Joe Biden a solicitat creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru anul 2024

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 16:09

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a solicitat Congresului american creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru anul 2024 la 886 miliarde de dolari, cel mai mare buget de apărare pe timp de pace de până în prezent.

Suma include o majorare cu 5,2 procente a soldelor militarilor, fonduri semnificative pentru cercetare și dezvoltare și cheltuieli suplimentare pentru muniții.

Atât Congresul, cât și administrația americană au în atenție un posibil război prelungit în Ucraina și potențiale conflicte viitoare cu Rusia și China.

Războiul din Ucraina a arătat armatei Statelor Unite că are nevoie de rezerve mai mari de anumite tipuri de munții.

Bugetul propus accelerează, de asemenea, ritmul achiziției de avioane de luptă F35 cu încă 81 de bucăți, cel mai mare program de înarmare al Pentagonului.

Printre prioritățile noului buget se află modernizarea triadei nucleare de rachete balistice intercontinentale sol-sol, bombardiere și submarine cu rachete balistice, construcția de nave și dezvoltarea de capabilități în spațiul extraterestru.

Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57

S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.

Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.

Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bună dimineața, bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.

Ștefan Ciochinaru: Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.

Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…

Ștefan Ciochinaru: Un an de război în Europa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.

Ștefan Ciochinaru: Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.

A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.

A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.

Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.

Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.

În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.

Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?

Ștefan Ciochinaru: Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.

El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.

De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.

Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.

Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.

Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.

Ștefan Ciochinaru: Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.

De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.

Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia  de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.

Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.

Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.

Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.

A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.

Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.

Ștefan Ciochinaru: Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.

Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.

Ștefan Ciochinaru: Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?

Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Ștefan Ciochinaru: S-a golit stadionul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.

Ștefan Ciochinaru: Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.

Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.

Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Ștefan Ciochinaru: Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc!

Ștefan Ciochinaru: O zi buna!

Liderii formatului B9 s-au angajat la creșterea prezenței militare pe flancul estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 13:46

Sonia Raicu (realizator rubrică): Miercuri, la Varșovia, liderii formatului București 9 au adoptat o declarație comună, la un an de la invadarea Ucrainei.

Mesajul transmis de aceștia a fost că Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale.

Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, aliaţii sunt pregătiți să crească nivelul prezenței militare în țările de pe flancul estic.

Liderii participanți au discutat despre modalitățile de a trage la răspundere Rusia, prin instrumentele dreptului internațional, pentru crimele comise în conflictul din Ucraina.

Totodată, s-a discutat despre situația prezentă a Republicii Moldova în actualul context al conflictului din Ucraina și despre provocările de securitate actuale la adresa Chișinăului.

Președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent la Varșovia, a declarat miercuri că statele de pe flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii și a subliniat că sporirea prezenței militare americane în regiune trebuie să continue: Noi, liderii de pe flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii.

Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga acest război.

România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv și o amploare transatlantice.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Şi președintele SUA, Joe Biden, s-a angajat miercuri, în prezența secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, să protejeze țările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă prima linie de apărare împotriva Rusiei. La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că ciclul agresiunii rusești trebuie întrerupt.

Jens Stoltenberg: Președintele Putin nu se pregătește pentru pace, ci se pregătește pentru război. Trebuie să menținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga.

Nu știm când acest război se va încheia, însă atunci când se va întâmpla trebuie să avem grijă ca istoria să nu se mai repete.

Am văzut modelul de agresiune al Rusiei de-a lungul mai multor ani: Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014, iar apoi invazia Ucrainei, anul trecut. Nu putem permite Rusiei să afecteze securitatea Europei.

Summitul NATO de la Madrid

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.

Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ştefan Ciochinaru: Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin… Poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:29

Interviul de la Subiectul săptămânii este realizat cu profesorul de ştiinţe politice, jurnalist, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, consilier de imagine comunicare şi relaţii internaţionale, doctor în drept internaţional, domnul Ștefan Ciochinaru despre această săptămână fierbinte, care ne dă însă speranţe că lucrurile vor merge către bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bun venit la “Jurnalul militar”!

Ştefan Ciochinaru: Bună dimineaţa! Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Recunosc că discuţia pe care am avut-o înainte de a intra în direct optimistul eraţi dumneavoastră şi pesimistul eram eu.

Nu poate decât să ne bucure poziţia dumneavoastră, pentru că ştirile care vin din mediul internaţional sunt unele care ne îngrijorează pe toţi.

A fost această reuniune pe la Bruxelles, unde însuşi preşedintele Statelor Unite a venit acolo cu o poziţie solidă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi poziţia NATO de acolo. Cum aţi prezenta dumneavoastră studenţilor, e o situaţie cu un mediu pe care aţi putea să îl predaţi 20 de ani de azi înainte.

