Preşedintele Comisiei Europene, Jean – Claude Junker, vine astăzi în România.
El se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu şi va rosti un discurs în Parlament.
După amiază, preşedintele Comisiei Europene va discuta cu cetăţenii despre viitorul Uniunii Europene, la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.
Vizita lui Jean-Claude Junker are loc în contextul Zilei Europei, sărbătorită recent şi marcării a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Pe 9 mai s-au împlinit 67 de ani de la declaraţia istorică din 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care a stat la baza construcţiei europene.
Acţiunile dedicate acestui eveniment continuă zilele acestea.
Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.
Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.
Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.
O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.
Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm oRomânie pentru o Europă Unită.
Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56
În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.
Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”. Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.
De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.
Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.
Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.
Economia globală, criza refugiaților, lupta împotriva terorismului și finanțarea ei, tratatele de liber schimb cu Statele Unite sunt principalele probleme dezbătute de șefii celor mai importante țări în cadrul întâlnirii G 20 găzduite, timp de două zile, de China.
Liderii europeni prezenți la summit au susținut provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană și au subliniat succesele înregistrate.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a accentuat progresele din zona euro, care a înregistrat o dezvoltare mult mai rapidă decât Statele Unite și Marea Britanie, în continuare fiind așteptată o creștere de 1,8 procente. Șomajul a atins cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, iar planul de investiții pentru Europa este deja un succes, reușind ca, în doar primul an, să concentreze 37% din ținta propusă, de 315 miliarde de euro.
Pe de altă parte, Tratatul de liber schimb Uniune- Statele Unite trebuie negociat în continuare, de el depinzând unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord la nivel global referitor la industria oțelului și necesitatea de a recâștiga încrederea cetățenilor prin instituirea unui sistem transparent și cinstit de taxare.
Criza refugiaților reprezintă o altă preocupare majoră, președintele Consiliului European Donald Tusk anunțând că, la acest capitol, Europa este aproape de limită:
Vom îndemna G 20 să profite de oportunitatea viitoarelor summit-uri pe tema refugiaților și migranților, găzduite de Națiunile Unite și președintele Obama pentru a spori ajutorul și relocările către țări din afara Europei. Este chiar mai important, ținând cont că în Europa capacitatea practică de a găzdui noi valuri de refugiați, fără a mai vorbi de migranții economici ilegali, este aproape de limită.
Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii Europene, acest adevăr:
Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.
Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.
Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.
La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.
Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.
Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.
La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.
Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.
Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.
Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.
Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.
Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.
Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.
Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.
Liderii europeni şi africani au stabilit soluţii comune în cadrul Summit-ului international de la La Valletta, Malta. Detalii în rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Europa va contribui cu încă 1,8 miliarde euro la combaterea cauzelor migraţiei ilegale din Africa.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a lansat la summit-ul de la La Valletta Fondul fiduciar de urgenţă, instrument complementar acţiunilor de asistenţă acordată de Uniune ţărilor din Africa.
Banii provin din instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene, dar și din contribuții ale statelor membre și ale altor donator, precum Norvegia şi Elveţia.
La reuniunea de la La Valletta a fost adoptat şi un plan de acţiune care include măsuri ce vizează o mai bună organizare a căilor legale de migrație și de mobilitate, intensificarea luptei împotriva rețelelor infracționale implicate în activități de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane şi intensificarea cooperării în problema returnării și readmisiei.
În ceea ce priveşte relocările, Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker s-a declarat dezamăgit:
“ Nu sunt deloc mulţumit de ritmul de până acum al relocărilor. 130 de persoane au fost relocate în vreme ce intenţia noastră era să relocăm 160 000. Nu avem mult timp şi dacă păstrăm acest ritm vom ajunge la rezultatul dorit în 2101, prin urmare trebuie să mărim viteza.”
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker
Turcia a fost şi ea în centrul discuţiilor, ca ţară ce găzduieşte peste 2 milioane de imigranţi din Orientul Mijlociu.
Un summit Uniunea Europeană- Turcia este programat la sfârşitul acestei luni.
