Miniştrii de finanţe din state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

Miniştrii de finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la reformele adoptate de Grecia

Reuniunea Eurogrupului vine într-un context în care la Atena au fost organizate ample manifestaţii de protest faţă de adoptarea de Parlamentul elen a unei reforme controversate a pensiilor şi impozitelor.

Pachetul a fost votat în ciuda protestelor de stradă, în speranţa că măsura va determina creditorii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă din creditul pentru Grecia.

La Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vor ajunge în următoarele zile la o înţelegere privind datoriile Greciei, pentru a acorda acestei ţări un nou ajutor financiar. Este vorba de cel de-al treilea plan de  împrumut pentru această ţară, convenit anul trecut, în valoare de 86 de miliarde de euro.

Dar orice decizie va fi condiţionată de punerea în aplicare a măsurilor convenite în program, a precizat preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem

“Am căzut de acord asupra unui număr de principii directoare: de ce facem acest lucru – desigur, pentru a facilita  Greciei accesul la pieţele externe din nou, pentru a uniformiza profilul rambursării datoriilor în următorii ani, pentru a stimula procesul de ajustare a ţării şi de adaptare la evoluţiile incerte de creştere a PIB-ului şi a ratei dobânzii în viitor.”

În conformitate cu declaraţiile Summit-ului Euro şi Eurogrup, în vara anului 2015, miniştrii de finanţe sunt pregătiţi să ia în considerare, dacă este necesar, eventualele măsuri de datorii suplimentare, având ca scop asigurarea că nevoile de refinanţare ale Greciei sunt menţinute la niveluri sustenabile pe termen lung.

Guvernului de la Atena i se cer în schimb reforme drastice. Totodată, în cazul unui derapaj bugetar în 2018 vor fi solicitate măsuri economice suplimentare, destul de exigente, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis la finalul reuniuni extraordinare a Eurogrup

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 februarie 2016, 13:00

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii ce i se cuvin. Pe scurt, sistem fiscal transparent!

Este unul din scopurile Comisiei Europene care face pas după pas pe drumul spre atingerea lui.

Cel mai recent succes a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute când a fost semnat, cu Andorra, un nou acord care vizează îmbunătățirea respectării legislației fiscale europene de către deponenți privați.

Acesta prevede schimburi automate de informații între părți, fapt care va face imposibilă ascunderea în această ţară a fondurilor nedeclarate de către cei care încearcă să înşele legea.

Ministrul de finanţe olandez, preşdintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a fost cel care a semnat, din partea Uniunii, acest acord, considerat instrument extreme de eficient în lupta contra evaziunii fiscale: „Instrumentele fiscale ale uniunii Europene devin eficiente doar atunci când nu oferă portiţe care să poată fi folosite de planificatorii fiscali pentru a ocoli impozitarea.

Acest acord va permite umplerea golurilor rămase în domeniul schimbulrilor de informaţii în scop fiscal şi va menţine consecvenţa normelor aplicate în şi în afara Uniunii Europene.

Acordul de astăzi arată că statele membre, pe de-o parte şi Andorra, de cealaltă parte, nu sunt doar politic determinate să promoveze competiţia dreaptă în domeniul fiscal, ci sunt şi gata să acţioneze.”

Prezent la ceremonie, comisarul european Pierre Moscovici a semnat şi el acest acord despre care este sigur că va creşte transparenţa fiscală:

Transparenţa este cheia pentru a ne asigura că fiecare guvern poate colecta taxele ce i se cuvin şi fiecare cetăţean plăteşte cinstit impozitele. Este unul dintre cele mai importante instrumente pe care le putem dezvolta pentru a asigura o taxare corectă.

Acordul de astăzi îi va scoate în evidenţă pe cei care încearcă să scape de impozite prin ascunderea banilor lor peste hotare.

Autorităţile fiscale europene şi cele din Andorra muncesc împreună într-un spirit deschis, cu încredere reciprocă, depun un efort comun pentru a eradica frauda fiscală.