Ştefan Ciochinaru: Absolut, aşa este. În primul rând optimismul se datorează tocmai acestei poziţii solide evocate de dumneavoastră. Au fost trei summituri la Bruxelles, a fost summitul NATO, a fost summitul celor şapte cele mai bogate industrializate şi puternice state ale lumii, aşa numitul G7, Grup G7 şi a fost summitul Consiliului Uniunii Europene, consiliu pentru că în acest summit UE a fost reprezentată de şefii de stat şi de guverne.

Ei bine, în primul rând Occidentul, lumea liberă a demonstrat că este unită şi acesta este un motiv de optimism. Apoi a demonstrat că nu se lasă şantajată de arma energetică a Rusiei pe care Vladimir Putin a pregătit-o îndelung, timp de 20 de ani tocmai pentru acest moment. Apoi, alte motive de optimism sunt date de măsurile care au fost stabilite. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spunea imediat după reuniunea la vârf a ţărilor membre să resetăm postura defensivă a NATO, atenţie, pe termen lung în estul alianţei.

Şi ca urmare a acestei resetări, trebuie să spunem că România beneficiază, alături de alte trei ţări, de trimiterea de noi trupe, e vorba de înfiinţarea acelor grupuri de luptă, dar sunt convins că dumneavoastră deja aţi discutat aceste lucruri, aşa că nu voi insista.

E foarte interesant însă că Jens Stoltenberg a transmis trei avertismente, care după aceea au fost reluate în diverse moduri şi de şefii de state şi de guverne atât în reuniunea NATO, cât şi în reuniunea G7 şi a UE, şi anume avertismentele au fost transmise către China să se abţină de la sprijinirea Rusiei şi a făcut epocă declaraţia preşedintelui american, Joe Biden, care a spus: nu l-am ameninţat pe preşedintele X, i-am atras doar atenţia asupra pericolului.

Apoi a fost avertizat Belarusul să nu mai acţioneze ca un complice al Rusiei şi, foarte interesant, în declaraţia premergătoare summitului NATO, Stoltenberg a atras atenţia că trebuie să oprească acţiunile de subminare din Bosnia şi Herţegovina.

Acolo era vorba de un avertisment la adresa Belgradului. Aşadar, Serbia este a treia ţară avertizată la reuniunile de ieri. Şi este interesant pentru că vorbim, iată, de aliaţi ai Rusiei, ai unei Rusii agresive, a unei Rusii care nu vrea să înţeleagă că nu mai este un imperiu acum, la aproape jumătatea secolului XXI, şi că nu mai poate să acţioneze cum doreşte în relaţiile internaţionale şi că trebuie să respecte aceste relaţii internaţionale, potrivit dreptului internaţional pe care, de altfel, l-a încălcat.

Toate principiile şi normele fundamentale ale dreptului internaţional au fost încălcate, iar pe teatrul de război din Ucraina au loc crime de război definite ca atare în documentele internaţionale la care şi Rusia este parte, dar care, iată, nesocoteşte.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciochinaru, aş vrea să vă invit să demontăm o temă falsă care circulă în România şi care spune că, de fapt, noi, în fine, NATO i-am provocat pe ruşi, pentru că am venit în coasta lor şi asta este o expresie pe care ei au folosit-o.

Şi eu mă gândesc că însăşi această acţiune de aducere a unor battle group-uri ale NATO în estul Alianţei sunt dovada clară că aceasta este o temă falsă. Dacă noi am fi fost agresivi sau dacă am fi stat în coasta lor, aşa cum ziceau ei, aceste battle group-uri erau aici.

Ştefan Ciochinaru: Evident, probabil că nu ştie lumea, dar ar trebui reamintit, este faptul că NATO nu a avut niciun plan de luptă, n-avut nici măcar un singur soldat deplasat în Europa Centrală şi de Est, până după evenimentele din 2014, care au dus la anexarea Crimeei.

Deci NATO nu a făcut nicio mişcare către frontierele geopolitice ale Rusiei, aşa cum sunt ele teoretizate delirant de către Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. Dar, dincolo de asta, eu vă mulţumesc pentru întrebare, domnule Dumitraşcu, şi cred că este, iertaţi-mă, rolul dumneavoastră, al redacţiei militare, să arătaţi că noi ne găsim într-un război informaţional. Ştiţi, ultimul mesaj fals care este răspândit pentru a crea panică în România este că ar urma o criză a medicamentelor în farmacii.

Dar noi în fiecare zi suntem supuşi unui adevărat asalt de ştiri false, aşa-numitele fake news, deci aceste ştiri false care sunt menite să contribuie la o dezorganizare a ţărilor aliate, iar România este o ţară de primă linie şi atunci este, bineînţeles, o ţintă şi noi trebuie să demontăm aceste lucruri. Aşa este şi cu mitul pe care îl evocaţi dvs.

