Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.
Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.
Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.
Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.
Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.
Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.
Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.
Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.
Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.
Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.
Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.
Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.
Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.
Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.
Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.
Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune Comisarul Jonathan Hill.
“A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de a determina multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit. ”
Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.
Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru. Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale. Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.
De asemenea, această raportare va conduce la o mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.
Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.
Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.
Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.
Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.
Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.
Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.
Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.
Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.
Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.
Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.
Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune Comisarul Jonathan Hill: “A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de a determina multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.”
Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.
Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru.
Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale.
Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.
De asemenea, această raportare va conduce la o mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.
Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.
Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.
Adoptarea unor practici responsabile la nivel european privind creditarea persoanelor fizice a devenit o necesitate având în vedere perioada îndelungată specifică contractelor de credit pentru bunuri imobile rezidenţiale şi efectele sociale ale executării silite. Implementarea acestei directive va conduce la o protecţie sporită a consumatorilor, reducerea riscurilor de credit şi creşterea stabilităţii financiare.
„Acesta este un pas important în îmbunătăţirea informării consumatorilor şi încurajarea creditării responsabile. Regimul paşapoartelor în Uniunea Europeană pentru intermediarii de credite va creşte competitivitatea sectorului şi ar trebui să ofere şi noi oportunităţi de afaceri”, a declarat Jonathan Hill, comisarul european pentru stabilitate financiară.
Îmbunătăţirea regulilor ipotecare este esenţială pentru creşterea încrederii în piaţa creditelor ipotecare şi creşterea opţiunilor pentru consumatori. Care sunt elementele noi care au fost prevăzute ăn această directivă aflăm de la Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului:
„În primul rând este vorba despre obligativitatea programelor de informare şi educaţie financiară, obligativitate care vine în sprijinul relaţiei dintre profesionist şi consumator. Un alt aspect este legat de faptul că beneficiarul creditului are posibilitatea ca timp de 15 zile să analizeze oferta instituţiilor finaciare, să aleagă cea mai buna variantă pliată pe posibilitaţile şi nevoile lui financiare, iar în funcţie de acestea să selecteze oferta care este cea mai bună pentru el. Un alt aspect este legat de recuperatorii de creanţe, aceştia nu mai pot folosi practicile vechi – după ora 20.00 nu mai pot suna consumatorii legat de produsele şi serviciile pe care ei le au în relaţia cu consumatorii.”
Cei mai vulnerabili consumatori vor fi mai bine protejaţi de supra-îndatorare prin standarde la nivel european pentru evaluarea bonităţii acestora. Directiva stabileşte, de asemenea, principiile de autorizare şi de înregistrare a intermediarilor de credite.
Intermediarii de credite care respectă noile reguli de conduită de afaceri vor avea acces la mai mulţi consumatori potenţiali pe piaţa unică prin intermediul regimului de paşapoarte.
Acest lucru va oferi creditorilor, pe termen lung, noi oportunităţi de afaceri şi va fi un pas spre crearea unei pieţe unice europene, care va conduce la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor.
Potrivit Directivei Credit european, care se aplică atât băncilor cât şi instituţiilor financiare nebancare, consumatorii sunt mai bine protejaţi, inclusiv în procedurile de executare silită şi va exista prin contract, în condiţii specificate, posibilitatea de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă. De asemenea, prevede ca statele membre să adopte măsuri de încurajare a creditorilor să exercite “indulgenţă rezonabilă” înainte de iniţierea procedurii de executare silită. Se încearcă astfel limitarea impactului social determinat de acestea.
Directiva Parlamentului European privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale nu va fi aplicată contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.
Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles în a gândi noi resorturi de susținere a companiilor private, de a veni în sprijinul celor care au nevoie de bani pentru a-și dezvolta afacerile. Bineînțeles roata nu este reinventată, ci se dorește a folosi experiența și situația de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.
Într-o conferință de presă ce s-a consumt în această lună, comisarul UE responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, a venit cu un anunț important, și anume lansarea unui proiect ce vizează deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile europene şi stimularea creşterii în cele 28 de state membre ale UE. În esență asta înseamnă crearea unei veritabile pieţe de capital unice.
Într-un document pus la dispoziția presei se precizează că Uniunea pieţelor de capital are ca scop, printre altele, înlăturarea obstacolelor care fac imposibile investiţiile transfrontaliere în UE şi care împiedica accesul întreprinderilor la finanţare. În același document se dă un exemplu, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro.
