„Ianuarie românesc la Jula”, eveniment aniversar dedicat Unirii Principatelor Române şi Zilei Culturii Române

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 februarie 2020, 12:47

Sub genericul „Ianuarie românesc la Jula” a avut loc pe 29 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, un eveniment cultural artistic dedicat Unirii Principatelor, Zilei Culturii Române şi aniversării a 69 de ani de la apariţia revistei „Foaia românească”. Organizatorii şi gazdele întâlnirii, care a reunit români din Ungaria de la Jula, Micherechi, Aletea şi din România de la Arad, Oradea şi Chişineu-Criş, au fost Florin Vasiloni, consul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedinte UCRU. Manifestarea culturală s-a organizat anul acesta în colaborare cu săptămânalul „Foaia românească”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi şcolile generale bilingve din Jula şi Micherechi.

După cuvintele de salut ale organizatorilor, a adresat un mesaj de salut din partea conducerii universităţii arădene şi doamna decan Alina Pădurean, care a lansat şi două volume în limba română şi engleză, apărute la Editura „Presa Universitară Clujeană”, intitulate: „Europa: Tradiţie, cultură şi administraţie”, ce cuprind referatele prezentate la o conferinţă internaţională de la Arad, organizată în colaborare cu Consulatul General al României la Jula.

La eveniment, doamna Eva Șimon, redactor şef la „Foaia românească” a vorbit pe scurt despre trecutul de 69 de ani ai revistei românilor din Ungaria, înfiinţată pe 15 ianuarie 1951 şi a prezentat publicaţia anuală „Calendarul Românesc 2020”.

Celebrarea Unirii Principatelor Române, moment de însemnătate istorică petrecut la 1859, a fost marcat printr-o prezentare despre Unirea Principatelor Române şi contextul realizării ei, despre Revoluţia de la 1848, Generaţia paşoptistă şi despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza, oferită publicului de către Robert Sălăjan, profesor de istorie la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

Luceafărul poeziei româneşti a fost elogiat printr-un montaj literar-artistic de poezii şi cântece, în interpretarea directoarei Ana Ruja şi a elevilor de la Şcoala Generală Românească din Micherechi, îndrumaţi de către profesoara Mihaela Baicu, urmaţi apoi de un program al elevilor de la Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” din Jula, sub coordonarea profesoarelor Beata Condoroș, Maria Sucigan și Livia Stăvaru.

Serata s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de tânărul Alexandru Ticula, de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, care a încununat manifestarea culturală.

La eveniment au participat zeci de reprezentanţi şi conducători ai comunităţii româneşti din Ungaria, şi oaspeţi de seamă din România, între care s-au numărat PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Gheorghe Cozma, președintele AŢRU, Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Jula, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Bogdan Geană, reprezentantul ICR Budapesta, filiala Seghedin, Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, Viorica Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, Amelia Palcu, directorul Liceului „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Gheorghe Sălăjan, primarul comunei Aletea şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi de presă.

Serata s-a încheiat cu o recepţie oferită de către Consulatul General al României la Jula, unde participanţii de aici şi de dincolo de graniţă au continuat discuţiile într-o atmosferă de prietenie.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Festivalul de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești „La obârșii, la izvor”, ediția a XII-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 noiembrie 2019, 21:21 / actualizat: 8 noiembrie 2019, 22:36

Duminică, 20 octombrie, în organizarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, la Centrul Cultural din cadrul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, s-a desfășurat cea de-a XII-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”. Festivalul, devenit deja tradiție, prezintă anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, cu zonele lui folclorice, pentru publicul românesc din Ungaria, provenind de la Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din această țară, dar și pentru oaspeți veniți din România, ca de fiecare dată.

Ediția din acest an a fost organizată împreună cu artiști din Arad, veniți la Jula prin Centrul Cultural Județean, condus de doamna director Ioana Engelhardt și cu sprijinul Consiliului Județean Arad, aflat sub conducerea domnului președinte Iustin Cionca. Fiind o manifestare organizată în Ungaria, la fel ca și în anii trecuți, ea a beneficiat și de sprijinul financiar al Fundației „Bethlen Gábor” din cadrul Oficiului Primului Ministru, de la Budapesta, obținut prin concurs, precum și de sprijinul Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU) și al Liceului Românesc din Jula.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită în Catedrala Episcopală din Jula, de PS Siluan, împreună cu un sobor format din pr. Protosinghel Iustin Popovici, Consilierul Cultural al Arhiepiscopiei Aradului și delegatul ÎPS Părinte Arhiepiscop Timotei, pr. Protosinghel Visarion Tuderici, pr. Origen Sabău, consilierul cultural al Episcopiei și cel care s-a ocupat de organizarea evenimentului cultural, pr. Teodor Marc, consilierul economic al Episcopiei și parohul Catedralei, pr. Alexandru Neicu, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Lipova și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala din Jula.

