Conectivitatea rutieră în centrul ţării se îmbunătățește prin accesarea de fonduri europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.

Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.

Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.

Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.

Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.

Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.

În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.

 De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”

Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.

Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.

Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.

Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.

Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.

Viața femeii la țară

Publicat de Mihaela Costache, 16 octombrie 2015, 09:00

Când vorbim despre viața din mediul rural, gândul ne duce mai întâi la ceea ce era odată, adică la drumuri desfundate, la case sărăcăcioase, dar mai ales la cât de greu își asigurau traiul de zi cu zi locuitorii de acolo.

Este o imagine ce se regăsește în multe scrieri literare și de care își mai amintesc oamenii bătrâni din sate. Tot ei recunosc că acum viața în sate s-a schimbat foarte mult și că satul a devenit o alternativă bună de locuit, chiar și pentru orășeni.

Rafila Telcean din Taure, un sat mic din comuna Șintereag face peste puțin timp 80 de ani. Viața sa din tinerețe pare un tablou din altă lume:

Am umblat cu o pereche de opinci și pe alea le puneam subsuoară, cu două cârpe. Când ajungeam pă pășune mă încălțam, că până acolo îți rămânea opinca în mol. Mergeam la școală desculță, fără opinci. Și mâncam mălai.

Rafila Telcean a avut doi copii, iar acum are și nepoți și se minunează de cât de bine sunt ei aranjați…la oraș. La țară, chiar dacă viața ei este alta acum, nu a scăpat de griji.

Tăt greu ne este, pentru că ne-au făcut pensia asta și și mie mi-au dat cinci milioane. Un milion îl dau înapoi, la telefon, că-mi sun copiii, să știe, trăiesc sau mor. Mi rămân patru: apoi plătește impozit după care, după terenuri și altele.

Majoritatea satelor din județul Bistrița-Năsăud beneficiază acum de condiții civilizate de trai, cu posibilități de racordare la rețelele de apă-canal, uneori și la cele de gaz metan. Așa stând lucrurile, nu puține sunt familiile care se mută de la oraș la țară, pentru mai multă liniște, chiar dacă este mai mult de lucru în gospodăria de aici.

Așa a făcut și Rodica Buhai, din Orheiul Bistriței:

Viața de la oraș este frumoasă, mai ușoară ca la țară, dar nu ai atâtea satisfacții. Ai într-o grădină legume, ai ouă proaspete și părerea mea este că e mult mai bine.

La țară femeile au mai la îndemână cele trebuincioase pentru gospodărie, dar ceea ce le lipsește mai mult sunt banii. Deși cel mai izbitor lucru legat de mediul rural este îmbătrânirea accentuată a populației de aici, există și familii tinere care aleg să se stabilească la țară.

Ioana are nici treizeci de ani și s-a mutat cu soțul și băiatul lor de la Bistrița la Blăjenii de sus.

Ne-a rămas casa de la bunici și vrem să ne ocupăm de ea și de agricultură. E un pic cam greu, dar ne descurcăm. Vrem să rămânem aici toată viața.

Mariana Pintea locuiește la Bistrița, dar lucrează în mediul rural, în comuna Cetate. Ea spune că deși la țară femeia are mai mult de lucru, o mamă are toate motivele să fie mulțumită de calitatea învățământului și a asistenței sanitare pe care le găsește în mediul rural.

Viața la țară este un pic mai grea din punct de vedere al femeii, că ea are mai multe sarcini de îndeplinit față de femeia de la oraș. Școlile la țară sunt bune, eu nu văd nici o diferență între școala de aici și cele din oraș.

Și totuși, cât de greu este pentru o femeie să se mute de la oraș la țară?

M-am gândit dacă să mă întorc la țară, dar deocamdată răspunsul este nu!.

Așadar, mai este de așteptat până când veșnicia născută la țară să fie cu adevărat o tentație.