România este un membru important al Uniunii europene iar Europa nu ar fi completa fara Romania, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la intalnirea cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Cu detalii- Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Atacurile teroriste de la Paris au produs un șoc în interiorul Uniunii Europene şi au avut drept urmare o mobilizare masivă a liderilor europeni în elaborarea unei noi strategii antiteroriste la nivel comunitar. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a anunţat, imediat după uciderea jurnaliştilor de la „Charlie Hebdo”, că le va propune statelor membre un nou program de luptă împotriva terorismului.
Pe de altă parte, duminică,în aceeaşi zi cu impresionantul marş al solidarităţii, mai mulţi miniştrii europeni de interne au discutat în capitala Franţei despre împunerea unor măsuri de securitate care să împiedice repetarea atacurilor teroriste de săptămâna trecută.
Ei s-au arătat îngrijoraţi,în primul rând, de creşterea numărului conaţionalilor lor care se alătură organizaţiei jihadiste Statul Islamic şi apoi se întorc în ţările de origine.
De aceea, miniştrii de interne propun întărirea controlului la frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre cooperarea serviciilor europene de informaţii şi despre dezvoltarea sistemului de colectare a datelor furnizate de călători companiilor aeriene:
“Trebuie să acţionăm global şi operaţional. Am identificat două domenii în care putem să ne întărim cooperarea: mijloacele de combatere a deplasării teroriştilor şi a reţelelor lor şi lupta împotriva cauzelor şi actorilor radicalizării, în special pe internet.”
A ieşit în evidenţă şi declaraţia dată presei spaniole de ministrul Jorge Fernandez Diaz, care a anunţat că ţara sa doreşte reintroducerea controalelor şi în interiorul frontierelor Schengen, inclusiv prin modificarea tratatelor în vigoare.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat în discursul său rostit în cadrul reuniunii:
“Aici, astăzi, Europa unită trimite un mesaj puternic. Suntem hotărâți să avansăm în ceea ce priveşte coordonarea eforturilor noastre în cadrul Europei și cu prietenii noștri internaționali, cu scopul de a pune capăt aceastei drame și acestui fenomen, care pune în pericol, valorile noastre democratice, demnitatea umană, și viețile oamenilor.
Deci, aici, în calitate de comisar european pentru afaceri interne și cetățenie, am transmis un mesaj puternic de solidaritate a tuturor europenilor faţă de Franța și poporul francez. Pentru că astăzi, aici, la Paris, putem spune cu voce tare că Europa este Charlie.”
Şi eurodeputaţii vor analiza săptămâna aceasta problema terorismului, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentul European din 2015, care a început ieri la Strasbourg.
Astfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi prezent azi în Parlamentul European pentru a-i convinge pe deputaţi să accelereze dezbaterile asupra propunerii de directivă europeană privind o bază comună cu numele pasagerilor, proiect blocat din anul 2011.
‘Uniunea Europeana e inapoi in business’ este semnalul pe care l-a dat Comisia Europeana lansand un plan spectaculos de investitii strategice, de 315 miliarde de euro. El urmeaza sa relanseze cresterea economica europeana si sa creeze 1,3 milioane de noi locuri de munca in Uniune in urmatorii trei ani. Cum se vor intampla acestea si cat de plauzibila e cresterea economica vizata, in rubrica EURANET semnata azi de Lucia Jurca, de la Radio Bucuresti FM.