Răspunsurile liturgice au fost date cu profesionalism de grupul coral „Trifon Lugojanul”, de la Catedrala Arhiepiscopală Nouă din Arad, condus de Marinel Roz, iar la slujbă au participat credincioși ortodocși români din Jula și împrejurimi, un grup de pelerini din Lipova, din locurile natale ale PS Siluan, veniți și în acest an la Jula împreună cu doamna Viorica Popescu, organizatoarea pelerinajului, Maica Stareță de la Schitul Tămand și alte Monahii de la Mânăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul”, ambele din Arhiepiscopia Aradului, alături de părinții și maicile de la Centrul Eparhial din Jula și de la Așezământul Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta, precum și oficialități, între care s-au numărat Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Simona Tănăsescu,directorul Institutului Cultural Român din Budapesta (ICR), Călin Bibarț, primarul Aradului, Ioana Engelhardt, directorul Centrului Cultural Județean Arad, Cristian Sălășan, consilier la Consiliul Județean Arad, ș.a.

La momentul potrivit, copiii și credincioșii care s-au pregătit au fost cuminecați cu Sfintele Taine, iar Ierarhul a tâlcuit semnificațiile pericopei evanghelice duminicale, care vorbește despre vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor, dar și despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de om, în cele mai dificile împrejurări ale vieții.PS Siluan a adus mulțumire Bunului Dumnezeu și tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei frumoase și importante zile, atât sub aspect spiritual, cât și cultural tradițional românesc, pentru românii din Ungaria: celor care au sprijinit financiar desfășurarea evenimentelor: Fundației „Gabriel Bethlen” din cadrul Oficiului Primului Ministru de la Budapesta, Consiliului Județean și Centrului Județean Cultural Arad, Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, precum și Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, care a oferit spațiul și toate cele necesare pentru organizarea agapei și a programului artistic, dar și celor care s-au implicat concret în organizare, din partea Episcopiei din Ungaria, de la Sectorul Cultural, în frunte cu pr.consilier Origen Sabău, pr. Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc, pr. Protosinghel Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial și celorlalți preoți ai Episcopiei, care au contribuit la aducerea credincioșilor români din diferite parohii, la Jula. Mulțumiri au fost aduse și doamnei doctor Maria Gurzău, din Bichișciaba, dar și pelerinilor din Lipova, pentru donațiile făcute Catedralei și Episcopiei din Ungaria.

Programul artistic al zilei s-a ținut după amiază, pe scena Centrului Cultural de la Liceul Românesc din Jula și a cuprins, în introducere, câteva dansuri și cântece populare, interpretate de tineri ai Ansamblului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești din Ungaria, aparținând Liceului și Centrului de Documentare al AȚRU, apoi programul principal oferit de artiști arădeni: Orchestra instrumentală „Frații Șandru”; Ansamblul de păstrare al tradițiilor din Șicula, care au interpretat, în costume tradiționale specifice, dansuri populare din Șicula, Ineu, zona Bihorului și din alte părți; soliști și interpreți consacrați și apreciați de muzică populară: Adrian și Florin Șandru, Ioana Luguzan Roxin, Maria Fărcaș, Ciprian Tărșan, Răzvan Lup, ș.a., care prin cântece populare, doine, dar și pricesne, au impresionat publicul spectator și au fost răsplătiți cu nenumărate aplauze. În încheiere, interpretul Mircea Cârțișoreanu și foarte tânăra și talentata solistă Tea-Patricia Ploscanu, din Făget, au adus și ei multă bucurie celor din sală, prin cântece bănățene din zona Făgetului.

