Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său. Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor. Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi constituit în Germania – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandamentul va fi operațional în luna septembrie, va avea 700 de persoane și va coordona eforturile aliaților – a mai precizat Stoltenberg. Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Washington, Alianța a numit și un înalt reprezentant al NATO în Ucraina: Patrick Turner își va începe mandatul la Kiev în luna septembrie. Acesta a ocupat anterior funcțiile de secretar general adjunct al NATO pentru operațiuni și de secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare. La Summitul NATO de la Washington, aliații au convenit să înființeze și programul de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina, pentru a coordona mai bine furnizarea de echipamente militare și de instruire.
Edi Nicola (relaizator) – Start cu o nouă producție marca „Oră armatei”, aici, la Radio România Actualități. Evenimentul central al acestei săptămâni a fost summitul Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc de marți și până joi la Washington, în Statele Unite ale Americii, un summit aniversar care a marcat 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii țărilor NATO au luat acolo decizii importante privitoare la securitatea de pe glob, dar și din regiunea țării noastre. Marea Neagră și Ucraina, unde continuă războiul contra Federației Ruse, sunt puncte extrem de fierbinți în plan geopolitic, iar Alianța Nord-Atlantică este, evident, deosebit de preocupată de ceea ce se întâmplă aici. La Washington s-a stabilit consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și s-a agreat întărirea și modernizarea posturii de descurajare și apărare colectivă. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut ca regiunea Mării Negre să fie tratată ca una de importanță strategică și a pledat pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în mod special pentru Republica Moldova. Președinții României și Ucrainei au semnat un acord de securitate între cele două țări. Klaus Iohannis: Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile. Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar și pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune. Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic. Edi Nicola (realizator): În declarația finală a summitului se arată că aliații intenționează să furnizeze Ucrainei o finanțare minimă de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar, în cursul anului viitor, iar Alianța va continua să sprijine Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. În ceea ce privește Rusia, aceasta rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. În declarația adoptată la Washington, liderii țărilor NATO au solicitat Chinei să înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei. Documentul evidențiază și cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, care a devenit mai semnificativă în contextul războiului din Ucraina. Declarația mai afirmă că Alianța va descuraja și va apăra împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete, prin consolidare a sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: La acest summit trecem la o nouă etapă și punem bazele astfel încât Ucraina să învingă. Aliații au convenit asupra unui angajament financiar major pentru Ucraina, cu o valoare minimă de 40 de miliarde de euro în anul următor. Acest angajament va oferi Ucrainei sprijinul de încredere de care are nevoie pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii rusești acum și în viitor. De fapt, tot ceea ce facem, comandamente, sprijin financiar și militar, acorduri de securitate și creșterea interoperabilității sunt pentru ca Ucraina să triumfe.
Aliații au convenit că, pe măsură ce Ucraina continuă reformele necesare, o vom sprijini pe calea iversibilă către aderare. Astăzi trimitem Moscovei un mesaj puternic de unitate și hotărâre: că violența și intimidarea vor fi pedepsite și că Ucraina poate conta pe NATO acum și pe termen lung. Edi Nicola (realizator): Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele NATO l-au desemnat pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor șef al Alianței Nord-Atlantice.
Numirea lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său contracandidat pentru acest post, președintele Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că s-a retras din cursă.
Rutte va deveni cel de-al 14-lea secretar general al NATO pe 1 octombrie 2024.
El îi va succede norvegianului Jens Stoltenberg, aflat în această funcție de un deceniu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să asiste la summit-ul Alianței care va avea loc în luna iulie la Washington, dar a arătat că nu se așteaptă la un acord între statele membre care să permită adresarea unei invitații de aderare Ucrainei. Aflat la Kiev, Stoltenberg s-a declarat în schimb încrezător că summit-ul din 9-11 iulie va ajuta Ucraina să avanseze pe drumul aderării la NATO, proces pe care l-a calificat drept ireversibil. El a amintit că în cadrul NATO a fost convenită consolidarea rolului Alianței în coordonarea asistenței militare destinate Ucrainei și a programelor de instrucție pentru armata ucraineană oferite de statele membre pentru a o susține în războiul cu Rusia. La reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, Jens Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanțări pe cinci ani pentru Ucraina, inițiativă primită cu reacții diferite de cele 32 de state membre ale Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a propus înființarea unui fond de contribuții aliate în valoare de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de 5 ani pentru Ucraina.