Continuarea violenţelor pe teritoriul Ucrainei reprezintă un real motiv de dezamăgire, a spus Preşedintele Comisiei Europene, care a reafirmat necesitatea respectării prevederilor Acordului de la Minsk.
Jean Claude Junker a subliniat că acest mesaj vizează în special partea rusă:
„Aş vrea să reafirm dorinţa de a vedea că cele două părţi pun în aplicare, în totalitate, prevederile acordului de la Minsk. Şi mă refer în special la Rusia. Asta pentru că partea rusă nu pare să îndeplinească îndatoririle care îi revin”
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Ucraina a reprezentat un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii dintre Jean Claude Junker şi preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko. Oficialul european a insistat asupra faptului că acesta trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2016 şi că nicio amânare nu va fi acceptată, chiar dacă există încercări de a întârzia intrarea lui în vigoare .
Preşedintele Comisiei Europene a remarcat, totodată progresele realizate de Ucraina şi a anunţat intenţia Uniunii de a propune liberalizarea, pentru această ţară, a regimului vizelor, chiar înainte de sfârşitul acestui an.
Potrivit unui bilanţ recent, peste 6 800 oameni au murit în luptele din estul statului vecin şi 1 400 000 ucrainieni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele
Comisia Europeană a definitivat setul de instrumente care permite ca Fondul European din cadrul Planului de Investiţii Strategice să devină operaţional din luna septembrie a acestui an.
Colegiul comisarilor a aprobat ieri regulamentul de funcţionare, modul în care băncile naţionale sprijină proiectul şi alte măsuri necesare implementării lui.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a explicat necesitatea acestui plan:
“Avem nevoie de plan chiar acum pentru că este important să spunem că este necesară consolidarea finanţelor publice, dar, în afară de asta, ne trebuie fonduri structurale pentru a ne asigura că potenţialul de dezvoltare pe termen mediu a economiei în Europa poate fi mai mare.”
Preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer consideră că Planul de investiţii strategice al Comisiei Junker îşi va dovedi eficienţa foarte repede:
“Va avea un impact mare asupra economiei şi, cred că, în situaţia actuală, marcată de diferenţe majore în Europa şi de decalajul de inovaţie încă şi mai mare, acesta este un pas foarte curajos, îndrăzneţ care îşi va arăta rezultatele.”
315 miliarde euro! Aceasta este suma pe care Comisia Europeană doreşte să o mobilizeze prin acest plan, prin investiţii publice şi private.
Banii vor fi folosiţi pentru finanțarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport și în sectorul energetic, ducând la apariţia de noi locuri de muncă.
Strategia privind uniunea energetică, declarată prioritate a Comisiei Junker, este o acţiune comună şi pe termen lung pentru Europa.
Acesta este cel mai ambiţios proiect european în domeniul energiei şi va integra cele 28 de pieţe europene ale energiei într-o singură Uniune energetică, pentru ca Europa să devină mai puţin dependentă de energie şi pentru a oferi investitorilor predictibilitatea de care au nevoie pentru a crea locuri de muncă şi pentru a realiza creştere economică.
Proiectul este îndreptat şi spre exterior prin implicarea partenerilor din întreaga lume, deoarece într-o economie globalizată, energia nu are graniţe. Ce se întâmplă într-o parte a lumii are un impact mare asupra altora, mai ales când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, a declarat Maroš Šefčovič, vice-preşedintele Comisiei Europene, responsabil cu uniunea energetică, la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud.
„Noi dorim să folosim conceptul uniunii energetice pentru a face o largă mobilizare, de aceea mă aflu aici. Putem învăţa unii de la alţii, putem să ne împărtăşim cunoştinţele, putem să facem schimb de informaţii, să folosim experienţa obţinută în timp pentru a rezolva problemele globale.”
Obiectivul Uniunii Europene de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă poate constitui o provocare, dar în acelaşi timp este şi o mare deschidere spre cooperare, iar aceasta implică investiţiile, comerţul, proiectele de cercetare comune şi ajutorul pentru dezvoltare, a mai precizat vice-preşedintele Comisiei Europene.