Întregul program a fost prezentat de interpreta Mădălina Păcurar, din Arad. La programul oficial s-au mai adăugat și alte oficialități, ca de pildă Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budepesta, Gheorghe Cozma, Directorul Oficiului AȚRU, Viorica Cherteș, Președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea (AFOREO), Cristian Nistor, Președintele ASCOR Oradea, ș.a.

La final, Preasfințitul Părinte Siluan a adus mulțumire tuturor artiștilor, pentru minunatul program folcloric și cultural oferit, care a împodobit sufletele participanților, în Anul Satului Românesc, cu multe frumuseți ale Neamului nostru, care sunt duse mai departe, cu bucurie, de tineri și artiști consacrați, de data aceasta din zona Aradului și care ne înnobilează și ne împodobesc sufletele, asemenea unei Catedrale a Neamului Românesc, în zi de sărbătoare. Mulțumiri au fost aduse, încă o dată, Arhiepiscopiei Aradului, Consiliului Județean și Centrului Județean Cultural Arad, Oficiului Primului Ministru din Budapesta, Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, Liceului Românesc din Jula și tuturor celor care au susținut financiar și s-au implicat în organizarea celei de-a XII-a ediții a Festivalului folcloric de la Jula, precum și celor care au onorat cu prezența lor acest eveniment.

Atmosfera tradițională, de comuniune românească, a mai continuat și după programul cultural, prin invitarea tuturor participanților la o felie de cozonac și un pahar de suc și de vin, după ospitalitatea și tradiția românească consacrate și cunoscute deja.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

 Interlocutori:părintele Origen Sabău, organizator; Ioana Engelhardt, directorul interimar al Centrului Județean pentru Cultură Arad, PS. Siluan, episcopul românilor ortodocși din Ungaria Reporter: Tiberiu Boca

Românii şi-au ales noii deputaţi în autoguvernările locale, teritoriale şi în AŢRU

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 octombrie 2019, 16:13 / actualizat: 16 octombrie 2019, 22:06

La alegerile de autoguvernări locale şi minoritare din duminica trecută, 13 octombrie 2019, au fost aleşi, pe lângă primarii şi consilierii locali, şi deputaţii în autoguvernările româneşti din Ungaria. Aceştia au fost aleşi pentru o perioadă de cinci ani.

În localităţile cu o însemnată populaţie de naţionalitate română au câştigat luptele electorale următorii primari: La Micherechi îşi va putea începe al treilea ciclu de primar în fruntea satului Margareta Tat (Fidesz).

Foto: Votare la Micherechi

La Otlaca-Pustă va rămâne primăriţă Elvira Ardelean-Pál (Fidesz). La Chitighaz a fost aleasă o nouă primăriţă în persoana doamnei dr. Emese Tripon-Rákóczi (independent), iar la Aletea noul primar ales este Gheorghe Szelezsan (independent).

Foto: votare la  Chitighaz

La Bătania a fost ales în funcţia de primar Boros Csaba (independent). În oraşul Jula a rămas primar şi pentru următorii cinci ani dr. Görgényi Ernő (Fidesz).

Foto: votare la Jula

Alegeri de autoguvernări româneşti s-au ţinut în 70 de locuri din ţară: în 19 sectoare budapestane şi 51 de localităţi. În 2 locuri (sectorul XXIII şi la Kecskemét) alegerile nu au valide.

Noile autoguvernări îşi vor ţine şedinţele de constituire în termen de 15 zile (cele locale şi teritoriale) sau în 30 de zile (cele pe ţară).

AŢRU: 9-5-1

La nivel naţional, la alegerile de autoguvernări de naţionalitate s-au înscris 15.000 de candidaţi. În registrul naţionalităţilor au fost înscrişi în total 318 mii de alegători. Numărul românilor înscrişi în registrul naţionalităţii române a fost de 7290 de cetăţeni cu drept de vot.

În lupta electorală de la români au participat 5 asociaţii de desemnare a candidaţilor: Alianţa pentru Românii din Ungaria (ARU), Asociaţia Românilor din Micherechi (ARU), Asociaţia Română din Budapesta (ARB), Uniunea Democratică Maghiaro-Română (UDMR) şi Asociaţia Românilor din Aletea (ARA).

Noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria, la fel ca în ciclul anterior, va fi formată din 15 membri. Până la încheierea ediţiei noastre (marţi, 15 octombrie, ora 16.00), conform datelor prelucrate în 86%, AŢRU va fi alcătuită din 9 deputaţi din partea Alianţei pentru Românii din Ungaria, 5 din partea Asociaţiei Românilor din Micherechi şi 1 deputat din partea Asociaţiei Române din Budapesta.

Voturi pentru listele teritoriale

Listele câştigătorilor la alegerile de autoguvernări româneşti teritoriale însă sunt finalizate. Astfel, în noua Autoguvernare Românească pe Capitală, Asociaţia Română din Budapesta va avea 4 deputaţi (207 voturi), iar Uniunea Democratică Maghiaro-Română 3 deputaţi (186 voturi).

În judeţul Bichiş, Alianţa pentru Românii din Ungaria a obţinut 1705 voturi intrând în autoguvernarea judeţeană 4 deputaţi, iar lista Asociaţiei Românilor din Micherechi are 1187 de voturi şi a intrat cu 3 membri.

În judeţul Ciongrad, Alianţa pentru Românii din Ungaria are 5 câştigători (313 voturi), iar Asociaţia Românilor din Micherechi 2 deputaţi (129 voturi).

În judeţul Bihor doar Alianţa pentru Românii din Ungaria a avut listă teritorială, astfel toţi cei 7 deputaţi sunt din partea acestei asociaţii de desemnare. Pentru aceasta a votat 671 de cetăţeni înscrişi în registrul românesc.

În judeţul Pesta doar Asociaţia Română din Budapesta a avut candidaţi, primii şapte de pe listă au fost aleşi cu 79 de voturi.

A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

 Foto: Eva Șimon, Szögi Lackó

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Dansuri şi muzică românească din Micherechi la Festivalul „Cote D’azur” din Italia şi Franţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2019, 08:29

În ultimele 2–3 luni, echipa de dansuri populare româneşti din Micherechi a ţinut numeroase repetiţii, deoarece ne-am pregătit pentru un festival folcloric  internaţional, care s-a desfăşurat în Italia şi în Franţa, în perioada 9–13 aprilie 2019. Este vorba de un festival remarcabil şi bine organizat, care este celebru în toată Europa. Numele festivalului este „Cote D’azur”, care înseamnă Riviera Franceză. Am dat spectacole în multe locuri, mai ales în centrul oraşului Diano Marina, în oraşul Sanremo şi pe renumita promenadă a oraşului Cannes din Franţa. Pe 8 aprilie, luni dimineaţa am pornit spre Italia cu autocarul, cuprinşi de multe emoţii şi bucurii. Pe drum am văzut locuri incredibile, peisajele frumoase ne-au însoţit prin Slovenia spre Italia până în oraşul Diano Marina, unul dintre cele mai renumite oraşe de pe Riviera Franceză. Am ajuns la finalul drumului nostru în ziua de marţi, când am avut în primul rând program liber, aşa că am avut ocazia să descoperim locul unde stăm, centrul oraşului şi plaja de lângă cazarea noastră. Miercuri am vizitat fabrica de parfum Fragonard din Franţa, unde am aflat multe lucruri interesante despre producerea parfumurilor şi a loţiunilor. De aici ne-am continuat drumul spre Nizza, unde ne-am plimbat prin centru, am cunoscut locurile importante. Am făcut şi o scurtă vizită în Monte Carlo, dar din păcate nu am petrecut mai mult timp acolo. Joi am avut o zi mai lungă şi obositoare, dar foarte interesantă, pentru că în timpul festivalului am avut ocazia să dansăm în Sanremo, apoi să trecem din nou graniţa Italiei ca să dăm un spectacol în Cannes. Aici am participat şi la o defilare cu costumele tradiţionale din satul Micherechi. În ultima zi a festivalului am rămas în Diano Marina şi ne-am pregătit pentru programul final, organizat din centrul oraşului până la plajă. Aici au participat ansambluri din 18 ţări, reprezentând diferite dansuri şi cântece folclorice din diferite părţi ale Europei. Atât festivalul cât şi  distracţiile din fi ecare seară cu noii noştri prieteni de diferite naţii vor rămâne pe veci în amintirea noastră. Am plecat spre acasă sâmbătă dimineaţa cu gânduri de mulţumire către toţi cei care au făcut posibilă călătoria Echipei de Dansuri Populare „Gheorghe Nistor” în aceste locuri de vis. Ne bucurăm foarte mult pentru ocazia aceasta de călătorie, spectacole şi amintiri frumoase. Mulţumim foarte mult invitaţia  organizatorilor din Diano Marina, conducătorului echipei noastre şi coregrafului Vasile Papp, pentru timpul petrecut cu noi la repetiţii şi la spectacole, dar mulţumim mai ales Primăriei din Micherechi. Fără ajutorul doamnei primar Margareta Tat și  susţinerea Consiliului Local din Micherechi toate acestea n-ar fi fost posibile. Sperăm să mai primim astfel de invitaţii şi în viitor.