Pachetul ar urma să fie aprobat de liderii statelor NATO la summitul de la Washington, care va avea loc în luna iulie a acestui an.
Ca parte a pachetului, NATO ar putea prelua atribuțiile operaționale ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus în prezent de Statele Unite ale Americii și care coordonează sprijinul, inclusiv cu echipamente militare, al circa 50 de țări.
O astfel de decizie ar putea proteja structura de orice schimbare la nivel politic care ar putea rezulta după alegerile din noiembrie din Statele Unite.
În prezent, există îngrijorări în rândul oficialilor europeni că o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea duce la retragerea ajutorului american pentru Ucraina.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Miniştrii apărării din țările NATO s-au întâlnit de joi, la Bruxelles, unde au discutat despre măsurile de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare. Noile planuri de apărare a țărilor NATO – aprobate la Summit-ul de la Vilnius din luna iulie a anului trecut – sunt exersate în această perioadă în cadrul celui mai mare exercițiu al Alianței, din ultimele trei decenii, „Steadfast Defender”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Oficialul NATO a mai arătat că în 2024 se așteaptă ca un număr record de state aliate să depășească plafonul de două procente din Produsul Intern Brut pentru apărare.
Jens Stoltenberg: De la momentul luării angajamentului pentru investiții în anul 2014, aliații europeni și Canada au contribuit cu peste 600 de miliarde de dolari pentru apărare. În acest an așteptăm ca 18 state aliate să atingă plafonul de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare. În 2024, țările NATO din Europa vor investi în apărare un buget total de 380 de miliarde de dolari. Pentru prima dată, această sumă va reprezenta 2% din Produsul Intern Brut combinat.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): La Cartierul General NATO a avut loc și o nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite, dar și o întâlnire a Consiliului NATO-Ucraina. România a fost reprezentată la toate aceste reuniuni de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cu cât Rusia are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât crește probabilitatea ca și China să decidă să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele – a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Alianța Nord-Atlantică nu vede China ca pe un adversar, dar ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa – a mai adăugat oficialul NATO, care a spus și că situația Ucrainei pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, dar că există și motive de optimism.
Jens Stoltenberg: Cel mai important lucru este că Ucraina a supraviețuit ca națiune suvenană și independentă. Rusia a pierdut ceea ce și-a dorit să obțină cu acest război, și anume să controleze Ucraina. Sunt destul de încrezător că aliații NATO vor continua să ofere sprijin, deoarece sprijinul pentru Ucraina nu este o acțiune de caritate, ci este o investiție în propria noastră securitate.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Marți a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene. Principalul subiect de discuție a fost sprijinul pentru Ucraina și adaptarea instrumentelor actuale, cum ar fi Facilitatea Europeană pentru Pace, ca răspuns la cerințele partenerului ucrainean. Prezent în capitala Belgiei, ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a informat partenerii europeni cu privire la demersurile recente întreprinse la nivel național, inclusiv în contextul declarației comune România-Ucraina, adoptată la 10 octombrie, care prevede creșterea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Miniștrii apărării s-au întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care au discutat despre măsurile de protecție a infrastructurii critice, după ce recent a avut loc un incident la conducta de gaz din Marea Baltică.
Jens Stoltenberg: Avem mai multe nave și avioane de patrulare, avem drone pentru a crește prezența în Marea Baltică și Marea Nordului. Am stabilit, de asemenea, un centru de comandă maritim în Regatul Unit, pentru a coordona mai bine forțele aliate, în cooperare cu partenerii și cu Uniunea Europeană, dar și cu sectorul privat, în ceea ce privește schimbul de informații pentru protecția infrastructurii maritime
Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea Suediei la NATO
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:14
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Turciei, Recep Erdoğan, a trimis luni spre ratificare parlamentului din această ţară protocolului de aderare a Suediei la NATO.