Conferinţa Internaţională pentru Energii Regenerabile se va desfăşura între 4 şi 7 octombrie în ţara noastră.
„Eficienţa energetică înainte de toate”- acesta este principiul evidenţiat de Pachetul de vară al Comisiei Europene în domeniul energiei.
Anunţate ieri la Bruxelles, propunerile aduc beneficii noi pentru consumatorii de energie.
Totodată, sunt prevăzute actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii.
Piaţa de energie urmează să fie reorganizată.
Toate acestea reprezintă un pas important pentru punerea în aplicare a strategiei privind uniunea energetică, prioritate declarată a Comisiei Junker.
Prin propunerile de ieri, Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică, a explicat:
“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”
Şi Miguel Arias Cañete, comisar European pentru politici climatice și energie, a declarat:
„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”
Ieri a fost lansată o consultare publică pe această temă.
Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.
Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.
Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.
Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.
Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.
Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.
Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila
“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)
Planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, propus de Comisia Junker, a primit ieri susţinerea Parlamentului European. Deputaţii au modificat structura de finanţare şi au câştigat dreptul de a-şi da acordul în privinţa alegerii conducerii Fondului.
Ei au cerut ca Planul de investiţii să se aplice ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară. Pentru formularea lor, Comisia va analiza circumstanţele din fiecare stat în parte. De asemenea, zona euro trebuie privită ca un întreg, iar efectele asupra celorlalte ţări membre nu vor fi ignorate.
Per ansamblu, Planul Junker a fost caracterizat ca fiind un instrument inovativ care va stimula investiţiile în Europa.
Prezent în Parlamentul European, Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a spus că Europa nu duce lipsă de bani. Aceştia sunt concentrate în sectorul privat, dar sunt multe motivele pentru care nu sunt investiţi în economia reală. De altfel, mai crede Katainen, structura economiei ar trebui privită cu mai multă atenţie:
„Unul din aspectele căruia nu i-am dat prea multă atenţie în trecut este partea structurală a economiei noastre. Mi-ar plăcea să ne concentrăm mai mult asupra structurii economiei pentru că dacă ne uităm la ţările cu probleme, acestea sunt de natură structurală mai degrabă decât ciclice.”
În luna septembrie a acestui an se aşteaptă ca Planul de investiţii al Comisiei Junker să fie complet operational.
Comisia Europeanã a lansat o nouã platformã online care sã permitã funcăţionarilor din serviciile publice care lucreazã cu fonduri europene sã facã schimb de experienţã şi de bune practici la nivel european.
Principalele caracteristici ale initiative PEER 2 PEER sunt comoditatea, flexibilitatea, promptitudinea, calitatea si tinta precisă.
Primim toate informaţiile despre subiect de la Claudia Ruse de la Bucurşti FM:
Nouă platformă permite funcționarilor din cadrul serviciilor publice să facă schimb de experiență și de bune practici la nivel european, pentru a îmbunătăți și mai mult modul în care sunt cheltuite și gestionate investițiile.
Platforma on-line se referã la un schimb de bune practici între statele membre si este considerat un instrument de comunicare directã şi de împãrtãşire a experienţei între autoritãţile de management ale spaţiului comunitar..
Acesta a fost creat pentru a ajuta statele membre sã-şi îmbunãtãţeascã capacitate administrativã în gestionarea fondului european de dezvoltare regionalã şi a fondului de coeziune.
La nivelul Uniunii Europene, existã câteva zeci de mii de funcţionari din administraţiile naţionale şi locale implicaţi în gestionarea acestor fonduri europene.
Actuala iniţiativã face parte dintr-o strategie mai amplã a Comisiei Europene, care presupune consolidarea capacitatii administrative şi de a utiliza pe deplin potenţialul de politicã regionalã privind crearea de locuri de muncã şi creşterea economicã durabilã în conformitate cu obiectivele stabilite de strategia „Europa 2020” şi noul plan de investiţii al Comisiei Europene, conduse de Jean Claude Junker.
Domeniile variază de la eficienţa energeticã pânã la piaţa telecomunicaţiilor şi agenda digitalã.