“Europe is back in business”- adica Europa e din nou pe val, a spus presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker in aceste zile, cand a lansat planul gigant de investitii comunitare, in valoare de 315 miliarde de euro. Este vorba de un proiect strategic de relansare a economiei Uniunii Europene in urmatorii trei ani, menit sa propulseze cresterea economica si sa reduca somajul. In discursul de prezentare a Planului, Presedintele Juncker a spus ca acesta se bazeaza pe trei piloni – crearea unui nou Fond European de Investitii Strategice in luna iunie 2015; stabilirea unei “conducte de proiecte”, dublate de un program de asistenta pentru canalizarea investitiilor in zonele unde este mai mare nevoie si o foaie de parcurs pentru a face Europa mai atractiva pentru investitii si pentru inlaturarea blocajelor de reglementare. Tot referitor la acest plan, leaderul Comisiei Europene a declarat:” Chestiunea este foarte simpla : daca Europa face mai multe investitii, va fi mai prospera si va crea mai multe locuri de munca. Planul prezentat azi in strans parteneriat cu Banca Europeana de Investitii este o modalitate noua si ambitioasa de a stimula investitiile fara a crea datorii. Acum este momentul sa investim in viitorul nostru, in domenii strategice-cheie pentru UE, cum sunt energia, transporturile, retelele in banda larga, educatia, cercetarea, inovarea”. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, in ansamblu, masurile propuse ar putea adauga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii in urmatorii trei ani si ar putea crea 1,3 milioane de noi locuri de munca. Planul detaliat de presedintele Comisiei Europene a atras pe data criticile euroscepticilor si Grupului Verzilor.”Magicianul Juncker ne vorbeste despre bani care nu exista”, au exclamat euroscepticii. La dubiile si temerile exprimate si de deputati din mai multe grupuri europarlamentare, reprezentantii Comisiei au raspuns imediat. Vice-presedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a replicat ca noul fond va maximiza impactul asupra economiei reale, va debloca investitiile publice si private in proiecte reale si va crea locuri de munca. El a mai subliniat si contributia statelor membre la fond ca fiind neutra in relatie cu Pactul de Stabilitate si Crestere. Vicepresedinte al Comisiei responsabil cu locurile de munca, crestere, investitii si competitivitate, Katainen a declarat la randul sau:” Fiecare euro din banii publici mobilizat in cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub forma de investitii, care altfel nu s-ar fi realizat. Comisia invita statele membre si bancile nationale sa adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia si a genera mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeana”.
Odata ce Romania are nevoie de o crestere economica accelerata si politici bune in domeniu pentru a atenua decalajele fata de ‘vechea Europa’, Planul strategic propus de Juncker ne-ar veni manusa. Ar fi, poate, mai mult decat oportun si benefic. Vazand si facand…
Investigatiile vor continua sub conducerea comisarului european pentru concurenta, Margrethe Vestager, si vizeaza pe langa Luxemburg si Olanda si Irlanda, ne-a transmis Sorin Pavel- Bucuresti FM- 98.3 MHz
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, va prezenta mâine, in faţa Parlamentului european, planul său de investiţii de 300 de miliarde de euro pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Amănunte ne oferă Sorin Pavel de la Bucuresti FM
Parlamentul European a convocat ieri o dezbatere extraordinarã pe tema luptei împotriva evaziunii fiscale ca urmare a dezvãluirilor privind acordarea de tratamente preferentiale unor firme pe teritoriul Luxemburgului pe vremea cand actualul presedinte al Comisiei europene, Jean Claude Juncker era premierul acestei tari. Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti FM.
Mai sunt trei zile şi noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţiuni. Aşteptările sunt mari şi chiar dacă votul din plenul Parlamentului European a adus a majoritate convingătoare echipei lui Jean-Claude Juncker, glasurile prudente sau chiar sceptice nu lipsesc. Cât de solid şi în special cât de durabil va fi deci sprijinul parlamentar de care va beneficia Comisia?
Comisia Juncker a obţinut 423 voturi favorabile, 209 contra, 67 de parlamentari abţinându-se. Sprijinul parlamentar scriptic este unul însemnat, totuşi mai puţin substanţial decât cel cu care pornea la drum precedenta Comisie, acum cinci ani.
Noul preşedinte al Comisiei Europene în alocuţiunea sa rostită în faţa plenului Parlamentului lansa apelul de a pune Europa din nou în mişcare. „Cetăţenii îşi pierd încrederea, extremiştii de stânga şi de dreapta se ţin scai de noi, concurenţii noştri îşi permit prea multe”. În faţa acestor provocări noua Comisie se va apuca de lucru imediat, dorind să obţină rezultate rapid şi în mod eficace– spunea Jean-Claude Juncker, adresându-se parlamentarilor europeni.
Dar să vedem ce cred eurodeputaţii despre conjunctura în care-şi începe drumul noul executiv european!