Documentul a fost semnat pe 23 octombrie de liderul turc şi înaintat către Marea Adunare Naţională pentru aprobare, precizează un comunicat al preşedinţiei.
Erdoğan îşi ridicase în luna iulie veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, precizând totuşi că ratificarea va depinde de parlamentul turc, care şi-a reluat lucrările în această lună – transmite Agerpres.
La rândul său, Ungaria, prin ministrul său de externe, a arătat marţi că parlamentul maghiar va lua o decizie suverană cu privire la acceptarea Suediei în Alianţă.
Turcia şi Ungaria sunt ultimele membre ale NATO care nu au ratificat până acum aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a transmis că Suedia ar trebui să se alăture blocului militar cel mai târziu la reuniunea miniştrilor de externe din ţările aliate, care va avea loc la finalul lunii noiembrie.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): NATO a decis să prelungească cu încă un an mandatul secretarului general, Jens Stoltenberg. Ţările aliate au preferat să rămână cu un lider experimentat în loc să încerce să convină asupra unui succesor în actualul context de securitate.
Stoltenberg este liderul Alianţei Nord-Atlantice din 2014, iar mandatul său fusese deja prelungit de două ori, o dată cu un mandat plin, de patru ani, apoi pentru încă un an, odată cu începerea războiului din Ucraina.
Actualul mandat expira la sfârşitul lunii septembrie. Secretarul general al NATO este şeful civil al organizaţiei, acesta nu are rol de comandă militară.
Deciziile politice, militare şi strategice revin statelor membre, însă împreună cu preşedintele Comitetului Militar şi cu comandantul suprem aliat. Titularul funcţiei este unul din cei mai importanţi oficiali ai NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit joi și vineri la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuții privitoare la sprijinul pentru Ucraina și la consolidarea postului de apărare și descurajare a Alianței, în preambulul summit-ului de la Vilnius de luna viitoare.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța va adopta noi planuri, va avea o nouă structură de forțe și va fi nevoie de întărirea angajamentelor de a investi mai mult în apărare.
Jens Stoltenberg:Mesajul principal la summit-ul de la Vilnius va fi că toți aliații sunt alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie. Trebuie să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă acest război și că Ucraina va triumfa ca națiune suverană și independentă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministeriala NATO a fost precedată de consultări ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite.
Aliații NATO intenționează să mărească sprijinul pentru Kiev și să crească producția pentru propriile stocuri de armament.
Secretarul american al apărării, Loyd Austin:Săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat un nou pachet în valoare de peste 2 miliarde de dolari în cadrul inițiativei de asistență pentru Ucraina. Ajutorul include muniție suplimentară pentru sistemele de apărare anti-aeriană Patriot și Hawk, proiectile de artilerie de diverse calibre.
Marți, președintele Biden a autorizat o nouă livrare de echipamente militare din stocurile americane, în valoare de 325 milioane de dolari, care conține muniții pentru sistemele ucrainene Nasams și Himars, vehicule de luptă Bradley și transportoare blindate Striker, armament antitanc și alte capabilități critice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.
Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.
Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.
Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.
Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene și la reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare, desfășurate marți la Bruxelles.
Oficialii europeni au discutat despre sprijinul Uniunii pentru Ucraina și despre inițiativele recente privind achizițiile în comun în domeniul apărării, care urmăresc revitalizarea capacităților industriale ale statelor membre.
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a prezentat ultimele evoluții privind angajamentele operaționale ale Uniunii Europene și progresele Inițiativei pentru cooperarea structurată permanentă.
Miniștrii apărării europeni s-au întâlnit în acest cadru cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care au agreat elemente privind cooperarea dintre cele două organizații, cu un accent pe asigurarea unui răspuns comun la provocările din actualul mediu de securitate.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Aliații NATO și parteneri lor au furnizat Ucrainei 230 de tancuri de luptă și 1.550 de vehicule blindate pentru a o ajuta să contracareze ofensiva rusă și să-și recucerească teritoriul.