A consemnat: Petru Iova, elev clasa a IX-a A, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Jula

Sursa: Foaia românească

Concursul „Vocea de aur”, ediţia a 5-a, Bătania

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 aprilie 2019, 12:55

„Muzica este pentru suflet la fel cum exerciţiul fizic e pentru trup”, l-a citat pe Platon moderatoarea celei de-a cincea ediţii a concursului de interpretare vocală „Vocea de aur”, organizat vinerea trecută, 29 martie, la Şcoala Generală „Lucian Magdu” din Bătania. Profesoara Anca Stan a convins publicul încă de la începutul manifestării că vom avea parte de un program plăcut şi interesant: „Muzica are diverse funcţii, dar cred că cea mai importantă e puterea de-a lecui suflete. Muzica e pansament pentru suflet. În consecinţă, pentru ziua de azi ne-am propus să vă administrăm un tratament cu acest miraculos medicament: muzica!”

A cincea ediţie a concursului „Vocea de aur” a început cu un moment de reculegere în amintirea preşedintelui AŢRU, Tiberiu Juhász, decedat cu o săptămână în urmă. Înainte de a da startul concursului, au fost salutaţi oaspeţii oficiali, profesorii şi copiii sosiţi de la aproape toate şcolile în care se învaţă româneşte. O noutate a acestei ediţii a fost că pentru prima dată au participat şi elevi de liceu, astfel concursul de acum a cuprins elevi din clasele 1–12. Juriul concursului a fost alcătuit din: Lucia Aioanei, preşedintele juriului, artist liric (soprană) la Filarmonica de Stat Arad, Csilla Szabó, artist liric (altistă) la Filarmonica de Stat Arad şi Cristina Miculescu, artist instrumentist (violonistă) la Filarmonica de Stat Arad.

Cei 30 de copii şi tineri, care s-au înscris la concurs au sosit din localităţile: Jula, Bătania, Chitighaz, Aletea, Micherechi, Leucuşhaz, Săcal şi Pocei. Toţi, dar absolut toţi, au dat dovadă de o pregătire foarte serioasă şi de curajul lăudabil de a cânta în faţa publicului şi a juriului. Micii melomani au cântat cu toţii în limba română, melodii din diferite domenii: muzică populară, uşoară, religioasă, printre care am auzit şi melodii foarte cunoscute, ca de exemplu, „Trandafir de la Moldova”, „Samba florilor”, „Rău mă dor, ochii, mă dor”, „Drumurile noastre”, „Cine m-a făcut om mare”. Este de remarcat că cei trei elevi, care au sosit de la şcoala generală din Micherechi s-au pregătit cu cântece din repertoriul popular românesc tradițional, din satul lor natal şi din Cenadul Unguresc. De asemenea trebuie lăudată iniţiativa acelor copii, care interpretând muzică populară românească s-au gândit să-şi asorteze şi haina, purtând frumoase ii sau costume populare.

În timpul deliberării juriului, corul de fete al şcolii din Bătania, condus de profesoara de muzică Andreea Szenes, a oferit spectatorilor câteva piese muzicale, iar elevii Lior Cazac (clasa a 7-a) și Sebastian Stan (clasa a 3-a), au prezentat o mică scenetă artistică, cu titlul „Pomul care face ciori”, de Octav Pancu-Iași. În încheierea programului-cadou, oferit de către elevii şcolii-gazde, elevul Roland Ristin a interpretat la pian „Dansuri românești” de Bartók Béla.

