Comisia Europeană analizează 18 proiecte-pilot de garanţie pentru tineret

Publicat de Monica Slavici, 16 septembrie 2014, 09:26

Acestea au fost lansate între august și decembrie 2013, în urma unei solicitări din partea Parlamentului European, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd.

Aceste proiecte vizează şapte ţări: Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie. Numărul tinerilor implicaţi este destul de mic, dar adevărata valoare a acestor proiecte este aceea de a oferi statelor membre exemple practice despre punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi accesarea fondurilor prin intermediul Fondului social european. De exemplu, se doreşte consolidarea legăturilor dintre angajatori şi şcoli, creşterea sprijinului acordat tinerilor de către serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, de a-i ajuta pe tineri să se angajeze şi a le oferi oportunităţi de formare.
România se află pe listă cu două proiecte-pilot. Dacă proiectul din judeţul Alba se axează pe punerea în practică, în cadrul şcolilor, a unui model de cercuri de pregătire şi consiliere profesională, proiectul din judeţul Neamţ se concentrează pe crearea de planuri individualizate de încadrare pe piaţa muncii pentru tinerii ce părăsesc sistemul de asistenţă socială.
Cele 18 proiecte-pilot arată că această abordare funcţionează şi dă rezultate. Garanţia pentru tineret, înfiinţată în iunie 2013 s-a dovedit a fi reforma structurală din Uniunea Europeană cel mai rapid pusă în aplicare. Aceasta care prevede ca statele membre să garanteze în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau pierderea unui loc de muncă, că tinerii fie îşi pot găsi un loc de muncă adecvat, fie dobândesc educaţia, competenţele şi experienţa necesare pentru a găsi un loc de muncă în viitor.
Atunci, toate cele 28 de state membre au prezentat planuri de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret şi în prezent sunt pe cale să adopte măsuri pentru a-şi înfiinţa sisteme de garanţie pentru tineret.
Principala sursă de finanţare este Fondul social european, care pentru perioada 2014-2020, pune la dispoziţia statelor membre peste 10 miliarde de euro. Pentru a suplimenta sprijinul financiar din partea Uniunii Europene, Consiliul şi Parlamentul European au convenit să creeze o Iniţiativă privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. 6 miliarde de euro vor putea fi accesate de statele membre cu regiuni în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%. Sunt vizaţi tinerii de până la vârsta de 25 de ani sau chiar 29 de ani, care nu sunt încadraţi în muncă, învăţământ sau urmează cursuri de formare profesională. Banii pot fi folosiţi pentru finanţarea unor măsuri, cum ar fi subvenţiile pentru angajare şi sprijinirea tinerilor în începerea unei afaceri.

Alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2014, 10:20

De la introducerea bancnotelor şi monedelor euro în anul 2002, consumatorii au avut posibilitatea de a efectua plăţi în numerar pe tot cuprinsul zonei euro utilizând un singur portofel şi o singură monedă. Odată parcursă această etapă, a sosit acum momentul în care consumatorii vor putea efectua plăţi fără numerar pe tot cuprinsul zonei euro, dintr-un singur cont, în aceleaşi condiţii de bază, indiferent de localizarea acestora.

Această zonă unică de plăţi în euro (SEPA) a devenit realitate în momentul în care toate plăţile în euro din zona euro vor fi considerate plăţi naţionale şi diferenţierea actuală dintre plăţile naţionale şi cele transfrontaliere va dispărea. Aceasta presupune nu numai alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar, dar şi modificarea comportamentului consumatorilor în toate statele membre ale zonei euro. Aceste modificări trebuie să conducă spre o piaţă mai integrată a

plăţilor, care va aduce cu sine avantaje economice substanţiale. SEPA nu numai că va introduce mai multe servicii comparabile, dar va stimula, de asemenea, concurenţa şi inovaţia

Jonathan Todd, purtător de cuvânt al CE :

S-a creat o  adevărată  zonă unică de plăți de mică valoare în Euro, de transfer debite directe între statele membre, la fel de simple precum tranzacțiile interne. Sunt complet operaționale începând cu 1 august și vor fi extinse din zona euro în zona non euro începând cu data de 13 septembrie 2016.

SEPA oferă mari facilități în ceea ce privește plata în Euro pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri și în același timp va crește competitivitatea în domeniul bancar.

Va fi elaborat și un memo despre cum această zonă unică de plăți in Euro va funcționa care urmează să fie publicat

Proiectul SEPA este coordonat de European Retail Payments Board Plăţilo. Comisia Europeană a avut pe lângă rolul de catalizator și responsabilități legislative în acest proiect. La nivel naţional, proiectul de implementare a SEPA este coordonat de Asociaţia Română a Băncilor care şi-a asumat şi rolul de autoritate de guvernanţă a schemelor naţionale de plată de tip SEPA RON.

În privinţa SEPA, BNR şi-a asumat următoarele atribuţii:

•          îndrumarea şi cultivarea aşteptărilor beneficiarilor din România cu privire la SEPA;

•          conlucrarea cu administraţia publică pentru ca aceasta să se regăsească printre primii utilizatori ai produselor SEPA în România;

•          colaborarea cu utilizatorii, în general, pentru ca aşteptările acestora să fie aduse la cunoştinţa Comitetului Naţional SEPA;

•          monitorizarea progreselor realizate la nivel naţional în implementarea (în engleză ERPB) este realizat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului European al SEPAă.

Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina

Publicat de Stefania Grigore, 29 iulie 2014, 14:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:51

Jonathan Todd, purtător de cuvânt:

” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic.
Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”

Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie.

Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 iulie 2014, 10:55 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:57

Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina.
Jonathan Todd, purtător de cuvânt:

” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic.
Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”

Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie

Numărul persoanelor care deţin carduri europene de asigurări sociale de sănătate este în continuă creștere

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iulie 2014, 09:40

În prezent, mai mult de jumătate din populația asigurată din Uniunea Europeană deține deja un astfel de card, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd:

Aproape 200 de milioane au carduri europene de sănătate. În 2013, numărul acestora este cu 8 milioane, adică 4% mai mare decât în anul precedent.

Cardul european de asigurări de sănătate poate fi obţinut gratuit, iar cu ajutorul acestuia, persoanele care au probleme în timpul unei vacanţe pot beneficia de servicii medicale în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi tarife ca asiguraţii din ţara respectivă. Este bine de ştiut că acesta nu este o alternativă la asigurarea de călătorie, nu acoperă costurile serviciilor medicale private şi nici nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele medicale planificate în altă ţară.

Cardurile europene de sănătate se eliberează de casa naţională de asigurări de sănătate din ţara de domiciliu, iar perioada de valabilitate variază de la o ţară la alta.

România este statul cu cel mai mic procent de asiguraţi care au intrat în posesia unui card european de sănătate – 0,7%. Doar 262.000 de români au card, iar 84.000 certificate provizorii, deşi numărul de asiguraţi depăşeşte 18.000.000.
Momentan, eliberarea cardului european de sănătate a fost sistată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate deoarece a expirat contractul cu firma care tipărea aceste carduri. Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Caraş-Severin, Tudoriţa Nicula:

Momentan este sistată editarea cardurilor de sănătate, dar asiguraţii beneficiază de certificate provizorii, care au aceeaşi valabilitate şi beneficii. Cererile sunt în creştere în perioada aceasta a vacanţelor. Pacienţii îşi i-au şi aceste certificate pentru că aşa cum spuneam drepturile sunt aceeleaşi, atâta că este un certificat, nu este un card., diferă doar modul de prezentare.

Spitalele din Uniunea Europeană care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască cardul. În cazul unor probleme, persoanele în cauză pot sesiza autoritatea competentă din domeniul sănătăţii din ţara unde se află în vizită. Numerele de contact pentru cazuri de urgenţă sunt accesibile prin intermediul unei aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete.
Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene explică:

Aplicaţia oferă detalii despre sistemul medical din fiecare stat, în 25 de limbi, inclusiv numerele de telefon de urgenţă. Deci dacă o persoană are problem poate folosi aplicaţia pentru a afla pe cine trebuie să contacteze în ţara unde se află în vacanţă.

Comisia Europeană a lansat noul „paşaport european al competenţelor în domeniul hotelier”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iunie 2014, 14:00 / actualizat: 30 iunie 2014, 21:03

Ce este acesta, la ce serveşte şi cum poate fi obţinut, aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus!

Paşaportul european al competenţelor este un portofoliu electronic, care cuprinde competenţele şi calificările titularului. Varianta generală a acestui instrument a fost lansată în decembrie 2012 şi are ca scop facilitarea căutării unui loc de muncă sau accesarea unui curs de formare profesională, oriunde pe teritoriul Uniunii Europene.

Paşaportul european al competenţelor în domeniul hotelier este o variantă specializată, concepută pe baza cerinţelor formulate de reprezentaţii patronatelor respectiv lucrătorilor din această ramură.

Jonathan Todd, purtător de cuvânt al comisarului pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor:

În fond reprezentanţii organizaţiilor patronale şi ale angajaţilor din domeniu au fost cei care au considerat că un astfel de document ar fi util.  Particularitatea sectorului turistic şi al celui hotelier este că pe de o parte sunt create noi locuri de muncă inclusiv în momentul de faţă – ceea ce în mod hotărât nu este valabil pentru toate sectoarele – în al doilea rând este o sferă în care există o mare mobilitate între ţările membre ale Uniunii Europene. Din aceste motive este extrem de benefic un instrument în plus care să faciliteze întâlnirea cererii cu oferta fără limitări impuse de graniţe. Cu alte cuvinte am răspuns practic doleanţei comune a angajatorilor şi a angajaţilor de a avea această posibilitate. Caracterul interactiv este o particularitate a paşaportului european al competenţelor din domeniul hotelier. Evident, sperăm ca acest domeniu să nu rămână singurul care să beneficieze de un paşaport european al competenţelor!

Suntem deschişi la o extindere către oricare altă sferă de activitate din care angajatori şi angajaţi vor solicita acest lucru. Ne-am gândit că următoarea ramură economică beneficiară ar putea fi de exemplu agricultura.

Paşaportul competenţelor din domeniul hotelier este găzduit de Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă EURES şi este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii.

Oricine îşi poate crea propriul portofoliu virtual în câţiva paşi simpli, încărcându-şi datele privind cunoştinţele, calificările deţinute, experienţa profesională şi nu în ultimul rând limbile vorbite. Operaţiunea este înlesnită de un ghid video anexat.

Jonathan Todd:

Una din problemele persistente ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, indiferent de sector, este însăşi dobândirea competenţelor şi a experienţei. Este mult mai uşor să obţii o slujbă din moment ce poţi demonstra că ai competenţele necesare, ai mai făcut acel lucru şi-ţi poţi documenta experienţa! Primul pas este întotdeauna şi cel mai dificil…

O experienţă pozitivă cu paşaportul european al competenţelor din domeniul hotelier ar putea constitui un imbold şi pentru alte sectoare să-şi pună la punct propriul set on-line de documente.