Este declarația făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la întâlnirea avută joi, 27 aprilie, la Cartierul General al NATO cu ministrul Xavier Bettel, prim-ministrul Luxemburgului.
De la începutul ofensivei ruse din februarie 2022, statele membre NATO au furnizat sisteme de apărare antiaeriană, artilerie și avioane de luptă, instruind zeci de mii de militari ucraineni în utilizarea armamentului de tip NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Prin Grupul de contact, aliații NATO au sprijinit considerabil Ucraina. Mai mult de 98% din materialele de luptă promise Ucrainei au fost deja livrate.
Asta înseamnă peste 1.550 de vehicule blindate, 230 de tancuri și alte echipamente, ce includ și importante cantități de muniție.
În total, am antrenat și echipat mai mult de nouă brigăzi blindate ucrainene, ceea ce va situa Ucraina într-o poziție de forță pentru a-și continua lupta de recâștigare a teritoriilor ocupate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.
Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg:Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.
Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.
Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
Liderii formatului B9 s-au angajat la creșterea prezenței militare pe flancul estic al NATO
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 13:46
Sonia Raicu (realizator rubrică): Miercuri, la Varșovia, liderii formatului București 9 au adoptat o declarație comună, la un an de la invadarea Ucrainei.
Mesajul transmis de aceștia a fost că Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale.
Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, aliaţii sunt pregătiți să crească nivelul prezenței militare în țările de pe flancul estic.
Liderii participanți au discutat despre modalitățile de a trage la răspundere Rusia, prin instrumentele dreptului internațional, pentru crimele comise în conflictul din Ucraina.
Totodată, s-a discutat despre situația prezentă a Republicii Moldova în actualul context al conflictului din Ucraina și despre provocările de securitate actuale la adresa Chișinăului.
Președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent la Varșovia, a declarat miercuri că statele de pe flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii și a subliniat că sporirea prezenței militare americane în regiune trebuie să continue: Noi, liderii de pe flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii.
Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga acest război.
România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv și o amploare transatlantice.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Şi președintele SUA, Joe Biden, s-a angajat miercuri, în prezența secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, să protejeze țările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă prima linie de apărare împotriva Rusiei. La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că ciclul agresiunii rusești trebuie întrerupt.
Jens Stoltenberg:Președintele Putin nu se pregătește pentru pace, ci se pregătește pentru război. Trebuie să menținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga.
Nu știm când acest război se va încheia, însă atunci când se va întâmpla trebuie să avem grijă ca istoria să nu se mai repete.
Am văzut modelul de agresiune al Rusiei de-a lungul mai multor ani: Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014, iar apoi invazia Ucrainei, anul trecut. Nu putem permite Rusiei să afecteze securitatea Europei.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, la Bruxelles, declarația comună privind cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.
Documentul își propune să consolideze și să extindă parteneriatul strategic dintre cele două organizații.
Jens Stoltenberg a subliniat importanța relației NATO-Uniunea Europeană, în contextul schimbării mediului de securitate ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Jens Stoltenberg:Declarația noastră arată clar că NATO rămâne baza apărării colective și rămâne esențială pentru securitatea euroatlantică. Documentul recunoaște, de asemenea, valoarea unei apărări europene mai capabile, care contribuie pozitiv la securitatea noastră și este complementară și interoperabilă cu NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Este al treilea acord de acest fel între cele două organizații, după precedentele declarații comune semnate în anii 2016 și 2018.
Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat joi că este periculos de subestimat Rusia și ambițiile președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Rușii au dat dovadă de o mare disponibilitate de a tolera pierderile și suferința, a declarat Stoltenberg la o conferință de afaceri în Norvegia.
Nu avem indicații că președintele Putin și-a schimbat planurile și obiectivele în Ucraina, așa încât este periculos să subestimăm Rusia, a conchis secretarul general al NATO.
Comitetul militar al NATO va avea o reuniune pe 18 și 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluția războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pentru a lua în discuție alte chestiuni de importanță strategică.
Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!
Publicat de Gabriel Stan,
31 octombrie 2022, 15:17
Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.
Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.
Jens Stoltenberg:România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.
Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 13:40
Adrian Gâtman (realizator rubrică): La Cartierul general NATO de la Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței, care au stabilit sprijinul pe care țările NATO îl vor oferi în continuare Ucrainei. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg:
Jens Stoltenberg: Aliații NATO furnizează sisteme avansate, inclusiv artilerie, apărare aeriană și vehicule blindate. De asemenea, oferim combustibil, îmbrăcăminte de iarnă și echipamente medicale, ca parte a pachetului de asistență al NATO.
Alianța va livra în scurt timp Ucrainei echipamente anti-dronă cu sute de sisteme de bruiaj care pot contracara dronele de proveniență rusească și iraniană, pentru a proteja poporul ucrainean și infrastructura critică.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Jens Stoltenberg a exprimat și poziția Alianței Nord-Atlantice la amenințările ruse privind folosirea armelor nucleare.
Jens Stoltenberg: Retorica nucleară a președintelui Putin este periculoasă și iresponsabilă. Luăm în serios aceste amenințări și rămânem vigilenți. Aliații au fost informați cu privire la exercițiul de descurajare planificat al NATO, „Steadfast Noon”, care începe săptămâna viitoare.
Acesta este un antrenament anual de rutină. Descurajarea nucleară a NATO menține pacea, previne construirea și descurajează agresiunea.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO au mai discutat și despre eforturile colective pentru adaptarea pe termen lung a postului de descurajare și apărare în flancul estic al Alianței și despre stadiul operațiilor și misiunilor NATO din Balcani de Vest și din Irak.
România a fost reprezentată la reuniunea de la Bruxelles de ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul comandant suprem al Forțelor Aliate în Europa este generalul american Christopher Cavoli. Acesta a preluat oficial comanda forțelor armate comune ale NATO de la compatriotului său, generalul Tod Walters. Transferul de autoritate a avut loc în cadrul unei ceremonii desfășurate luni, 4 iulie, la Cartierul General al Alianței de la Mons, Belgia, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: A fi comandant suprem al Forţelor Aliate din Europa înseamnă a fi în slujba a 30 de ţări şi a unui miliard de oameni. Înseamnă totodată a conduce milioane de femei şi de bărbaţi în uniformă, din toată Alianţa, şi zeci de mii de militari sub comandă directă. În acelaşi timp, înseamnă să aperi valorile democratice şi modul nostru de viaţă. Este una dintre cel mai importante funcţii militare din lume.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa este cea mai înaltă funcţie în ierarhia militară a forţelor NATO şi este deţinută, prin tradiţie, de un ofiţer american care conduce toate operaţiile militare aliate. La ceremonia din Belgia a fost prezent şi generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.
În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.
În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.
Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.
Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.
Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.
Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.
Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.
De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.
Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.
Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.
Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru:Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru:Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru:Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru:De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru:Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru:Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
Vizita Secretarului General al NATO în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:21
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Au sosit în România militarii americani din Regimentul 2 Cavalerie al Armatei Statelor Unite, dislocați în țara noastră ca urmare a măsurilor de consolidare a posturii aliate în Flancul estic al NATO.
1000 de militari, constituiți în Task Force Cougar, vor desfășura în perioada următoare antrenamente și activități în comun cu structurile Armatei Române în mai multe locuri din țară. Potrivit comandantului regimentului american, colonelul Joseph Ewers:
Joseph Ewers:Împreună ne vom asigura aliații, vom descuraja adversarii și vom fi gata să apărăm Alianța Nord-Atlantică. Mergem inițial într-un singur loc, dar deja ne gândim și la alte locuri din țară unde vom face echipă cu diverse unități românești.
Suntem acolo la iniţiativa Guvernului României și vom rămâne cât timp suntem primiți și cât timp va fi necesar. Nu avem o dată de încheiere, pentru că nici misiunea nu are stabilită în prezent o dată limită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Partenerii americani au ajuns în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au aflat vineri și președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe care îl ascultăm:
Jens Stoltenberg:Aceasta este de fapt NATO – America de Nord și Europa stând împreună, umăr la umăr gata, să protejeze și să apere România și orice alt aliat. Suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți pentru securitatea noastră colectivă. Prezența voastră transmite un mesaj puternic, într-un moment critic. NATO stă unită pentru a opri agresiunea și a menține pacea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În acest context, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa.