La fel ca la toate concursurile dedicate şcolarilor, toţi concurenţii au fost răsplătiţi cu premii din partea organizatorilor, precum diplome, medalii şi cadouri, după meritele fiecăruia. Pe lângă aprecierile juriului, copiilor le-au fost acordate daruri şi premii speciale din partea oaspeţilor oficiali, care şi-au exprimat bucuria pentru acest gen de iniţiative, promovate cu consecvenţă de şcoala din Bătania. Rezultatele concursului le găsiţi în pagina a 12-a.

Sponsorii ediţiei actuale au fost: Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, Fondul „Bethlen Gábor” din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul pentru Culte şi Naţionalităţi de la Budapesta, Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Bătania, Fundația „Lucian Magdu” din Bătania, Asociaţia Familia, Şanse Egale şi Voluntariat din Judeţul Bichiş, Școala Generală și Grădinița Română „Lucian Magdu” din Bătania.

Rezultate şi premii:

Clasele 1–2:

1. Vivianne Horváth, Bătania
2. Reka Rákóczi, Chitighaz
3. Ana Poiendan, Micherechi

Clasele 3–4:

1. Greta Farkas, Leucuşhaz
2. Regina Megyeri, Bătania
3. Teofana Stoica, Jula

Clasele 5–6:

1. Zita Stan, Chitighaz
2. Alexandra Mester, Bătania
3. Fanni Balog, Săcal

Clasele 7–8:

1. Reka Misik, Bătania
2. Shalomea Sutak, Pocei
3. Loredana Bali, Aletea

Clasele 9–12:

1. Antonia Jivan, Jula
2. Victoria Szabó, Jula
3. Dora Misik, Jula

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Interlocutori:

Grigore Poiendan, profesor de muzică, Micherechi

Gheorghe Pătcaș, profesor de muzică, Jula

Antonia Jivan, elevă în clasa a XI-a, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Jula

Lucia Aioanei, soprană, Filarmonica de Stat Arad – președintele juriului

Andrea Szenes, profesor de muzică, Bătania

 Reporter: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA, Emisiunile în limba română

Balul acordării panglicii pentruabsolvenţiiLiceului „Nicolae Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 februarie 2019, 21:48 / actualizat: 17 februarie 2019, 23:04

Serbarea de majorat a liceenilor români din Jula, cunoscută cu numele de Balul panglicii, s-a dovedit a fi şi anul acesta un spectacol frumos, având în centrul său adolescenţii celor două clase a XII-a ale liceului românesc din Jula. Evenimentul a fost organizat sâmbătă, 9 februarie, în sala de sport a oraşului Jula. Cu această ocazie, tinerilor absolvenţi ai generaţiei 2015–2019 le-a fost acordată panglica de absolvire. Organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment a fost asigurată pe lângă doamnele diriginte ale claselor a XII-a, Florica Santău și Mariana Oros Martin, și de către dirigintele și elevii claselor a XI-a. Evenimentul dedicat majoratului a fost deschis de către doamna director Maria Gurzău Czeglédi, care s-a adresat cu emoție absolvenților, pe care i-a felicitat pentru acest moment însemnat din viața lor, ce îi pregătește să treacă într-o altă etapă din viața lor, plină de visuri, idealuri, bucurii și speranțe, împărtășindu-le totodată și câteva sfaturi despre viață, dimpreună cu toate urările ei de bine. Bucuria absolvenților a fost împărtășită și de către primarul orașul Jula, Görgényi Ernő. În discursul festiv, reprezentantul orașului a subliniat  și faptul că nu este nevoie să trăim într-o societate uniformizată, dovada fiind autonomia culturală a românilor locali. Dumnealui a declarat în acest sens că în ultimii ani, statul maghiar a predat responsabilitățile de întreținere a instituțiilor de învățământ ale naționalităților autoguvernărilor pe țară ale naționalităților, un sistem care funcționează foarte bine. S-a adresat, de asemenea, elevilor și întregii asistențe, felicitându-i pe absolvenți și urându-le mult succes în viitor.

Evenimentul a continuat cu intrarea în scenă a elevilor fiind însoțiți de doamnele diriginte, întâmpinați de ropote de aplauze din partea părinților, invitaților, profesorilor, precum și din partea foștilor elevi ai instituției, prezenți la eveniment.

