi „Planul Juncker”, menit să atragă capitalul privat în investiţiile din economia reală şi să creeze noi locuri de muncă.
Comisia a trecut la fapte şi în privinţa ajutorării tinerilor – categoria cea mai afectată de criză – oferindu-le noi oportunităţi prin programul Garanţia pentru tineret, accelerând plăţile din programul Iniţiativa privind ocuparea tinerilor către regiunile care aveau cea mai mare nevoie de acestea. S-a adoptat propunerea pentru un Act European al Accesibilităţii menit să ofere şanse sporite persoanelor cu dizabilităţi sau mai în vârstă. Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale înainta în data de 8 martie o propunere de amendare a regulamentului privind angajaţii detaşaţi, propunere menită să asigure respectarea unui principiu fundamental al echităţii: cel al remuneraţiei egale pentru muncă identică, indiferent de provenienţa lucrătorilor.
În aceeaşi zi, comisarul european prezenta pachetul principalelor iniţiative din Pilonul european al drepturior sociale, grupate pe 20 de domenii şi 3 axe.
Marianne Thyssen: Prima axă este cea a şanselor egale în termenii accesului la un loc de muncă, educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, toate necesare unei economii mai performante şi pentru reducerea sărăciei.
A doua axă se referă la drepturile sociale la locul de muncă: un contract de muncă, sănătate şi securitate, dialog social şi reprezentare.
A treia axă este cea a drepturilor sociale în cadrul societăţii. Se referă la o protecţie socială adecvată şi sustenabilă, la asigurarea accesului la servicii esenţiale de calitate incluzând îngrijirea copilului, sănătatea şi pensiile.
Ceea ce am prezentat este deocamdată o schiţă, un rezumat al pachetului, care va servi ca bază de discuţii pentru dezbaterea care va dura până la finele acestui an şi în care vor fi angrenate autorităţile publice de la nivel naţional, regional şi local, organizaţii ale societăţii civile şi chiar cetăţeni, luaţi individual. Partenerii sociali vor avea bineînţeles un rol crucial în formarea acestui pilon.
Rezultatul acestei consultări va sta la baza propunerii Comisiei pentru Pilonului Drepturilor Sociale Europene, propunere care urmează a fi definitivată în prima parte a anului 2017.
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.
Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.
Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.
Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:
” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”
Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.
Anul 2016 va trebui să aducă rezultate clare, tangibile în redobândirea controlului asupra graniţelor comune şi a fluxului de refugiaţi, începând chiar cu săptămânile, lunile care urmează.
Pentru aceasta, Uniunea Europeană ca tot unitar va trebui să-şi intensifice eforturile, propunerile înaintate de Comisie trebuie adoptate, abordările asupra cărora s-a căzut de acord în 2015 trebuie implementate – a subliniat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans la şedinţa Colegiului.
În ceea ce priveşte relocarea, până la această oră doar 272 de persoane din cifra de 160.000 stabilită în septembrie 2015 au fost redistribuite.
În alocuţiunea sa de anul nou, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu şi-a ascuns nemulţumirea legată de refuzul unor ţări de a accepta cote obligatorii de refugiaţi: „Nu este posibil ca o propunere a Comisiei care a beneficiat de un sprijin substanţial din partea Parlamentului – este vorba de relocarea a 160.000 de refugiaţi – să nu fie executată! Statele membre, în speţă cele, care ar putea crede acum că merg în direcţia cea bună spunând că nu vor accepta refugiaţi, trebuie convinse că este vorba de o decizie luată, care trebuie implementată!”
În privinţa punctelor de acces, din cele cinci zone desemnate pe teritoriul Greciei, numai una, cea din Lesvos este pe deplin operaţională. În Italia procentul este de două din şase, zonele de acces funcţionale fiind Lampedusa şi Trapani.
Jean-Claude Juncker: Lucrăm de câteva luni la centrele de înregistrare-primire, aşa zisele hotspots, acestea vor trebui finalizate. Am progresat mult în privinţa acestora, veţi vedea că până la următorul summit european vom avansa vizibil!
Problema returnărilor va trebui discutată în detaliu! În privinţa acelora care vor fi returnaţi, cărora nu li se va acorda dreptul de şedere în Uniune, vom depinde de disponibilitatea unor terţe state.