Felicit cu multă căldură Andorra pentru pasul important pe care l-a făcut astăzi. “

Potrivit acordului încheiat vineri, 12 februarie, statele membre şi Andorra vor face schimb de informaţii referitoare la numele, adresele, datele de identificare fiscală şi datele de naştere ale persoanelor cu conturi în ţările respective, precum şi date despre situaţia lor financiară. Aceasta va permite ambelor părţi să identifice evazioniştii fiscali sau tentativele de fraudă, în conformitate cu regulile sporite de transparenţă convenite de ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi cu noile standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale G20, privind schimbul automat de informaţii.

Acorduri asemănătoare au fost semnate anul trecut de Uniunea Europeană cu Elveţia, cu Liechtenstein şi cu San Marino.

De asemenea, sunt finalizate negocierile pentru parafarea unui acord similar cu Monaco .

Acordul Uniunea Europeană- Andorra intră în vigoare pe 1 ianuarie 2017.

Discuţiile-maraton legate de soarta Greciei au distras atenţia de la un punct mult mai puţin dramatic …

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 iulie 2015, 10:20

Discuţiile-maraton legate de soarta Greciei au distras oarecum atenţia de la un punct mult mai puţin dramatic de pe ordinea de zi a Eurogrupului: alegerea noului preşedinte.

Procedura s-a derulat în după-amiaza zilei de luni, în umbra mediatică a tratativelor din zorii şi dimineaţa aceleaşi zile. Ministrul de finanţe al Ţărilor de Jos, Jeroen Dijsselbloem a câştigat un al doilea mandat în fruntea organismului informal, care întruneşte miniştrii statelor membre ale zonei euro. Care este mesajul acestei opţiuni, de ce este atât de important rolul unui organism informal în funcţionarea cotidiană a UE? – aflăm din rubrica Local, regional, european – EuranetPlus, realizată astăzi de Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj

Principala atribuţie a Eurogrupului constă în coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale zonei euro.

Problemele interne scoase în evidenţă de criza economico-financiară au lărgit în mod firesc sfera preocupărilor acestui for. Dacă frecvenţa reuniunilor ordinare este de aproximativ o dată pe lună, problemele deosebite au impus în ultima vreme o serie de întâlniri extraordinare, de genul celei care a precedat soluţia de compromis găsită pentru menţinerea finanţării Greciei.

Priorităţile strategice actuale ale Eurogrupului îşi găsesc reflexia poate cea mai cuprinzătoare în cele trei direcţii cheie menţionate de preşedintele Jeroen Dijsselbloem la preluarea primului mandat:

„Desăvârşirea uniunii bancare este esenţială în viziunea mea pentru întărirea uniunii economice şi monetare, ca şi a Uniunii Europene în ansamblul ei! Trebuie să menţinem elanul acestui proces lucrând la un mecanism unic de rezoluţie, la armonizarea mecanismelor de garantare a depozitelor, elaborarea unui cadru unic de reglementare.

Tema a doua este strategia de consolidare fiscală. Ea este una din pietrele de căpătâi ale strategiei noastre menite să readucă încrederea în pieţele financiare.

A treia chestiune: politicile noastre economice trebuie acum focalizate pe reinstalarea creşterii sustenabile, pentru crearea a noi locuri de muncă, în special pentru tineri!