Cei doi oficiali au evaluat dinamica situației de securitatea din regiunea Mării Negre și au apreciat că suplimentarea efectivelor americane în România, dar și în alte zone ale Flancului estic al NATO este un semnal puternic al solidarității și determinării Alianței Nord-Atlantice.
În România se află până pe 17 februarie și un detașament american compus din 50 de militari și patru aeronave F-18 Super Hornet din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa, care va executa misiuni de antrenament în comun cu militarii Forțelor Aeriene Române ce vor opera aeronavele F-16 Fighting Falcon. Comandantul Bazei Aeriene Borcea, comandorul Cătălin Micloș:
Cătălin Micloș:Până pe la jumătatea lunii februarie este în derulare exercițiul Carrier Air Wing One. Spectrul de misiuni pe care îl vizăm este, practic, tot spectrul pe care îl executăm în fiecare zi, în perioada aceasta de an, operații de apărare aeriană.
Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări
Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.
În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.
Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.
În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.
Klaus Iohannis:Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.
NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.
Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.
Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.
Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.
Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.
Jens Stoltenberg:Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.
De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şefii apărării din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice au participat, prin sistemul de video conferință, la prima reuniune din acest an a Comitetului Militar al NATO.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a discutat cu omologii aliații despre implementarea conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului și a conceptului de descurajare și apărare în zona euroatlantică, două instrumente de importanță strategică pentru Alianță.
Daniel Petrescu:În cadrul acestei întâlniri, împreună cu ceilalți șefi ai apărării din țările NATO, am evaluat situația curentă de securitate, în perspectivă 360 de grade şi am prezentat pozițiile naționale de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare. De asemenea, ne-am bucurat şi de prezenţa şefilor apărării din Georgia și Ucraina, care ne-au prezentat situația de securitate și progresul reformelor militare din cele două țări.
În ceea ce mă privește, în intervențiile pe care le-am avut, am subliniat faptul că noul concept strategic al NATO trebuie să evidențieze în primul rând angajamentul statelor aliate pentru apărarea colectivă, potrivit Articolului 5 al Tratatului de la Washington, să evidențieze principalele riscuri și amenințări la adresa securității Alianței și am argumentat, de asemenea, necesitatea sporirii prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre pentru întărirea coezivă și credibilă a posturii de descurajare și apărare pe întreg flancul estic.
Reuniunea a fost condusă de amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar, iar la lucrări a luat parte și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: “România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre”.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:16
Cristian Dumitrașcu (realizator): O delegație condusă de premierul Nicolae Ciucă, din care a făcut parte și ministrul apărării, Vasile Dîncu, a participat la o serie de întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice.
Au fost abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din vecinătatea estică și Marea Neagră.
Totodată s-a discutat și despre viitorul concept strategic al NATOm care urmează să fie adoptat anul viitor, la summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut încă din noiembrie 2019 necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței. Îl ascultăm pe secretarul general al NATO, pe Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre, atât prin asigurarea comenzii Brigăzii Multinaționale de la Craiova, cât și prin misiunea de poliție aeriană întărită și acțiunile maritime. Totodată, ajută la descurajarea agresiunii ca parte a grupului de luptă multinațional din Polonia și găzduiește un punct cheie pentru apărarea antirachetă.
Mai mult decât atât, România contribuie la construirea stabilității din Balcanii de Vest, prin misiunea KFOR de menținere a păcii, și sprijină partenerii NATO, inclusiv Moldova și Ucraina. Trebuie să fim puternici, fermi, pregătiți și capabili să ne putem proteja unii pe ceilalți. Dar, în același timp, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.
În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.
Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.
Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.
Teodora Mazere(realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.
Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.
Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.
Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța Kosovo condusă de NATO.
Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.
Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.
A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.
Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.