Comisarul pentru politica regionalã, Corina Creţu, spune cã obiectivul acestui demers este de a îmbunãţi şi mai mult modul în care sunt cheltuite şi gestionate investiţiile europene.
Corina Creţu explică cum poate fi folositã aceastã platformã online de cãtre funcţionarii români care lucreazã cu fondurile europene.
” Practic pot solicita Comisei Europene ajutor în privinţa achiziţiilor publice, de pildã, care este o slãbiciune în România, iar noi identificãm în cadrul altor state membre care au avut bune performanþe, identificãm expertul potrivit pentru solicitarea respectivã. Cred cã şi în România începe sã se formeze un corp de oameni care cunosc legislaþia, care cunosc regulile de implementare şi pot avea schimb de pãreri în legãturã cu deficienţele şi problemele care se ivesc pentru orice stat nou membru. “
Comisarul Corina Creţu mai spune cã statele membre mai noi, care au aderat recent nu au experienţã atât de bogată în proiecte şi în absorbţia fondurilor şi de aceea aceastã platformã online poate fi de folos pentru a câştiga experineţã şi bune practici în utilizarea fondurilor europene.
“Datoria noastrã, a Comisiei Europene, este sã facem tot ce putem pentru a ajuta statele membre sã îşi creascã rata de absorbţie pentru perioada 2007-2014 şi, în paralel, sã înceapã cu dreptul noua perioadã de programare 2014-2020”.
Corina Creţu afirmã cã, atunci când a preluat mandatul de comisar, şi-a stabilit prioritatea de a ajuta statele membre sã concretizeze aceste beneficii ale investiţiilor politicii regionale printr-o gestionare de înaltã calitate în toate etapele procesului.
Inițiativa reprezintă un pas important, fiind flexibilă, ușor de utilizat şi direcționată către abordarea necesităților specifice ale regiunilor europenemai spune oficialul European.
Potrivit studiului comandat de Direcţia Generalã de Politcã Regionalã şi Urbanã a existã o cerere mare pentru un instrument de schimburi de experienţã între organismele care gestioneazã Fondul;european de dezvoltare regionalã şi Fondul de coeziune.
Consiliul European este reunit zilele acestea la Bruxelles. Aflăm concluziile primei zile de la Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Reprezentanţii Uniunii s-au angajat să conlucreze pentru construirea uniunii energetice, absolut necesare, după cum susţine preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker:
“ Uniunea energetică este o necesitate pentru că Europa cheltuie 400 mld. euro pe an pentru importul de produse energetice, mai mult de 1 miliard pe zi. Este evident că trebuie să punem capăt dependenţei totale de terţe ţări în privinţa aprovizionării energetice. “
Printre măsurile avute în vedere sunt: accelerarea proiectelor de infrastructură, inclusiv interconectările, şi revizuirea contractelor referitoare la importul de gaze astfel încât acestea să nu mai poată fi folosite drept armă politică, după cum a declarat şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, Tusk a spus că sancţiunile împotriva Rusiei vor fi menţinute până la implementarea completă a acordului de la Minsk:
“ Consiliul European a căzut de acord că durata sancţiunilor va fi legată în mod clar de implementarea completă a acordului de la Minsk, având în minte că aceasta este doar până la sfârşitul lui 2015. În plus, Consiliul este gata să ia noi măsuri, dacă va fi necesar.”
Reuniunea Consiliul European continua astăzi.
Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.
Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.
Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!
Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.
Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”
Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.
„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”
Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska
Noua Comisie Europeană, condusă de Jean- Claude Junker, din care face si romanca Corina Cretu, și-a preluat mandatul care va dura cinci ani. Care a fost drumul parcurs până aici, aflăm din rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, București FM
Provocările Europei nu pot aștepta!
Acesta a fost motto-ul zilei de sâmbătă, 1 noiembrie, când Comisia Junker şi-a început oficial activitatea.
Este pentru prima dată, după introducerea audierilor în Parlamentul European, în 1994, când o Comisie Europeană își preia atribuțiile la termen.
Și tot ca o premieră: președintele ei, luxemburghezul Jean- Claude Junker, a ajuns să ocupe această funcție după ce Parlamentul European l-a ales, și nu doar i-a aprobat numirea, ca urmare a propunerii Consiliului European.