Va trebui să facem toate acestea demonstrând că nu zona euro a provocat greutăţile cu care ne confruntăm, ci ea este parte a unei soluţii comune!” – spunea Jeroen Dijsselbloem în 2013, la preluarea mandatului de la fostul preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

Preşedintele fiind cel care întocmeşte programul de lucru pe termen lung al Eurogrupului, consensul privind persoana sa, viziunea şi personalitatea lui au o importanţă deosebită pentru funcţionarea eficientă a acestui for. Jeroen Dijsselbloem dispune în mod cert de experienţa şi cunoştinţele necesare implementării unor programe de căpătâi, cum ar Raportul celor cinci preşedinţi – dintre care unul este chiar el – şi Compactul fiscal, documente care sunt inclusiv pe masa Eurogrupului. În aceeaşi zi în care a fost reales, Jeroen Dijsselbloem rezuma astfel discuţiile operative purtate cu colegii:

„Cred că recentele evenimente, dezbaterile purtate despre uniunea monetară, integritatea, puterea sa, au dovedit încă o dată importanţa raportului celor cinci preşedinţi. Acest document propune în primul rând o întărire a guvernanţei uniunii monetare, ambiţie care a fost susţinută într-o manieră forte în cursul discuţiilor noastre de astăzi! Toţi cei care au luat cuvântul, s-au pronunţat în favoarea unor noi paşi care să ducă la întărirea acestei guvernanţe comune.

Se pare deci, că implementarea acestui plan ambiţios, în trei etape, menit să aprofundeze uniunea economică şi monetară cel târziu până în 2025, va constitui una din preocupările de bază ale Eurogrupului şi ale preşedintelui acestuia în decursul mandatului său de 2 ani şi jumătate.

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:35

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg fără să ajungă la un acord privind soluţionarea crizei datoriei cu care se confruntă Grecia.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au solicitat guvernului de la Atena să accepte pachetul de reforme impus de creditori, astfel încât să evite o intrare la sfârşitul lunii în incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mai are încă speranţe că se poate ajunge la un acord.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a lansat un apel autorităților elene să revină „cu seriozitate la masa negocierilor” pentru a evita o soartă care ar fi catastrofală.

“Știam cu toții că această întâlnire va fi dificilă, dar am sperat, de asemenea, să fie utilă, să ne aducă mai aproape de o soluție. De aproape cinci luni discutăm cu guvernul grec, iar Comisia Europeana are un singur obiectiv – Grecia să devină puternică, prosperă, capabilă să genereze locuri de muncă și o creștere economică durabilă, lucruri de care cetățenii săi au nevoie. O Grecie care își respectă angajamentele și rămâne ferm ancorată în zona euro.”

Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că Grecia riscă să rateze la 30 iunie achitarea unui împrumut către fond și să intre în incapacitate de plată în raport cu acesta. Începând din acel moment, regulile FMI îi interzic să facă orice fel de plăți, cu excepția cazului în care întârzierile sunt achitate între timp.

Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles, a anunțat, Donald Tusk. „Este timpul să discutăm urgent despre situația din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat președintele Consiliului European după eșecul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Eurogrupului și creditorilor Greciei.

Miniștrii de finanțe din zona euro au apreciat eforturile Greciei de a plăti datoriile

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 10:00 / actualizat: 13 mai 2015, 8:59

Miniştrii de finanţe din zona euro au salutat progresele înregistrate în negocierile dintre autorităţile elene şi creditori, însă au insistat asupra faptului că sunt necesare mai multe eforturi’ în vederea ajungerii la un nou acord.

Grecia mai are la dispoziţie maximum o lună pentru a-şi convinge partenerii că se poate încheia un nou acord de asistenţă financiară fără a exista posibilitatea ca statul elen să intre în incapacitate de plată. În joc sunt 7,2 miliarde de euro, fără de care Grecia nu şi-ar mai permite, din vară, să facă parte din zona euro.

Președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a apreciat că relațiile dintre Grecia și creditorii săi sunt constructive:

“Recunoaștem că negocierile au avansat, sunt mult mai eficiente, mai constructive, însă este nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la un acord global, iar Eurogroup-ul salută angajamentul Greciei de a accelera negocierile. Noi vom monitoriza situația și suntem gata să ne întâlnim cât mai curând cu putință. Sunt convins că vor face ceea ce trebuie și vor depune efort pentru a se încheia un acord la timp.”       

Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, a salutat „noul spirit”, dar și progresul realizat în ultimul timp și a constatat că a existat o „apropiere de poziții pe anumite probleme”, dar reforma pieței forței de muncă sau a pensiilor sunt încă domenii unde trebuie să se lucreze.

Grecia şi-a plătit ieri, cu o zi înainte de scadenţă, tranşa de 750 de milioane de euro pe care o datora Fondului Monetar Internaţional. Rambursarea a atenuat îngrijorările creditorilor europeni privind capacitatea de plată a statului elen.

Negocierile între zona euro și Atena au fost întrerupte la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2015, 11:58

Negocierile între zona euro și Atena au fost întrerupte la Bruxelles, iar creditorii Greciei i-au acordat o săptămână pentru a accepta extinderea programului de ajutor financiar actual.

Atena a respins propunerea Eurogrup considerată absurdă şi inacceptabilă, estimând că în aceste condiții, nu poate exista un acord cu cei 18 parteneri. Propunerea viza aplicarea condiţiilor din actualul plan de salvare financiară.

Este foarte clar că următorul pas trebuie să vină din partea autorităților elene si – având în vedere calendarul – putem folosi această săptămână, dar asta este aproape tot, a declarat într-o conferință de presă președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem:

“Părerea unanimă în cadrul Eurogrupului este că cea mai bună cale pe care ar trebui să o urmeze autorităţile elene este extinderea programului actual.

A existat un grad de flexibilitate în cadrul programului, care ar putea fi negociat între Grecia și instituţile europene.

Aceste negocieri pot începe atunci când autoritățile elene vor depune o cerere de prelungire a programului, însoțit de un set clar de angajamente prezentate în timpul întâlnirii.”

El a evocat posibilitatea unei noi reuniuni excepționale a celor 19 miniștri de finanțe din zona euro vineri.

Dijsselboem a mai precizat că extinderea programului actual, care se termină la sfârșitul lunii februarie, ar permite grecilor să folosească flexibilitatea permisă în acest plan.

Grecia nu a acceptat prelungirea programului de ajutor actual!

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2015, 11:00

Reuniunea extraordinară a miniștrilor de finanțe din zona euro de la Bruxelles a fost prima șansă a noului ministru de finanțe al Greciei, Yaris Varoufakis, să prezinte omologilor săi europeni noile propuneri ale autorițătilor de la Atena privind reducerea datoriei Greciei și încheierea măsurilor de austeritate.

Am acoperit o parte din temele ce vor fi abordate pe 16 februarie la reuniunea ordinară, a declarat la încheierea discuțiilor Jeroen DIJSSELBLOEM, președinte al Eurogrupului

“Aceasta a fost prima ocazie de a-l întâlni și a-l asculta pe noul reprezentant al Greciei privind planurile și ambițiile noului guvern.

A fost binevenit și util. Am avut o discuție intensă și constructivă care acoperă o arie largă de probleme. Guvernul grec face progrese, dar nu suficiente în acest moment pentru a ajunge la concluzii comune. Deci, vom continua discuțiile luni. Va fi o întâlnire ordinară a Eurogrupului, cu multe puncte pe ordinea de zi, dar discuțiile în ceea ce privește colaborarea noastră actuală și viitoare cu Grecia vor continua.”

Grecia nu a acceptat prelungirea programului de ajutor actual, susținut de creditorii ei, a anunțat o sursă guvernamentală greacă dupa reuniune.

Acest program, ce urmează să se încheie la sfârșitul lunii februarie, este contestat de noul guvern grec în ciuda unei anumite stabilizări a finanțelor țării.

Guvernul lui Alexis Tsipras refuză orice prelungire a programului actual și propune un plan alternativ de finanțare și reforme.

Proiectele de buget ale statelor membre din zona euro au fost evaluate la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 decembrie 2014, 09:45

S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.

Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.

Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.

Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.

Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.

Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.

Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.