Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Uniunea Europeană sprijină Serbia pentru a putea deveni stat membru

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 decembrie 2016, 11:30

Uniunea Europeană se va extinde. Serbia va deveni stat membru, iar comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru politica europeană de vecinătate și negocierile pentru extindere spune că interesul tuturor este ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.

Uniunea Europeană poate conta pe Serbia, Serbia poate conta pe Uniunea Europeană, întrucât suntem în aceeași barcă și trebuie să lucrăm împreună. Ne place să lucrăm împreună. Cred că nu există altă alternativă pentru viitorul Europei. Avem nevoie de reformă şi schimbare, dacă dorim progrese. Apreciez în special eforturile depuse în acest an de Serbia pentru a stopa fluxul de migranţi. Problema nu este pe deplin rezolvată, dar s-au făcut progrese semnificative. Suntem pe drumul cel bun, iar acesta este doar un exemplu.

Pentru a-şi continua parcursul european, Serbia și Uniunea Europeană au semnat la Belgrad, un acord privind reforma administrației publice. Comisarul european Johannes Hahn a spus că Serbia nu are altă opțiune decât integrarea europeană, subliniind că două treimi dintre exporturile sârbe au ca destinație țări membre ale blocului comunitar.

Este vorba de 80 de milioane de euro pentru reforma administrației publice, ajutoare nerambursabile din fondurile de preaderare. În cele mai multe cazuri, impactul nu se va vedea imediat, însă pe termen lung este o contribuţie esenţială pentru ca Serbia să ajungă acolo unde îşi doreşte.

Comisarul european Johannes Hahn a mai declarat că fără o administrație eficientă nu vom putea să ne bucurăm de rezultate eficiente în viitor. Cetățenii vor avea un acces mai simplu la informaţii şi nu vor mai trebui să se plimbe pe drumuri, de la un ghişeu la altul,  ceea ce va contribui și la transparența activității administrației publice. Serbia va primi fonduri şi în 2018, a mai afirmat Hahn.

Anul viitor, 37 de milioane de euro vor fi investite în reabilitarea facultăţilor. Acesta este un alt exemplu despre cum Uniunea Europeană sprijină Serbia pentru a putea deveni stat membru. Investiţiile în sistemul de învăţământ superior sunt importante şi pentru europeni, deoarece la universităţile din Serbia pot învăţa persoane de oriunde din Europa.

Negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană au fost lansate abia în decembrie anul trecut, deşi procedura a fost aprobată în urmă cu aproape doi ani. Începerea oficială a negocierilor a întârziat deoarece Serbia nu a făcut pași concreți pentru normalizarea relațiilor cu provincia Kosovo. Serbia refuză să recunoască independenţa Kosovo.

La Bruxelles, s-a discutat despre progresele realizate de Bosnia și Herțegovina pe agenda de reforme

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu negocierile politicii europene de vecinătate și extindere a declarat:

Țara merge înainte pe un drum foarte bun și cred că ar trebui să încercăm să facem totul pentru a menține acest impuls; măsurile luate acum sunt foarte importante în perspectiva europeană, precum adoptarea unui mecanism de coordonare privind aspectele UE și semnarea inițială a protocolului privind adaptarea la SAA.

Denis ZVIZDIĆ, președintele Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a afirmat angajamentul foarte clar și consecvent al Bosniei și Herțegovina de a continua dezvoltarea economică, procesele de integrare economică și consolidarea statului de drept. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, faptul că toate cele 3 condiții stabilite pentru Bosnia în urmă cu 18 luni, au fost îndeplinite cu succes, inclusiv mecanismul de coordonare, care a fost adoptat în urmă cu câteva săptămâni .

Un motiv de optimism este că în ultimele 16 luni , au fost create peste 25.000 de locuri de muncă, predominant pentru tineri, care deschid noi perspective pentru ei și pentru Bosnia și Herțegovina, în ansamblul său .