După alegerea lui, în iulie anul acesta, cu o majoritate covârșitoare, Jean- Claude Junker a prezentat echipa Consiliului European. Împreună au convenit asupra listei finale a comisarilor desemnați, care a fost înaintată Parlamentului în septembrie.
Au urmat audierile în comisiile de specialitate și, după o schimbare de componență și mai multe ajustări negociate, Comisia Junker a fost votată şi pe 23 octombrie Consiliul European a numit-o oficial. De astăzi, noua Comisie Europeană își începe efectiv activitatea, iar președintele Jean- Claude Junker consideră are echipa potrivită :
“Cu această nouă Comisie avem oportunitatea extraordinară dar și obligația de a asigura un nou început, de a lucra pentru a îndrepta situația dificilă geopolitică și pentru a întări revigorarea economică, să construim o Europă unită care asigură locuri de muncă și dezvoltare cetățenilor ei. Cred că am echipa potrivită pentru așa ceva.”
Mandatul Comisiei Junker se va încheia la 31 octombrie 2019.
Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 de membri vor intra în pâine în luna ce urmează. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.
Ziua de astăzi este repausul binemeritat după ce, până aseară, Parlamentul European, prin comisiile sale, a supus întrebărilor europedeputaților pe cei desemnați să facă parte din echipa președintelui, Jean Claude Junker. Ultimii doi aflați în fața aleșilor europeni au fost slovena Violeta Bulc și slovacul Maroš ŠEFČOVIČ.
Deși, la prima vedere, ar putea părea formalități, audierile nu au fost nici pe de parte așa. Mai multe planuri s-au intersectat atunci când cei înaintați pentru portofolii viitoarei Comisii Europene nu au oferit răspunsuri potrivit așteptărilor.
Este vorba despre neînțelegerile dintre principalele grupuri politice din legislativul comunitar, dar și despre gesturile politice ale celor intervievați în țările de proveniență. În aceeași măsură a contat și pregătirea lor pentru a face față discuțiilor din comisiile parlamentare.
Au trecut cu greu testele: francezul Pierre Moscovici, englezul Jonathan Hill, dar și spaniolul Miguel Arias Canete.
Dacă cei trei au primit undă verde în cele din urmă, nu același lucru s-a întâmplat cu slovena Alenka Bratusek, fost prim ministru la Ljubljana. Slaba pregătire în a oferi răspunsuri, dar și faptul că s-a autopropus din partea Sloveniei pentru portofoliul uniunii energetice au dus respindegerea ei după ce 112 eurodeputaţi s-au pronunţat împotriva nominalizării.
Astfel, Slovenia a pierdut postul uniunii energetice și l-a primit pe cel al transporturilor, primul fiind rezervat slovacului Maroš ŠEFČOVIČ care poate deveni, astfel, și vicepreședinte al Comisiei Europene.
Important este faptul că echipa de 28 de oameni a trecut testul comisiilor. Se va vedea în ce măsură cele declarate de comisarii desemnați în fața eurodeputaților vor conta mâine. La fel și ceea ce spunea președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Uniunea Europeană se află într-o criză în ceea ce privește posibilitatea de a oferi răspunsuri, explicații. Toți care se uită la noi, adesea, nu înțeleg ceea ce facem. Îmi doresc să apropii Uniunea Europeană de europeni. Eu vreau ca europenii să fie mândri de Uniunea Europeană și îmi doresc ca pe plan internațional Uniunea Europeană să poată face diferența, în special, în momente istorice, tragice și periculoase. Nu îmi voi începe mandatul spunând că totul va fi bine. Sunt multe lucruri care nu merg bine în Europa și îmi doresc să îmbunătățesc ceea ce merge bine și să găsim soluții pentru ceea ce nu merge.
Cu siguranță, Jean Claude Junker își dorește ca votul de mâine din plenul Parlamentului European să meargă bine. Eurodeputații vor vota asupra componenței întregii Comisii. Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 vor intra în pâine la începutul lui noiembrie. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