După un scurt program cultural artistic, în care elevii claselor a XII-a, prin limbajul poeziei și a muzicii și-au exprimat respectul și mulțumirea față de părinți și profesori, fiecare dintre cei 53 de elevi absolvenți, dar și oficialitățile prezente, au primit din partea elevilor de clasa a XI-a câte o panglică cu inscripția anilor de studii: 2015–2019, prinsă de o insignă cu imaginea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula.

După o scurtă pauză a urmat balul. În tradiția evenimentului dedicat majoratului, tinerii care împlinesc 18 ani sunt însoțiți de către părinți și profesori la serbarea primului lor bal. Acesta a fost deschis de valsul elevilor, fetele purtând rochii albe, de mireasă, simbolizând puritatea, iar băieții în costumații adecvate acestui dans. Acest moment plin de emoție, sensibilitate, eleganță și grație, a fost punctul culminant al serii, urmat de un vals părinte-elev.

La eveniment, alături de părinți, bunici și alte rudenii ale elevilor absolvenți au fost prezente și multe oficialități, între care s-au numărat PS Episcop Siluan, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tolnai Péter, vicepreședintele Consiliului Județean Bichiș, Ramona Lile, rectorul Universității de Stat „Aurel Vlaicu” din Arad, pr.Constantin Rus, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, Tiberiu Juhász, președintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria și alți reprezentați ai instituțiilor românești din Ungaria.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Balul panglicii

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Pr. Nicolae Bordaşiu a trecut la cele veşnice

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 noiembrie 2018, 12:19 / actualizat: 19 noiembrie 2018, 13:32

Sute de credincioşi din Bucureşti şi din diverse părţi ale ţării, inclusiv trei români din Ungaria, de la Micherechi şi Jula, şi-au luat rămas bun luni, 12 noiembrie, de la Părintele Nicolae Bordaşiu, decedat cu trei zile înainte, pe 9 noiembrie. Slujba de înmormântare a fost săvârşită la Biserica „Sfântul Silvestru” din Bucureşti, unde pr. Bordaşiu a slujit începând din 1981, între 2003–2010 fiind parohul acestei biserici. După slujba înmormântării, pr. Nicolae Bordaşiu a fost înhumat în cimitirul Mănăstirii Cernica, de lângă Bucureşti. La înmormântarea părintelui Nicolae Bordaşiu, descendent al unei familii cu străvechi legături cu satul Micherechi, urmaş al primilor preoţi români din Micherechi, au participat, din Ungaria, pr. Teodor Marc, preot paroh la Catedrala „Sf. Nicolae” din Jula, care are şi legături de rudenie cu pr. Bordaşiu, şi primăriţa Margareta Tat şi viceprimarul Bertold Netea, din Micherechi.

Între strămoșii părintelui Nicolae Bordașiu se numără și primul preot al comunității ortodoxe românești din Micherechi, Părintele Ioan Bordașiu, consemnat documentar la anul 1773. Deși a ajuns să cunoască în mod direct comunitatea din Micherechi doar în jurul vârstei de 88 de ani, Părintele Nicolae Bordașiu a fost iubit de micherecheni, dar și de alți tineri intelectuali români din Ungaria și, la rândul său, i-a iubit mult pe oamenii din aceste părți și a participat, în mai multe rânduri la hramuri ale bisericii din Micherechi, unde a slujit și „strămoșul său”, dar și la alte evenimente culturale din viața comunității. Din dragostea Părintelui Bordașiu pentru micherecheni și prin cheltuielile sale, a fost realizată în parcul din fața bisericii din Micherechi, o Cruce impunătoare din marmură, intitulată sugestiv „Monumentul Strămoșilor”, care a fost sfințit și inaugurat la 11 septembrie 2016, de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Galaction, al Alexandriei și Teleormanului.

Memoria binecuvântată a acestui Părinte mărturisitor al Ortodoxiei și iubitor de Dumnezeu și de Neamul său, care a avut multe de pătimit în viața sa și a trecut cu seninătate peste toate acestea, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, în care și-a pus toată nădejdea sufletului său, a fost cinstită în Duminica a 25-a după Rusalii (11 noiembrie 2018) și în biserica românească din Micherechi.