Acest lucru înseamnă că tratatele noastre de readmisie cu acestea vor trebui extinse, îmbunătăţite. Comisia a elaborat deja propuneri privind noile modalităţi şi organisme de control ale graniţelor europene, terestre şi maritime, lucrăm activ la acest subiect. Este vorba de un proiect. Nu va rezolva toate problemele, dar dacă nu vom fi capabili de a ne controla eficient graniţele externe, în mod inevitabil vor fi reintroduse verificări la graniţele interne din spaţiul Schengen!
Colegiul comisarilor a discutat şi alte iniţiative necesare în contextul crizei refugiaţilor. Comisia îşi va elabora până în luna martie propunerile vizând reforma sistemului Dublin. Pentru a reduce tendinţele de urmare a unor căi ilegale, va fi pregătit un pachet de măsuri care să-nlesnească imigrarea legală, respectiv integrarea noilor noilor veniţi în piaţa europeană a muncii.
Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, care vegheaza la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene, a împlinit un an.
Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate aflăm de la dna Carmen Oprescu, responsabil networking în cadrul Centrului Europe Direct Craiova.
La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.
1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
2. O piață digitală unică
3. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
4. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
5. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
6. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
7. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
8. Spre o nouă politică în domeniul migrației
9. Un actor global mai puternic
10. O Uniune a schimbării democratice
Un eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene. Şi-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.
În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”.
Cât despre priorităţile pentru 2016 Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru anul viitor, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.
În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.
Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului.
Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.
Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a invitat, duminică, la Bruxelles, lideri din 10 state central şi est-europene la o discuţie de principiu legată de găsirea unei soluţii comune la criza refugiaților cu care se confruntă Europa.
La acest mini-summit regional au participat șefii de stat sau de guvern din 8 țări membre ale UE (Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, România și Slovenia) și din două state din afara Uniunii – Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Țara noastră a fost reprezentată la această reuniune de către președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat aseară, într-o conferință de presă, că discuțiile s-au axat pe modul în care pot fi sprijiniți refugiații, cum li se poate asigura acestora adăpost în condițiile în care se apropie iarna.
De asemenea, s-a discutat despre modalitățile în care se poate realiza o cooperare mai strânsă între statele din regiune şi despre eficientizarea schimbului de informaţii între state pentru cațările UE să-și poată corela mai bine acţiunile.
Klaus Iohannis:
„În acest context, după mai multe dezbateri, s-a agreat sporirea capacităţilor de recepţie în Grecia şi în celelalte ţări aflate pe ruta migratorie din Balcanii de Vest.
Sigur, în cazul în care capacităţile statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de protecţie civilă al Uniunii.”
La mini-summitul de la Bruxelles a fost convenit un plan în 17 puncte pentru gestionarea comună a fluxului de imigranţ care pătrund prin Peninsula Balcanică.
Principalele măsuri se referă la mărirea numărului locurilor de cazare înainte de venirea iernii în centrele unde sunt primiţi şi înregistraţi imigranţii cu scopul de a se ajunge la un total de 100.000 de locuri de-a lungul rutei din Balcanii de Vest şi Grecia.
De asemenea, vor fi desfăşuraţi în următoarele zile 400 de ofiţeri de Poliţie de Frontieră în Slovenia pentru a ajuta la înregistrarea migranților.
În același timp, liderii europeni au decis să intensifice eforturile pentru trimiterea înapoi a imigranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi să intensifice cooperarea asupra repatrierii cu țări ca Afganistanul, Bangladesh-ul, Irakul şi Pakistanul.
Liderii europeni au mai convenit că este nevoie de o acţiune comună cu Agenţia pentru securizarea graniţelor, Frontex, pentru a detecta trecerea ilegală a frontierei şi ca UE să ofere sprijin de înregistrare şi amprentare în Croaţia.
În acest context, șeful executivului european a mai subliniat că nu este o soluție nici închiderea granițelor și nici facilitarea circulației migranților spre granița altei țări.
Jean-Claude Juncker:
„Să fim sinceri: nu există o rezolvare miracol. Închiderea frontierelor nu este o soluție pe termen lung. Soluția este de a acționa în calitate de europeni , în mod solidar și responsabil, combinând toate instrumentele noastre politice, legislative, financiare si operaționale.