Revenind la conferința de presă de la Bruxelles, comisarul responsabil de stabilitatea financiara, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Jonathan Hill a rezumat care ar fi avantajele finalizării unui astfel de demers..
”Scopul piețeii unice de capital este să deblocheze investițiile pe termen lung prin conectarea investitorilor cu afacerile. O piață unică de capital va aduce beneficii întregii Uniuni Europene și va ajuta la deblocarea unor capitaluri care acum sunt înghețate și la punerea lor în slujba afacerilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor. Vrem să ridicăm barierele care stau între investitori și oportunitățile de investiție. Piața unică va fi o îmbunătățire majoră pentru cei care au nevoie de finanțare și pentru cei care au bani să investească. Europa are deja o rețea financiară, dar ea acum are nevoie de conexiuni mai bune ca să fie mai rapidă, mai dezvoltată și mai eficientă.”
În sensul celor precizate de către oficialul european, Comisia a lansat o consultare cu o durată de trei luni, cunoscută sub numele de carte verde, al cărei rezultat va sta la baza unui plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să o poată, iar întreprinderile mai mari să-și poată continua extinderea. În comunicatul executivului european se precizează că uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung, care va necesita eforturi susținute pe parcursul mai multor ani, deși, în anumite domenii, se pot înregistra progrese rapide în lunile următoare.
Comisia așteaptă feedback din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, a întreprinderilor, a sectorului financiar și a tuturor celor interesați. Toate părțile interesate sunt invitate să transmită contribuții până la data de 13 mai 2015.
În urma consultării publice, Comisia va adopta în vara aceasta un plan de acțiune prin care va stabili foaia de parcurs și calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale uniunii piețelor de capital, până în 2019.
Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică asupra uniunii piețelor de capital
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 19 februarie 2015, 11:11
Acest proiect este un punct de reper în deblocarea fondurilor pentru întreprinderile europene si pentru stimularea creșterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu crearea unei adevărate piețe unice pentru capital.
Aceasta uniune își propune să sparga barierele care blochează investițiile transfrontaliere în UE și împiedică accesul întreprinderilor la finanțare. În urma consultării publice, Comisia va adopta un plan de acțiune în această vară stabilind foaia de parcurs și calendarul ei pentru a pune în aplicare elementele constitutive ale unei piețe de capital până în 2019.
Jonathan Hill, comisar european responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital:
O singură piaţă de capital …va ajuta la deblocarea capitalului, în Europa, care în acest moment este îngheţat, şi îl va folosi pentru a susţine afacerile Europei, mai ales IMM-urile.
În Europa, majoritatea fondurilor vin, în mod tradiţional, de la bănci, şi în foarte mică măsură din pieţele de capital. In alte părți ale lumii, e invers. Deci, o piaţă mai puternica de capital va fi o sursă complementară de finanţare, pe lângă bănci, care va face ca sistemul financiar să fie mai stabil, prin deschiderea unei game largi de surse de finanțare.
Jonathan Hill a mai spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.
Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015
Cei doi sunt Frans Timmermans, prim vicepreședinte desemnat și comisar pentru reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și carta drepturilor fundamentale și Jyrki Katainen, vicepreședinte desemnat, comisar pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate. Britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru stabilitate, servicii și piața financiară a fost audiat din nou, după ce nu a convins membrii comisiei de specialitate ai Parlamentului European, acum 5 zile.
Jyrki Katainen a declarat, la finalul audierilor, că își dorește mai presus de orice altceva să dea speranță milioanelor de europeni, mulți dintre ei tineri, fără o slujbă în acest moment.
”Prima mea prioritate va fi să mă asigur că vom oferi cele 350 de miliarde de euro – pachetul investițional anunțat de președintele ales Juncker.
Trebuie să asigurăm cât de multe investiții publice sunt necesare și cât de multe investiții private este posibil. Atât la nivel național, cât și european – ca să inițiem o creștere durabilă în Europa. Și avem nevoie de acest lucru, fără să ajungem la noi datorii. De aceea trebuie să mobilizăm fondurile publice și private într-un nou mod.
Noua Comisie va fi pusă în fața a numeroase și mari provocări – dar eu cred că acum avem o șansă reală de a elibera, încă o dată, potențialul Europei.”
Katainen a mai adăugat că el crede în statul care investește masiv în educație, cercetare și inovare, și crede deasemenea, în competitivitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