Pervenche Berès, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European:
„Noul Parlament European are compoziţia mult schimbată ca rezultat al alegerilor din 25 mai. Tripartismul care există la ora actuală, cu un grup de stânga, unul de dreapta şi cel al euroscepticilor, s-a manifestat din plin cu ocazia votului de validare a noii Comisii.”
Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European:
„Avem un nou Parlament în care Comisia propusă de Jean-Claude Juncker a obţinut o majoritate stabilă, democratică. Putem începe deci să lucrăm şi exact aceasta este ceea ce se aşteaptă de la noi.”
Unul din angajamentele cele mai concrete ale noului preşedinte al Comisiei Europene este ambiţiosul pachet de investiţii cifrat la 300 de miliarde de euro, destinat creării a noi locuri de muncă, stimulării creşterii economice şi îmbunătăţirii competitivităţii produselor şi serviciilor europene. De îndată ce-şi preia mandatul, Colegiul va începe să lucreze zi şi noapte la acest proiect, pe care-l va prezenta înainte de Crăciun – afirma Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni.
Pervenche Berès, deputat socialist francez:
„Condiţia votului meu favorabil cu ocazia investirii în funcţia de preşedinte al Comisiei a fost îndeplinirea angajamentului său privind alocarea celor 300 de miliarde în decursul a trei ani. În ceea ce mă priveşte nu este vorba de un credit nelimitat! A făcut nişte promisiuni în faţa noastră, iar eu voi contabiliza îndeplinirea acestora!”
Manfred Weber, deputat german al PPE:
„Jean-Claude Juncker şi echipa sa au un mandat de 5 ani, dar după cum ştim, aşteptările sunt mari, deci cele mai importante proiecte trebuie demarate în primele luni! Îl sprijinim pe Jean-Claude Juncker. Cu ocazia audierilor s-a dovedit a fi un preşedinte de Comisie rezonabil, bine intenţionat. Este un om cu multă experienţă şi o cunoaştere profundă a structurilor europene. Va beneficia de susţinerea fără rezerve pe următorii cinci ani a grupului său politic.”
Deputații europeni îi vor audia pe Violeta Bulc, comisar desemnat pentru transport, și Maroš Šefčovič, propus vicepreședinte și responsabil cu uniunea energetică. Votul de aprobare sau respingere a Comisiei ca întreg, sub președinția domnului Juncker, este programat pentru miercuri.
Înainte să își poată prelua mandatul, comisarii desemnați trebuie să participe la o audiere de trei ore la Parlamentul European. În cadrul acesteia, deputații europeni evaluează competența și expertiza candidaților în domeniul portofoliului fiecăruia.
Audierile sunt evaluate de comisiile parlamentare și Conferința Președinților (președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice).
Pe 22 octombrie este programată în plen o dezbatere înaintea căreia președintele ales Jean Claude Juncker va prezenta noua Comisie Europeană și programul de lucru al acesteia.
În aceeași zi este programat votul Parlamentului de aprobare sau respingere a Comisiei Europene ca întreg. Dacă este aprobat, noul colegiu își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie.
În pofida unor dificultăți întâmpinate în timpul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker s-a declarat mulțumit de prestația viitorilor comisari europeni, a precizat Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a CE.
Corina Cretu, desemnata pentru portofoliul de politica regionala va fi audiata miercuri.
Audierile vor continua pana pe 7 octombrie. Parlamentul European urmeaza sa se pronunte prin vot asupra noii Comisii pe 22 octombrie astfel încat la 1 noiembrie executivul condus de Jean-Claude Juncker sa-si poata începe activitatea.
Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, la mijlocul săptămânii trecute, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019.
Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri, 10 septembrie, într-o conferinţă de presă, lista cu împărţirea posturilor precizând că a dat portofolii persoanelor şi nu ţărilor.
Jean-Claude Juncker a definit cabinetul său ca pe unul politic, dinamic şi eficient, o echipă pregătită să dea un nou elan Europei:
„Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim, ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene.
Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică. Cred că am echipa potrivită pentru a face asta.”
Jean-Claude Juncker a mai precizat că noua Comisie este una politică, în care se regăsesc cinci foşti şefi de guvern şi 13 miniştri sau foşti miniştri, dar şi europarlamentari.