În Europa problema unora este, de asemenea, și problema altora.”
Cel puțin 400 de grăniceri și experți în migrație vor fi trimiși de UE în Balcani, pentru a ajuta țările din regiune să stăvilească migrația refugiaților veniți dinspre Turcia și doritori să ajungă în Europa de vest
Foto: Migrants make their way through a field after crossing from Croatia, in Rigonce, Slovenia, Sunday, Oct. 25, 2015. Thousands of people are trying to reach central and northern Europe via the Balkans, but often have to wait for days in mud and rain at the Serbian, Croatian and Slovenian borders. (AP Photo/Darko Bandic)
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit ieri după-amiaza cu liderii a 8 țări ale UE :Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, România, Slovenia şi Ungaria, dar și cu cei ai Serbiei și Muntenegrului- pentru a-i soma să răspundă coordonat afluxului de refugiaţi, înainte de venirea iernii.
Mini-summitul este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care nu au reușit până în prezent să ajungă la o abordare comună a felului în care trebuie gestionată situaţia miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic.
Bulgaria, Serbia şi România au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o „zonă-tampon” cu migranţi blocaţi.
Decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Serbia şi Croaţia a determinat alte ţări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiţii inumane, în frig.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că liderii din Europa Centrală şi de Est nu vor solutiona singuri criza migraţiei care afectează Uniunea Europeană şi au nevoie de ajutorul Turciei.
„Comisia (Europeană) se așteaptă ca fiecare să respecte regulile jocului, dacă nu vrem să punem sub semnul întrebării spațiul Schengen”, a spus înainte de întâlnire președintele Comisiei Europen Jean-Claude Juncker, cerând statelor din Balcani să pună capăt „politicii permisului de trecere”.
Țările din Balcani consideră însă că decizia închiderii frontierelor și blocării refugiaților nu trebuie să le revină lor. Martin Schultz, președintele PE, present la întâlnire, a declarant la final:
Țările trebuie să protejeze granițele externe ale uniunii-unele dintre ele sunt aici: Grecia, Bulgaria- instituțiile europene le vor furniza bani și personal, dar trebuie să fie pregătite să protejeze mai eficient frontierele.
În discursul său anual privind “Starea Uniunii”, prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat viziunea sa politică pentru viitorul UE şi a stabilit principalele elemente de ghidare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2016.
Preşedintele executivului comunitar s-a axat pe cele mai mari probleme, cum ar fi criza refugiaţilor, viitorul monedei euro şi politica externă.
Uniunea Europeană manifestă o lipsă de uniune în Europa, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa eurodeputaţilor:
“Este timpul să vorbim deschis despre problemele mari cu care se confruntă Uniunea Europeană. Deoarece Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Noi trebuie să schimbăm acest lucru. Şi trebuie să se schimbe acest lucru acum. Oricare ar fi agenda legislativă prima prioritate este şi trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor.”
Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă a 160.000 de refugiaţi, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.
Comisia a propus şi crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării „imigraţiei ilegale” din Africa şi o listă de ţări de origine sigură din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.
Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.
Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.
Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.
Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.
Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.
“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”
Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, consideră că nu este nevoie de un summit extraordinar pe tema imigraţiei, iar statele membre trebuie să aplice de urgenţă acordurile deja existente în domeniu.
Şeful executivului comunitar a respins apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor existente şi a atras atenția că UE are nevoie de ‘curaj colectiv’ pentru a combate această criză.
Declaraţiile au apărut în presa internaţională şi au fost făcute în contextul în care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta problema refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, care intră masiv în Europa.
Este cea mai gravă criză a refugiaţilor de la al doilea război mondial încoace, iar Comisia Europeană a dublat finanţarea de urgenţă la 50 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. 8 milioane vor fi alocate Balcanilor de Vest şi Turciei, iar 90.000 de euro vor merge în Macedonia.
Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanți:
“Uniunea Europeană este responsabilă pentru problema imigranţilor, este responsabila în relocarea acestora şi doreşte să susţină ţările de intrare pentru soluţionarea acestei situaţii.”
Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refigiaţi se dovedeşte problematică, iar statele europene au termen să rezolve aceasta situaţie până la sfârşitul anului.