Calea UE rămâne cea mai importantă prioritate de politică externă, nu există nici o alternativă la acest lucru, de asemenea, dezvoltarea economică și punerea în aplicare a reformei . Oricât de dificile ar fi aceste reforme, cetățenii Bosniei Herțegovina știu că ele conduc la dezvoltarea economică și la crearea unor condiții mai bune pentru toți , consolidează statului de drept și lupta împotriva tuturor formelor de extremism și deasemenea îmbunătățesc cooperarea regională.

Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute pe fondul instabilității politice

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2016, 09:30

Dacă doar în urmă cu câțiva ani, Republica Moldova era dată ca exemplu de urmat pe drumul asocierii și aderării la Uniunea Europeană, în contextul în care spațiul comunitar întindea o mână fostelor state sovietice, astăzi, Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute în urma scandalurile de corupție, cel legat de furtul unui miliard de dolari și pe fondul instabilității politice.

Cele regăsite în enumerare, în fapt, au fost cauze ale unor proteste masive de stradă în capitala moldoveană, iar în plan extern, ale unor rezerve puternice ale partenerilor internaționali.

Acum, în luna februarie, după instalarea unui nou guvern condus de democratul Pavel Filip, Chișinăul încearcă să redeschidă uși, declarând fără rețineri vectorul european al micului stat. Așadar, discuții la București, dar și la Bruxelles.

Un exemplu este întâlnirea pe care vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut-o în capitala europeană cu comisarul european pentru vecinătate și extinderea Uniunii Europene, Johannes Hahn. De altfel, presa moldoveană a consemnat că aceasta a fost prima vizită la Bruxelles a unui oficial moldovean din noul guvern.

Subiectele, firește, s-au raportat la implementarea reformelor în mai multe domenii pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare. De altfel, comisarul european Johannes Hahn a precizat că este nevoie de termene clare pentru rezolvare acestor aspecte.

Această foaie de parcurs care acoperă toate elementele, reformele din sistemul bancar, din cel judiciar, procuratura, toate aceste elemente binecunoscute ar trebui să fie însoțite de termene exacte, concrete. Următorul pas, delegații de nivel înalt din partea Comisiei Europene vor merge la Chișinău tocmai pentru a pregăti Consiliul de Asociere care ar urma să aibă loc la mijlocul lunii martie. De asemenea, ne-am exprimat așteptările că Fondul Monetar Internațional ar putea vine la Chișinău pentru a face verificările și evaluările necesare, pentru că, în baza unui raport pozitiv al FMI, noi putem relua plățile care au fost suspendate din mai multe motive.

De partea cealaltă, vicepremierul Andrei Galbur, a precizat că guvernul din care face parte este conștient de pașii pe care trebuie să-i urmeze Republica Moldova.

Am vorbit despre priorități clare care sunt așezate în fața guvernului, cum ar fi reforme adecvate în sectorul bancar, legate de lupta împotriva corupției, investigarea fraudelor bancare. Așa cum comisarul Hahn a spus, foaia de parcurs este limpede. Noi trebuie să ne concentrăm pe acele termene, ca aceste acțiuni să fie implementate. Aceasta este munca pe care o vom pune aplicare imediat împreună cu partenerii noștri de la Bruxelles.

De precizat că, recent, premierul moldovean, Pavel Filip, s-a declarat nemulțumit de implementarea lentă a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit presei de la Chișinău, Republica Moldova are transpuse în practică 65% din prevederile acordului semnat în 2014.