Noul executiv comunitar vine cu o nouă organigramă prin care doreşte să concentreze mai bine politicile comunitare. Astfel, vor fi echipe de comisari concentrate pe anumite politici coordonate de către vicepreşedinţi.
Prim vicepreşedintele comisiei va fi olandezul Frans Timmermans. În această calitate, el va fi nu doar un înlocuitor al lui Juncker, când acesta nu va fi disponibil, ci şi un super ministru de justiţie, care se va îngrijii ca legea şi carta drepturilor fundamentale să fie respectate în toate activităţile Comisiei.
Juncker are nouă femei în noua comisie, acelaşi număr ca în echipa actualului preşedinte Jose Manuel Barroso, însă puterea de decizie a femeilor este mai mare ca niciodată.
Între cei 7 vicepreşedinţi sunt 3 femei. Este vorba despre vicepreşedintele pentru buget şi resurse umane, Kristalina Georgieva din Bulgaria, Alenka Bratusek din Slovenia, responsabilă cu uniunea energetică, şi Federica Mogherini, din Italia, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politici de Securitate.
Şi România este reprezentată în noua Comisie tot printr-o femeie. Este vorba despre eurodeputata Corina Creţu, care va deţine portofoliul Politicilor Regionale.
Este considerat un portofoliu important, în condițiile în care are unul dintre cele mai mari bugete alocate. Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate politicii regionale şi de coeziune sunt de peste 351 miliarde de euro.
Membrii noului executiv comunitar urmează să fie audiați de diverse comisii din Parlamentul European, urmând ca acesta să se pronunțe prin vot în plen asupra întregii Comisii Europene în sesiunea din 20-23 octombrie de la Strasbourg.
Noii comisari europeni ar urma să-și înceapă mandatele la 1 noiembrie.
Popularul Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, dupa cum stiti, pentru prima oara desemnat prin vot direct de cetatenii Uniunii Europene, are o misiune dificila in aceste zile. Pentru domnul Juncker nici august nu a fost o luna de vacanta: s-a instalat in biroul vis a vis de cel al domnului Barrosso si intreaga luna a lucrat la pregatirea Comisiei si a negocierilor posturilor de comisari europeni.
Se cuvin niste precizari: daca noul preşedinte al Comisiei Europene este Jean-Claude Juncker, din Luxembourg,trebuie sa stim ca el a fost desemnat preşedinte pentru că Popularii Europei au avut cel mai mare scor la alegerile europarlamentare din acest an, iar Juncker a fost candidatul lor. După ce este votat de noul Parlament European, preşedintele desemnat primeşte nominalizări de comisari din fiecare ţară, pe care le negociază ulterior – de cele mai multe ori, se negociază portofoliul, nu persoana. Apoi, se întoarce în Parlament, cu întreaga echipă, pentru un nou vot. Cei 28 de comisari, câte unul din fiecare stat membru, trasează direcţiile politice ale Comisiei pe durata mandatului lor de 5 ani. Fiecărui comisar îi este atribuită de către Preşedinte responsabilitatea pentru unul sau mai multe domenii de acţiune. Preşedintele CE este desemnat de Consiliul European, care îi numeşte şi pe ceilalţi comisari, cu acordul preşedintelui. Pe durata mandatului, comisarii răspund pentru acţiunile lor în faţa Parlamentului, singura instituţie abilitată să demită Comisia. Asadar, incepand de ieri, domnul Juncker a inceput discutiile cu candidatii pentru posturile de comisar. Daca in ultimele zile la Bruxelles, jocurile si negocierile din culise au avut un vartej si o acceleratie fara egal, iata ca ele s-au soldat cu aparitia numelor a zece noi doamne candidate. Aceasta deoarece, in vara, doritorii portofoliilor de comisar erau aproape exclusiv barbati – o singura femeie, candidata. O varianta intolerabila pentru o Uniune Europeana care militeaza pentru egalitatea de gen ! Mai mult, dacă noua Comisie nu va avea suficiente femei, ea riscă să fie respinsă de Parlamentul European la votul de învestitură din octombrie. Prin urmare, daca in Slovacia avem un candidat care s-a autopropus, din Slovenia au sosit trei nume, iar ieri a fost audiata Alenka Bratusek, actualul premier sloven, din Romania, dupa cum stiti, exista doua propuneri, Dacian Ciolos pentru