La Bruxelles liderii zonei euro au ajuns la un acord, in unanimitate, dupa 17 ore de negocieri, a anuntat presedintele Consiliului European Donald Tusk.
Liderii sunt pregatiti sa acorde sustinere financiara Greciei. Este nevoie acum de acceptul parlamentului de la Atena pentru ca oficial sa inceapa procedura si Grecia sa obtina finantarea prin Mecansimul de Stabilitate.
Eurogrupul va lucra cu institituiile europene pentru a finaliza negocierile. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a spus ca astfel a fost respinsa orice incercare de a face ca Grecia sa paraseasca zona euro.
Presedintele Eurogrupului Jeroen Deisalblum a afirmat ca imediat ce parlamentul grec va aproba noile masuri, ministrii de finante din zona euro se vor reuni din nou si apoi unele parlamente din zona euro trebuie sa voteze la randul lor.
Mecanismul de Stabilitate European va aproba apoi cererea, dar intreaga procedura va dura cateva saptamani.
La finalul acestei saptamani este posibil sa se ajunga la decizia oficiala care va da mandat institutiilor europene sa aplice acordul.
Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.
“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”
Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.
“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.
Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk:
Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.
Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.
Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15
Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.
Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.
Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.
Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.
Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.
Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.
De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.
Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans
Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.
La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.
“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”
La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.
Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.
Publicat de Andrei Cretoiu,
28 aprilie 2015, 08:30 / actualizat: 29 aprilie 2015, 7:02
Aplicarea Acordului de asociere, instituirea reformelor politice si economice, combaterea corupției, asistența financiară și în alte domenii au fost subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina.
Mai multe informații – Cristina Ion, București FM.
La summitul Uniunea Europeană – Ucraina, la care au participat președinții Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și al Consiliului European, Donald Tusk, liderul ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ţara sa va fi gata în cinci ani să solicite aderarea la forul comunitar.
Şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker, a precizat că demersul Kievului va fi de durată şi va avea nevoie de reforme solide.
Cred că cetațenii ucrainieni vor să trăiască într-o țară mai bună. Deşi Ucraina nu este membră a UE, este o rudă apropiată a familiei noastre europene. În viitor, Ucraina trebuie să-şi consolideze şi mai mult poziţiile în Europa, în structurile europene, iar pentru aceasta trebuie să continue aplicarea reformelor economice şi sociale pe care le implică Acordul de Asociere între Kiev şi Bruxelles, parafat în iunie 2014 și să lupte împotriva corupției.
Pe de altă parte, executivul comunitar a anunţat că va suplimenta cu 70 de milioane de euro contribuţia la restabilirea completă a unor condiţii sigure de mediu la locul accidentului nuclear de la Cernobîl din 1986.
Angajamentul financiar se adaugă celor aproximativ 360 de milioane de euro acordaţi deja pentru finalizarea mai multor proiecte.
La Kiev va avea loc astăzi o conferinţă privind sprijinul internaţional pentru reformă în Ucraina.
Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale
Publicat de Andrei Cretoiu,
28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.
La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.
“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”
Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:
“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.
“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”
Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.
Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.
Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.
Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.
De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.
Ultima întâlnire dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga nu a adus nimic nou…
Detalii primim în rubric Euranet Plus de astăzi realizată de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.
Rezolvarare controversei cu privirea la libera circulaţie pentru cetăţenii europeni în Elveţia, se lasă asteptată.
La începutul acestei săptamâni la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a întanit cu preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga în speranţa că limitarea accesului pe piaţa muncii din Elveţia nu se va aplica şi Uniunii Europene.
Discutiile au avut loc la un după Elveţia a votat să limiteze imigraţia, în urma unui referendum.
Rezultatul consultatii publice a dus la apariţia unei polemici între Elveţia şi Uniunea Europeană.
Practic, referendumul a legitimat Berna să introducă cote pentru toţi migranţii, inclusiv celor care provin din spaţiul comunitar, în pofida acordurilor pe care Elveţia le are cu Uniunea Europenă în acest domeniu.
Deşi, Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, ea a subscris la regulile fundamentale ale blocului comunita privind cele trei libertăţi: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor.
Schimbarea unuia dintre aceste acorduri le-ar periclita pe toate celelalte, susţin oficialii europeni..