Raportul anual privind progresul statelor candidate şi potenţial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:40

Pe parcursul ultimelor 12 luni, Comisia Europeană şi-a intensificat activitatea pentru a-i pregăti pe partenerii de pre-aderare la provocările ce vor urma şi a-i pune pe o pistă europeană mai fermă. Cristina Ion, Bucuresti fm

Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a precizat: “Criza refugiaţilor a condus la o cooperare strânsă cu ţările din sud-estul continentului – de dragul stabilităţii Europei. Procesul de extindere aduce rezultate concrete prin reforme economice şi democratice. Aceste reforme transformă treptat ţările în cauză, îmbunătăţind rezistenţa şi consolidarea stabilităţii în vecinătatea noastră imediată. Prin urmare, politica de extindere şi politica de migraţie nu se exclud reciproc, acestea se consolidează reciproc.”

Johannes Hahn, responsabil de politica europeană de vecinătate şi extindere a negocierilor a subliniat care sunt punctele cheie în 2015 pentru fiecare dintre ţări.
Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese în cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă.
În Albania, se constată un progres constant în abordarea priorităţilor-cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, ţara este din nou pe calea reformei.
În Kosovo, guvernul a luat unele decizii foarte dificile în ultima vreme, dar ţara este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii.
Referindu-se la relaţiile cu Turcia, Johannes Hahn a subliniat că s-a consolidat cooperarea în toate domeniile de interes comun, dar Comisia Europeană consideră că trebuie să se pună capăt violenţei în Turcia şi să se revină la negocierile pentru o soluţie durabilă a problemei kurde.

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 10:20

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.

Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.

Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:

“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.

Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”

Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.

Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.

În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 aprilie 2015, 07:10

O extindere a Uniunii Europene nu este planificată pentru următorul deceniu, cel puţin, dar negocierile cu ţările interesate vor continua, a declarat comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în cadrul unui forum la Berlin, relatează agenţia de presă Ukrinform.

“În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE”, a declarat comisarul european, adăugând că “din cauza circumstanţelor” admiterea în UE în această perioadă este “nerealistă”. Cu toate acestea, a explicat el, “aceasta nu înseamnă că UE nu va purta negocieri” în perioada respectivă cu ţările interesate.

Hahn a subliniat că ţările candidate “trebuie să se apropie din punct de vedere economic pentru ca cetăţenii noştri (din Europa) să fie pregătiţi pentru un astfel” de proces.

“Trebuie să acţionăm în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă că noul membru este unul foarte valoros şi nu doar unul de cheltuieli suplimentar”, a mai spus Hahn.

El şi-a exprimat speranţa că Serbia va reprezenta un “nou capitol” în perioada următoare de extindere a UE.

“Mi-aş dori să se deschidă un capitol nou, de exemplu, cu Serbia pentru ca în perioada următoare să putem primi noi membri”, a precizat  Johannes Hahn

UE anunţase anterior că intenţionează până la sfârşitul acestui an să înceapă negocierile privind statutul de membru al Serbiei.

București FM

Uniunea Europeană a demarat o revizuire a politicii sale de vecinătate față de 16 țări din jurul ei

Publicat de Monica Slavici, 5 martie 2015, 09:49

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, şi comisarul pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, au lansat oficial procesul de revizuire a politicii europene de vecinătate.

Comisarul European Johannes Hahn s-a aflat ieri în Serbia

Publicat de Monica Slavici, 21 noiembrie 2014, 09:31

Este prima sa vizită în străinătate în noua sa funcție, semn clar că Uniunea Europeană dorește extinderea în regiunea Balcanilor de Vest.

Cum a decurs vizita aflăm de la Andreea Drăguleasa, București FM:

Relaţiile UE cu Republica Moldova

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2014, 09:15

UE dezvoltă relaţii tot mai strânse cu Republica Moldova.  Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La mijlocul săptămânii trecute, la invitația Premierului Iurie Leancă, a vizitat Republica Moldova comisarul European pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Este prima vizită în străinătate a lui Johannes Hahn în calitate de Comisar pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, după preluarea acestui portofoliului.
Cei doi demnitari au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, reformele interne şi situaţia din regiune.
Cu acest prilej cei doi oficiali au semnat două documente privind extinderea asistenţei Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Astfel a fost semnat Memorandumul de înţelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014-2017.
Potrivit acestuia, în următorii trei ani, Republica Moldova va primi un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei.
De asemenea, a fost parafat Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Acordul prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești.
Johannes Hahn a arătat că Republica Moldova va primi în continuare tot sprijinul necesar din partea instituțiilor europene pentru realizarea proiectelor de modernizare a societății întrucât Moldova reprezintă un partener important pentru UE:

„Republica Moldova este o ţară europeană. Eforturile sale pentru a pune în aplicare valorile europene o fac un partener important pentru Uniunea Europeană. Moldova este un lider în Parteneriatul Estic.

Cu cât mai mult se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, apar mai multe oportunităţi pentru a îmbrăţişa valorile europene.
Moldova va deveni mai vizibilă şi mai tangibilă. Lucrul nostru în comun asupra punerii în aplicare a Acordului de Asociere va contribui semnificativ la modernizarea Republicii Moldova şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Cred că acesta este cel mai important scop, care ţine de satisfacţia cetăţenilor.”

În opinia oficialului european cooperarea înseamnă nu doar discuţii despre asistenţa financiară sau aspecte legale, aceasta înseamnă creşterea economiei şi îmbunătăţirea oportunităţilor economice.
Johannes Han a mai subliniat că dacă va fi înregistrat un nivel înalt de concurenţă aceasta va aduce beneficii tuturor, inclusiv partenerilor comerciali ai Republicii Moldova.
Comisarul a reconfirmat sprijinul instituţiilor europene pentru implementarea reformelor în Republica Moldova şi a arătat că
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va da rezultate doar după ce autorităţile de la Chişinău vor implementa reforme.
Pentru a atrage investiţii străine, Republica Moldova trebuie să elimine corupţia şi să reformeze sistemul justiţiei, a mai afirmat Johannes Hahn.

Johannes Hahn, noul comisar pentru politici de vecinătate și extindere, a făcut ieri o vizită la Chișinău

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:44

A fost semnată o înțelegere de asistență, prin care Uniunea Europeană oferă 410 milioane  euro Moldovei, pentru perioada 2014-2017.

La începutul lunii octombrie, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru confirmarea în noua sa funcție, Johannes Hahn a promis că pe durata mandatului său de 5 ani va face astfel încât Republica Moldova, Ucraina și Georgia să primească tot sprijinul necesar din partea Bruxelles-ului pentru realizarea reformelor de modernizare.
În discuția sa de ieri cu premierul Iurie Leancă s-a vorbit despre vize, participarea studenților moldoveni la programele Erasmus, despre oportunități de investiții și afaceri.
Hahn a precizat că, dincolo de discuțiile despre asistență și chestiuni juridice, cooperarea înseamnă promovarea economiei și îmbunătățirea oportunităților economice- în folosul atât cetățenilor, al comerțului cât și al partenerilor din afara Moldovei.
Reformele trebuie să continue și cel mai important, a spus Hahn:

Corupția trebuie să dispară. Puteți atrage investitori străini, firme străine, numai dacă reduceți nivelul corupției, creșteți transparența și creați un sistem juridic de încredere.
Trebuie să lucrăm împreună, să găsim modalități ca să vă sprijinim, să vă asistăm în implementarea unui sistem juridic independent.

Moldova este o țară europeană ale cărei eforturi de a implementa valorile europene, o fac un partener important pentru Uniunea Europeană și un actor principal în Parteneriatul estic.

“OPEN DAYS” – Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor

Publicat de Monica Slavici, 9 octombrie 2014, 08:59

Bruxelles-ul a găzduit un amplu eveniment dedicat dezvoltării urbane şi regionale. Ediţia a XII-a a Săptămânii regiunilor şi oraşelor europene s-a desfăşurat sub sloganul „Creştem împreună – Investiții inteligente în slujba cetățenilor„. Evenimentul organizat în comun de Comisia Europeană și de Comitetul Regiunilor a cuprins 100 de ateliere de lucru şi dezbateri despre priorităţile fiecărei regiuni în perioada 2014-2020. La acţiuni au participat aproximativ 6.000 de reprezentanți ai regiunilor și orașelor din Europa.

Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn:

OPEN DAYS este o ocazie perfectă pentru a releva importanţa politicii reformate de coeziune şi o şansă pentru regiuni şi oraşe de a analiza modalitățile prin care pot să profite cel mai bine de oportunitățile oferite. În plus, OPEN DAYS are scopul de a întări relaţiile dintre autorităţile naţionale, regionale şi locale. Trebuie menţionat că cele mai bune proiecte au fost elaborate în urma Săptămânii regiunilor şi oraşelor europene.

Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn a mai precizat că toate regiunile din întreaga Europă trebuie să crească „împreună”.
Cei aproximativ 6.000 de reprezentanți ai regiunilor și orașelor din Europa, prezenţi la OPEN DAYS au discutat şi despre politica reformată de coeziune a Uniunii Europene, despre modul în care poate fi transformată într-o realitate pentru crearea de locuri de muncă și reluarea creșterii economice.

Cu un buget total de circa 352 de miliarde de euro pentru perioada financiară 2014–2020, politica de coeziune va juca un rol vital în domenii-cheie, precum inovarea, sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea calificărilor profesionale, incluziunea socială și energia.
Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn:
Fondurile structurale ne vor ajuta să ieşim din criza economică, să investim, să contribuim la dezvoltarea reţelei de transport, să devenim independenţi energetic. Reforma a transformat politica de coeziune într-un instrument de investiții modern, indiferent de provocările care vor apărea până în 2020.
Politica de coeziune a atenuat în ultimii ani declinul investiţiilor publice şi a creat o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiţii private, potrivit unui raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială în Uniunea Europeană.
În perioada 2007-2013 au fost create 600.000 de locuri de muncă investiţiilor în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, au fost sprijinite 80.000 de întreprinderi noi.
Referitor la aceste date, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn a declarat că politica de coeziune este acum braţul investiţional al Europei.

Până pe 26 septembrie toţi cetăţenii Uniunii Europene sunt invitați, prin intermediul unei consultări publice deschise,s ă îşi exprime opinia cu privire la viitoarea agendă urbană a Uniunii

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 09:30

Comunicarea Comisiei intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE” descrie situația orașelor din întreaga UE și politicile urbane ale statelor membre, precum și dimensiunea globală a urbanizării.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil de politica regională și de dezvoltare urbană a UE, a declarat: „De la poluare la sărăcie, de la șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu care se confruntă Europa și obiectivele ei nu pot fi abordate decât prin rezolvarea acestor probleme la nivelul orașelor Europei.”

Comisarul Johannes Hahn:

Peste 2 treimi din populația UE trăiesc în orașe, mai precis 75% din populație este în mediu urban, deci este corect ca reforma politicii de coeziune să acorde orașelor și dezvoltării urbane un loc prioritar pe agenda politică. Suntem interesați să vedem unde putem aduce valoare adăugată, cine șI ce ar trebui să facă și la ce nivel. Acesta este genul de întrebări pe care dorim să le adresăm în consultarea noastră.

Consultarea publică pune întrebări esenţiale precum: De ce este necesară o agendă urbană a UE? Cât de detaliată ar trebui să fie aceasta? În ce domenii poate aduce cea mai mare valoare adăugată acţiunea UE? Ar trebui implicate oraşele în elaborarea politicilor? Iar dacă da, cum anume?

Comisarul Johannes Hahn:

Agenda urbană a UE trebuie să reflecte obiectivele globale ale UE, dar în mod crucial trebuie să respecte principiul subsidiarității, în complementaritate cu politicile naționale ale statelor membre, nu este în intenția noastră să reinventăm roata.Acolo unde putem să îmbunătățim polticile europene adresate dimensiunii urbane să o facem concomitent cu acordarea unui rol mai important orașelor, ca membre ale Uniunii.