portofoliul agriculturii si Corina Cretu pentru cel al Politicilor Regionale, in timp ce Belgia este tara care nu a trimis pina in ultima clipa nici o propunere. Personalităţile aflate in discutie in tara gazda a institutiilor europene sunt ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, liberalul francofon Didier Reynders, şi eurodeputatul creştin-democrat flamand Marianne Thyssen. Ieri la pranz, s-a decis pina la urma si candidatul belgian. Intr-o conferinta de presa la Bruxelles, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Natasha Beraud, declara: “Domnul Juncker a inceput discutiile cu candidatii pentru postul de comisar. In acest moment nu putem spune cand se va incheia acest proces deoarece fiecare candidat trebuie audiat si va dura”. Cum spunea purtatorul de cuvant Natasha Beraud, in urma audierii fiecarui candidat, timp de o jumatate de ora, va exista anuntul structurii viitoarei Comisii Europene. Aceasta va fi apoi propusa pentru audieri in Parlamentul European. Abia aici va fi examenul la scena deschisa al fiecarui candidat. Dupa zile intregi de negocieri intense in care toate cele 28 de state membre ale Uniunii si-au pus la bataie puterea de influenta, impreuna cu partidele, grupurile politice europene si cu Parlamentul European, iata ca au avut loc discutiile cu candidatii. Structura propriu-zisa a Comisiei Europene va fi decisa, insa, de legislativul European la votul de investire din octombrie. Atunci vom putea spune: “Habemus Comisie Europeana”.
31 iulie a fost termenul până la care statele membre al uniunii Europene trebuiau să-şi prezinte nominalizările pentru viitorii comisari
Publicat de Stefania Grigore,
1 august 2014, 08:50 / actualizat: 1 august 2014, 12:47
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker este în acest moment în consultări intense cu toţi cei 28 de şefi de stat şi de guvern şi va lucra de-a lungul verii la compoziţia ideală a Comisiei. N-a fost făcut publică nici un nume, nicio nominalizare pentru vreun portofoliu, până când Colegiul nu va fi complet şi asta se va întâmpla la sfârşitul verii, în 31 august.
În ceea ce priveşte cererea domnului Junckers către toate statele membre de a trimite cel puţin 10 nominalizări feminine, şi, în realitate, numărul acestora este mult mai mic, Nataşa Bertaud, purtător de cuvânt Institutional Affair. a declarat:
‘Domnul Juncker a precizat că o nouă Comisie, cu doar două- trei femei în componenţă, nu ar fi legitimă şi credibilă, şi că nu va accepta asta. Deasemenea, nici Parlamentul European nu va accepta o Comisie care să aibă în componenţa ei mai puţine femei decât cea actuală( nouă la număr). Dacă nu va fi identificată nici o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, poate că va fi nevoie de mai mult timp pentru alegerea Comisiei’.
Punctul cel mai important de pe agenda reuniunii îl reprezintă votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.
Cu cele mai multe șanse de a fi ales este creditat Jean Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni, grupul cel mai numeros din Parlamentul European, numărând 221 de membri.
Fost prim ministru al Luxembourgului, este un susținător al integrării Uniunii Europene, fiind numit deseori un ”federalist”.
Membrii PPE îl susțin în totalitate, a declarat săptămâna trecută Manfred Weber, președintele grupului:
”Cea mai importantă problemă pentru noi este creșterea competitivității, în contextul unor noi locuri de muncă. Ne dorim o stabilitate a politicii fiscale, ne dorim o Comisie Europeană eficientă, mai puțin birocratică, dorim ca vocea Europei să fie una puternică. Acestea sunt prioritățile noastre și am convenit cu Jean Claude Juncker asupra lor.”
Șeful guvernului de la Londra, David Cameron, a făcut un lobby puternic împotriva lui Juncker înaintea nominalizării sale. Prim ministrul britanic este de părere că viziunea fostului premier luxembourghez despre Europa este în defavoarea statelor naționale și a intereselor individuale ale acestora.
Votul pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene va avea loc mâine, 15 iulie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.