La finalul întalnirii de luni dintre preşedintele Jean- Claude Juncker şi preşedintele Confederaţiei Helvetice, poziţiile ambelor parţi au ramas aceleaşi.
Întâlnirea nu a adus nimc nou în ceea ce priveşte relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker .
“Sunt foarte mulțumit că am putut vorbi cu președintele Confederației Elvețiene , Simonetta Sommaruga . Evident, a fost o discuție foarte intensă pentru că știți că avem puncte de vedere diferite, dezbaterea a fost prietenoasă și a facilitat discuția . Elveția este un important partener geostrategic și relația UE-Elveția este de asemenea foarte importantă . Pentru moment nu am putut ajunge la un consens de opinie , dar faptul că primele schimburi nu aduc nici un rezultat nu înseamnă că discuţiile nu vor continua, evident că trebuie să continuăm schimburile noastre cu Elveția și eu sunt sigur că asta vom face.”
După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedinta Confederaţie Helvetice, Simonetta Sommaruga a precizat că dicuţiile nu au înregistrat un progres, dar dialogul va continua…
”Am stabilit că poziţiile noastre în această chestiune sunt îndepărtate şi că spaţiul de manevră este foarte mic pentru ambele părţi. Vrem să creem un climat de schimb și dialog , care ne va permite sa aducem punctele noastre de vedere în conformitate unul cu un altul . De asemenea, dorim să continuam dialogul şi consultare cu UE.”
Referendumul, intitulat ‘Împotriva imigraţiei în masă’, a fost organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă), exasperat de creşterea puternică a numărului de imigranţi, în ultimii ani, după aderarea Elveţiei la politica de liberă circulaţie în UE, aplicată din 2002.
Rezultatul votului a fost foarte strâns, 50,3% dintre participanţi au optat în favoarea limitării accesului pe piaţa elveţiană a muncii pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene.
Ideea a fost respinsă de Elveţia francofonă, însă acceptată de Elveţia germanofonă, care a înclinat balanţa în favoarea introducerii unor cote de imigraţie.
Misiunea de evaluare desfăşurată în Grecia de aşa numita Troika a creditorilor internaţionali ar putea fi suspendată, consideră Comisia Europeană. În ce condiţii, ne spune Andreea Drăguleasa, BFM:
Comisia Europeană este de acord să înlocuiască această structura de supraveghere şi evaluare a Greciei , dar deocamdată o nouă variantă nu a fost stabilită.
Ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a amintit în conferinţa de presă declaraţia de anul trecut a preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker:
“ Pe viitor, ar trebui să fim în stare să înlocuim troika cu o structură mai democratic legitimată şi mai responsabilă, bazată pe toate instituţiile Europene cu control parlamentar consolidat la ambele nivele, european si national.”
Margaritis Schinas a subliniat că o eventuală decizie va fi luată numai după ce se va înţelege clar care este poziţia Greciei, iar o renegociere a termenilor va exista doar cu acordul tuturor celor 19 state membre ale zonei euro .
“Troika” este formată din auditori ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europeană , cele trei entităţi care au încheiat acorduri cu Atena pentru a oferi un ajutor financiar în valoare de 240 miliarde de euro în schimbul aplicării unor reforme dure în ţară, care ar avea ca efect reducerea cheltuielilor şi controlul datoriei ţării.
“Troika” nu este o formulă agreată de greci, prim ministrul grec, Alexis Tsipras, declarand, imediat după ce formaţiunea condusă de el a câştigat alegerile, luna trecuta, că va negocia cu creditorii internaţionali o nouă soluţie pentru Grecia si pentru Europa.
Mîine, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker are programata, la Bruxelles, o intalnire cu prim ministrul grec.
Europa urmareste cu circumspectie primii pasi ai noului guvern de la Atena care trebuie sa-si respecte angajamentele internationale si in acelasi timp sa isi onoreze promisiunile anti- austeritate cu care a castigat alegerile in urma cu o saptamana.