Implementarea unei agende urbane a UE nu poate fi realizată doar la nivelul UE. Multechestiuni pot fi soluționate cel mai bine la nivel local, regional sau național, iar unele nusunt de competența UE. Implementarea unei agende urbane a UE ar trebui să se bazeze șipe interacțiunea dintre diferitele niveluri de politici și diferitele sectoare politice.

Dacă doriți să contribuiți la dezbaterea privind agenda urbană a UE, vă rugăm să facețiacest lucru pe cale electronică, urmând instrucțiunile disponibile la adresa:

http://ec.europa.eu și vă reamintesc consultarea publică este deschisă până pe 26 septembrie 2014.

Fondurile acordate prin politica de coeziune a Uniunii Europene au sprijinit economiile statelor membre afectate de criză

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2014, 09:37

La mijlocul lunii trecute la Bruxelles s-a defăşurat Summitul European de Afaceri. La eveniment au luat parte peste 1600 de participanţi din cele mai diverse domenii, de la experţi, la reprezentanţi ai mediului academic, ONG-uri şi membri ai societăţii civile. Tema centrală a acestei ediţii a fost “Reconstruirea unei Europe competitive – Agenda de Business 2014-2019 „. În acest an partener oficial la acest eveniment a fost Adunarea Regiunilor Europene, care a organizat cu această ocazie şi o sesiune intitulată “Cum contribuie regiunile europene la competitivitate”. La această sesiune au fost prezenţi 130 de participanţi, între care şi comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. În cuvântul său adresat Adunării comisarul Hahn a arătat că Politica de coeziune a demonstrat deja importanța sa pentru creștere economică regională, mai ales în perioada de criză, când investițiile din resurse naționale au scăzut. La nivelul UE în ansamblu, investițiile publice au scăzut cu 20% în termeni reali între 2008 și 2013. În ţări ca Grecia, Spania și Irlanda, declinul a fost de aproximativ 60%, iar în țările central și est-europene, investițiile publice au scăzut cu o treime. Fără politica de coeziune a UE, investițiile în statele membre cele mai afectate de criză s-ar fi prăbușit suplimentar cu încă 50%. De fapt, fondurile de coeziune reprezintă acum mai mult de 60% din bugetul lor de investiții. Referindu-se la modul în care regiunile pot juca un rol mai important în creşterea competitivităţii la nivel european comisarul Johannes Hahn a ţinut să sublinieze:

“Îmbunătățirea competitivității noastre este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa de astăzi. Răspunsul nu depinde de scăderea standardelor noastre sau de încercarea de a copia alte modele. Dar competitivitatea Europei trebuie să fie construită pe propriile sale forţe. În acest sens, una dintre caracteristicile cele mai remarcabile ale Europei este marea sa diversitate în active, în bunuri. Fiecare dintre membrii uniunii are potențialul său pentru o poveste de succes în ceea ce priveşte competitivitatea.”

Mesajul central al comisarului Hahn a fost că politica europeană de coeziune trebuie să fie aliniată la strategia Europa 2020, pentru că s-a observat că în exerciţiul financiar 2007 – 2013 uneori s-au cheltuit bani fără rost pentru că a lipsit o strategie unitară. El a făcut observaţia că statele s-au concentrat mai mult pe absorbţia fondurilor europene, decât pe impactul concret al acestora. De aceea, Johannes Hahn a pledat pentru o strategie coerentă care să preceadă implementarea de proiecte finanţate prin fondurile de coeziune. Cu o politică europeană de coeziune aliniată la strategia pentru 2020, impactul fondurilor de coeziune va creşte şi mai mult în perioada 2014-2020, a mai subliniat Johannes Hahn.