Nu a existat niciun fel de tratat, niciun fel de înţelegere scrisă şi nici măcar verbală, pentru că, ştiţi, după ce au spus că s-au încălcat nişte înţelegeri, ruşii au venit şi au spus: nu, de fapt au fost nişte înţelegeri verbale, nişte gentlemen’s agreement, o înţelegere între domni.

Ei, nici vorbă de aşa ceva şi, culmea este, şi foarte bine că s-a întâmplat aşa, dezminţirea a venit chiar de la cel care ar fi putut să facă aceste înţelegeri, şi anume preşedintele Mihail Gorbaciov.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.

Ştefan Ciochinaru: Mihail Gorbaciov care a spus: nu au avut loc astfel de discuţii, iar după aceea, bineînţeles că a fost verificat Gorbaciov şi a fost întrebat cu privire la aceste lucruri şi traducătorul său, evident un ofiţer KGB, care, la rândul său, a spus că nu au avut loc astfel de discuţii.

Deci este evident un mit, e o poveste inventată de propagandiştii Moscovei pentru a justifica un pericol inexistent. Pentru că, bun, ei ocupă Ucraina şi, dacă ocupă Ucraina, nu vin cu frontiera la marginea Poloniei şi a României? Deci nu vor fi din nou în frontieră cu NATO?

Nu există niciun fel de logică. Sunt sofisme de liceu, iertaţi-mă. Este chiar dezamăgitor. Noi credeam că la Kremlin acolo sunt nişte maeştrii…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt nişte creiere!

Ştefan Ciochinaru: Da, da. Ei bine, nu sunt. Se dovedeşte că nu sunt. Îmi pare rău.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, domnule Ciochinaru, cât preţ puneţi pe aceste ameninţări nucleare, chimice, bacteriologice?

Ştefan Ciochinaru: Chimice şi bacteriologice… nu cred că Rusia îşi poate permite, iar cele nucleare cred că sunt folosite doar ca un şantaj diplomatic pentru a favoriza dobândirea de imunităţi în negocierile ulterioare.

Nu degeaba Putin vrea să vorbească cu Biden, nu vrea să vorbească cu Zelenski. Cum să vă spun, eu cred că dacă ar da un astfel de ordin l-ar împuşa ai lui, pentru că ar trebui să moară şi familiile celor care ar executa ordinul.

Ar fi o catastrofă care ar pune sfârşit umanităţii, ar pune sfârşit acestei planete şi nu cred că cineva ar avea demenţa de a apăsa pe buton. Însă, e adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate. Ursul este grav rănit, e prins în capcană, cu cât se zbate mai mult, cu atât sângerează mai tare.

Are foarte puţine căi de ieşire, vom vedea, dar în orice caz nu retorica agresivă şi ameninţările nucleare îl vor salva din această capcană în care a intrat singur. Rusia încă are resurse. În momentul de faţă, ştiţi foarte bine, se regrupează şi îşi reorganizează trupele, se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată şi să ştiţi că veştile care vin de la Moscova nu sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, în sensul în care totul e în regulă, magazinele au fost umplute cu produse, oamenii discută despre preţuri, pentru că preţurile sunt mari, dar nu discută despre invazie.

Putin are susţinerea ruşilor. Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin, se personalizează toată povestea. Nu, poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din păcate aşa este.

Ştefan Ciochinaru: Poporul rus va trebui, aşa cum japonezii şi germanii au fost demilitarizaţi printr-o reeducare democratică, asta va trebui să se întâmple.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi autostigmatizaţi cum sunt nemţii.

Ştefan Ciochinaru: Da, absolut, aveţi perfectă dreptate. Deci, nu se poate să fii în permanenţă o ameninţare pentru vecini, pentru pacea lumii, doar pentru că ai rămas printr-o conjunctură ultimul imperiu din această lume în care se îndreaptă către un ev absolut revoluţionar.

Ne aşteaptă nişte vremuri extraordinare. Dar nu poţi să intri în această etapă nouă de dezvoltare a umanităţii în al patrulea val cum i-ar fi spus Alvin Toffler cu o putere barbară şi iată criminală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii la “Jurnal militar” a fost analistul politic şi profesorul în relaţii internaţionale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Alexandru Grumaz: “Rusia folosește metodele războiului rece făcând acele exerciții chiar în timpul Summitului de la Bruxelles.“

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2021, 09:33

General locotenent, în rezervă, Alexandru Grumaz, a discutat într-un interviu exclusiv realizat de Cristian Dumitrașcu pentru Jurnal Militar, despre Summitul NATO de la Bruxelles, dar mai ales despre întrevederea ruso-americană de după, dintre Vladimir Putin și Joe Biden.