Detalii ne ofera colegul nostru Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Intalnirea dintre presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker si premierul grec Alexis Tsipras va avea loc cel mai probabil miercuri, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucurestifm- 98.3
Comisia Europeana si BEI au infiintat ‘ghiseul unic’ de consiliere pentru instrumentele financiare structurale si fondurile de investitii. Despre FI-COMPASS, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii Strategice, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM
Planul de investitii strategice indraznet al UE avanseaza rapid. Se stie ca acest proiect la care presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker tine mult, este nu doar ambitios, ci si generos, alocand 315 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2014-2020. Fondul European pentru Investitii strategice este destinat investiilor publice si private de-a lungul intregii UE. El a demarat deja prin propunerile legislative ale Comisiei Europene. La 50 de zile de la acestea, s-a lansat la Bruxelles ghiseul unic al Planului de Investitii. Parte a retelei de consiliere tip ‘one stop shop’, cum e numit in capitala UE, acest ghiseu unic este o platforma online a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii. Serviciul de consiliere lansat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, intitulat “FI COMPASS”, este, astfel, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii in economia comunitara. El isi propune sa asigure atat asistenta tehnica, cat si sa inlesneasca suportul financiar catre promotorii publici si privati, dar si sa asigure o totala transparenta pentru investitori. Pasul trei care decurge de aici va fi o ’conducta de proiecte’ transparenta alcatuita din proiecte viabile ce vor fi lansate de Banca Europeana de Investitii spre finele acestui an.
Revenind la FI-Compass, acest nucleu de consultanta si informatii pentru firme si institutii va detalia tipurile de instrumente ce pot fi aplicate, mecanismele de folosire sau exemplele de bune practici. In sinteza facuta publica la lansarea FI- Compass, Romania a fost data de exemplu pentru instrumentul de garantare in mediul rural, iar Comisarul European Corina Cretu a declarat ca incurajeaza intru totul statele membre sa dubleze, in noua etapa financiara, investitiile directionate prin instrumente financiare. Acestea din urma inseamna imprumuturi, garantii financiare, participare la capitalul social, capital de risc, preluarea riscului si chiar dobanzi subventionate ori subventii pentru garantare. Nu e de neglijat in context nici faptul ca in exercitiul bugetar comunitar 2014-2020 a fost extinsa aplicarea instrumentelor financiare pentru toate domeniile de unde provin fondurile structurale si de investitii.
Instrumentele financiare sunt incluse si in Programele Operationale cu fonduri europene care se vor derula in Romania in urmatorii 7 ani. Ele vor fi utilizate pe anumite Axe si Domenii de interventie.
Deocamdata singura decizie concreta pe care Ministerul Fondurilor Europene a facut-o publica a fost includerea Fondului National de Garantare pentru IMM-uri in schema gestionarii fondurilor europene, pe post de organism intermediar pentru instrumente financiare. Deci, cum remarca EUractiv, cel mai probabil, vor exista scheme de garantare gestionate de aceasta institutie.
La lansarea din aceste zile a ‘ghiseului unic’ a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii, vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a declarat, la randul sau: “ Sunt multi bani la dispozitie, dar investitorii ne spun ca ei au nevoie de proiecte bine structurate si acces la informatii clare pentru a reconecta investitiile financiare la ‘conducta’ proiectelor fezabile. Vrem sa mergem pe repede inainte in stabilirea retelei tehnice care sa asigure ‘ghiseul unic’ de informatii si sprijin destinat potentialilor investitori. Lansarea FI-Compass este un pas important in directia cea buna”.
Planul de Investitii si-a stabilit ca obiectiv sa dubleze folosirea instrumentelor financiare in 2014-2020. Ele urmeaza sa fie utilizate astfel incat sa dubleze, la randul lor, fiecare euro investit in statele membre ale Uniunii, ba chiar sa aduca un profit mai mare. FI- Compass, creat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, este gandit sa echipeze mai bine si sa intareasca expertiza autoritatilor de management si a investitorilor care lucreaza cu instrumentele financiare in discutie. Dealtfel, tot la lansarea FI-Compass, Comisarul European Corina cretu a amintit nu doar ca instrumentele financiare au puterea sa creasca impactul fiecarui euro investit, ci si ca utilizarea acestora va adduce o crestere de 26 de miliarde de euro in cadrul politicii regionale in urmatorii trei ani.Vesti bune pentru statele Uniunii care au de mers si ele “pe repede inainte” in directia dezvoltarii. Cum este si cazul Romaniei.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