În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.
Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.
Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.
S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.
Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.
Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.
Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.
Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Armata rusă începe ample manevre militare la frontiera cu UE
Publicat de adinaiftime,
14 septembrie 2017, 16:51
Rusia a lansat joi la porțile Uniunii Europene ample manevre militare comune cu Belarus, insistând să le prezinte ca fiind „pur defensive”, dar care sunt denunțate drept o demonstrație de forță de către unii membri ai NATO, relatează AFP.
Moscova se străduiește să calmeze opinia publică internațională în legătură cu aceste exerciții, cu numele de cod Zapad-2017 („Vest-2017”), la care a anunțat participarea a aproximativ 12.700 de militari timp de o săptămână de-a lungul graniței cu Lituania și Polonia.
Șeful statului major rus Valeri Gherasimov a asigurat la începutul lunii septembrie, într-o rară întâlnire la Baku, cu șeful Comitetului militar al NATO, cehul Petr Pavel, că aceste manevre erau planificate „de mult timp” și nu „vizează o țară anume”.
Armata rusă organizează în fiecare an în această perioadă manevre de amploare într-o regiune din Rusia. Anul acesta, aplicațiile se desfășoară în Belarus, în enclava Kaliningrad și în mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei. Cu alte cuvinte, în apropiere de Polonia și statele baltice, care de la anexarea Crimeii în 2014 și izbucnirea conflictului din estul Ucrainei au denunțat cu promptitudine Rusia ca pe o potențială amenințare pentru suveranitatea lor.
Unele țări, cu Lituania și Estonia în frunte, se îndoiesc de veridicitatea cifrelor prezentate de Moscova pentru exercițiile sale militare și menționează „mai mult de o 100.000 de soldați” mobilizați între 14 și 20 septembrie.
Exercițiile Zapad-2017 „sunt destinate să ne provoace pentru a ne testa apărarea și de aceea trebuie să fim puternici”, a declarat duminică ministrul apărării britanic Michael Fallon, exprimându-și îngrijorarea față de o „Rusie din ce în ce mai agresivă”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat că nu vede în aceste manevre „o amenințare iminentă pentru un aliat”, regretând în același timp lipsa lor de transparență.
„Rusia este capabilă să manipuleze cifrele cu mare ușurință, motiv pentru care nu dorește observatori străini. Dar un efectiv de 12.700 de soldați anunțat pentru manevre strategice este ridicol”, a comentat pentru AFP expertul militar independent rus Aleksandr Golț, potrivit căruia adevărata cifră este cu toate acestea mult sub 100 000 de militari.
Rusia își revendică dreptul de a desfășura exerciții militare pe teritoriul său și denunță în schimb extinderea NATO la frontierele sale.
Alianța dispune în prezent de peste 4.000 de soldați desfășurați în țările baltice și în Polonia.
Exercițiile ruse Zapad-2017 se desfășoară aproape în paralel cu exerciții în Ucraina la care participă armata americană — ai cărei soldați au defilat în august la Kiev pentru prima oară — și manevre în Suedia, unde sunt mobilizați aproape 19.000 de militari, care simulează un atac fictiv din partea unui „adversar mai mare și sofisticat”.
Scenariul manevrelor ruse, desfășurate în fiecare an în diferite părți ale țării, prevede contracararea unor „grupuri extremiste” care s-au infiltrat în Belarus și în enclava rusă Kaliningrad dinspre trei țări imaginare, dar ușor de identificat cum ar fi Lituania, Letonia și Polonia.
„Toate exercițiile ruse funcționează pe același scenariu: desfășurarea rapidă a trupelor „, ceea ce trebuie să demonstreze hotărârea armatei de a respinge inamicul, dar fără să se ia în considerare un atac inițiat de Rusia, explică Aleksandr Golț.
Dincolo de exercițiile Zapad-2017, armata rusă și Alianța se acuză reciproc de supralicitare și manevre periculoase între nave și avioane în Marea Mediterană și Marea Baltică.
De la sfârșitul anului 2014, Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină militară în care NATO este menționată drept o amenințare fundamentală.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