“Summitul NATO de la Bruxelles a transmis un mesaj clar, că România este printre cei care participă la securitatea pe flancul estic…“ Alexandru Grumaz

Concluziile trase de analistul militar Alexandru Grumaz le veți regăsi mai jos, unde vă invităm să-l ascultați în cadrul Subiectului Săptămânii.

 “Președintele SUA a înțeles foarte bine și a pus pe masa discuțiilor plângerile Occidentale, chiar dacă el personal încearcă o relație mai bună cu Rusia…“.

Vicepreşedintele american, Joe Biden, şi-a încheiat vizita de două zile în ţara noastră

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 mai 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 4:32

Vicepreşedintele SUA şi soţia sa au fost întâmpinaţi la sosirea pe Aeroportul Otopeni, la scara avionului, de către ministrul de Externe, Titus Corlăţean şi de însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Duane Butcher. Oficialul american a primit salutul Gărzii de Onoare, iar ministrul Corlăţean i-a oferit soţiei vicepreşedintelui SUA un buchet de flori. Joe Biden a sosit la Bucureşti la bordul Air Force 2, aeronavă destinată zborurilor vicepreşedintelui american. Vizita in tara noastra a facut parte dintr-un turneu european pe care oficialul american şi soţia sa îl vor face pana vineri.

„Romania poate conta pe sprijinul Statelor Unite! Pentru SUA, angamamentul faţă de apărarea colectivă din Tratatul NATO, este o obligaţie sacră, valabilă întotdeauna”, a declarat vicepreşedintele american Joe Biden, la sosirea sa in BUCURESTI. Bidena adaugat că România este un aliat devotat şi un partener serios şi loial. Vicepresedintele american a criticat în termeni duri agresiunea Rusiei în Ucraina şi a arătat că, acţiunile Rusiei, trebuie să atragă din partea comunităţii euro-atlantice noi costuri pentru Moscova.
Înaltul oficial american s-a întâlnit cu militari americani, dar şi soldaţi români şi familiile celor care au luptat sau luptă încă în Afganistan.

Ieri, Joe Biden s-a întâlnit cu preşedintele Traian Basescu, cu prim-ministrul Victor Ponta şi cu membrii ai societăţii civile. Prezent la Palatul Cotroceni, vicepreşedintele american, Joe Biden, a lăudat progresele realizate de România în ultimii ani şi a transmis un mesaj de susţinere a luptei împotriva corupţiei, pe care a numit-o un act de „patriotism”. Într-o declaraţie de presă susţinută după întrevederea avută cu preşedintele Traian Băsescu, vicepreşedintele american a insistat pe necesitatea consolidării statului de drept şi pe predictibilitate în justiţie. El a atras atenţia asupra corupţiei, care poate distruge stabilitatea unei naţiuni.

„Parteneriatul strategic cu SUA este pentru noi a 3-a realizare politicã de dupã Revolutie”, a declarat presedintele Traian Tasescu la finalul intalnirii cu vicepresedintele american, Joe Biden. Basescu a salutat angajamentul ferm al SUA pentru articolul 5 al Tratatului Nato si a amintit despre nevoia consolidarii statului de drept in Romania. Seful statului i-a multumit vicepresedintelui Biden pentru reactia imediatã pe care Statele Unite au avut-o la momentul declansãrii conflictului din Ucraina si a anexãrii Crimeii, prin suplimentarea fortelor aeriene, navale si terestre in regiune. La randul sau vicepresedintele american a spus ca asta este o reconfirmare si o probã a faptului cã Statele Unite îsi respectã cuvântul.

Biden a amintit si de faptul ca militarii romani au stat umãr la umãr cu soldatii americani in Irak si Afganistan si ca Romania s-a alaturat proiectului de creare a unui scut aerian antirachetã prin baza de la Deveselu.
Discuţiile cu oficialitatile romane au vizat, potrivit Casei Albe, reacţia comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei în Ucraina. De asemenea, vicepremierul american a discutat cu oficialii de la Bucureşti despre necesitatea consolidării relaţiilor economice cu România, în special prin intermediul Acordului de liber-schimb UE-SUA, în curs de negociere. Biden a discutat cu autoritatile romane si despre reacţia pe care comunitatea internaţională trebuie să o aibă la intervenţia militară şi acţiunile destabilizatoare ale Rusiei în Ucraina. Vizita a fost menită să reafirme sprijinul american faţă de România şi de aliaţii NATO din estul Europei, precum şi angajamentul Statelor Unite faţă de a acţiona, inclusiv prin folosirea forţei, în cazul în care o ţară aliată este atacată. Joe Biden a mai discutat cu autorităţile române despre eforturile de a creşte securitatea energetică Europei, despre întărirea legăturilor economice şi întărirea statului de drept şi combaterea corupţiei.

Luna viitoare si presedintele Barack Obama va ajunge în Europa. El va merge în Bruxelles si la Paris, dar si la Varsovia.