Sursa: Foaia românească, Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Foto:

Foaia românească

Raluca Ene / Basilica.ro

Jurnalistul Tiberiu Boca s-a întâlnit în mai multe rânduri cu părintele Nicolae Bordaşiu, la Bucureşti, ori la Micherechi… ne povestește despre amintirile sale. Reporter: Iulia Kaupert 

Mesajul transmis tinerilor de părintele Nicolae Bordașiu în 2014 de Ziua limbii române la Micherechi

Festivalul „La obârșii, la izvor”, ediția a XI-a, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 27 octombrie 2018, 09:53 / actualizat: 27 octombrie 2018, 13:47

Festivalul de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești „La obârșii, la izvor”, ediția a XI-a, la Jula

Duminică, 14 octombrie, la Palatul „Vígadó”, din cadrul Centrului de Cultură „Erkel Ferenc” din Jula, cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și în organizarea Sectorului Cultural al acestei Eparhii și a Părintelui Consilier Origen Sabău, a avut loc cea de-a XI-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”.

Organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, în parteneriat cu Centre de Cultură și Consilii Județene din România, Festivalul devenit deja tradiție, dorește să prezinte anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, pentru publicul românesc din Ungaria, format în special din credincioși provenind din Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din oaspeți veniți din România. Astfel, au fost reprezentate județele: Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj în două rânduri, Cluj, Maramureș și Caraș-Severin, iar în Anul Centenar 2018, când aniversăm cu toții 100 de ani de la realizarea Marii Uniri a Poporului Român într-o singură Țară, Românească și Creștinească, oaspeții de seamă ai Festivalului de la Jula au fost artiștii și oficialitățile din Alba Iulia.

Festivalul a fost organizat cu sprijinul Fondului de Subvenții din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, al Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, al Autoguvernării de Naționalitate Română din Jula și Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din acest oraș, dar și al instituțiilor din România și Județul Alba, ca de pildă al Consiliului Județean Alba, sau al Ministerului Educației și Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Inspectoratul Județean Școlar Alba.

Programul oferit în fața celor aproximativ 300 de spectatori (veniți din toate Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din România, a unui grup de pelerini din părțile Lipovei, la fel ca și în anii trecuți, sau din alte locuri) a fost foarte bogat și complex. El a fost deschis de Preasfințitul Părinte Siluan, care a subliniat faptul că este vorba despre un Festival tradițional, care se înscrie în cadrul manifestărilor dedicate Anului Omagial al „Unității de credință și Neam”, în Patriarhia Română și este una dintre activitățile cele mai importante adresate de Episcopia Română din Ungaria credincioșilor săi, în acest context. Ierarhul a adus, de asemenea, mulțumire oaspeților de seamă din Alba Iulia, oficialităților și tuturor participanților. În deschidere, au mai luat cuvântul Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba, care s-a referit la sprijinul Ministerului Educației și al Culturii și Identității Naționale din România pentru susținerea acestui program special adresat românilor din țară, dar din străinătate, în Anul Centenar, denumit „Copilăria unește România”, iar Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, a subliniat sprijinul oferit de instituția pe care o reprezintă pentru programele culturale de promovare a identității naționale românești, ce arată unitatea românilor dincolo de granițele care îi pot separa.

Între oficialitățile care au onorat cu prezența lor acest Festival, îi menționăm pe Domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budapesta, Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Domnul Daniel Banu, Consulul General al României la Seghedin, Domnul Consul Cristian Daniel, de la același Consulat, Domnul Dănuț Emil Hălălai, Prefectul Județului Alba, Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Domnul Gabriel Pleșa, Viceprimarul Municipiului Alba Iulia, Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba, Domnul Daniel Fonoage, Directorul Palatului Copiilor din Alba Iulia, Domnul Ioan Chiciudean, Directorul Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, Domnul Mirel Vasile Hălălai, Primarul Teiușului, Domnul Nicolae Simina, Primarul Abrudului, Doamna Maria Gurzău Czeglédi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, Părintele Marius Maghiar, Președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Doamna Delia Covaci, Directorul Executiv și Redactorul Șef al Săptămânalului „Cronica” al AȚRU, ș.a.

Prezentarea programului a fost făcută de Domnul Director Daniel Fonoage și Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa și a cuprins atât câteva jocuri și cântece specifice românilor din Ungaria, prezentate de echipa de păstrători ai tradițiilor de la Centrul de Documentare și Informare al AȚRU, cât și un foarte complex program de cântece și dansuri populare românești oferite de foarte mulți artiști și ansambluri din Alba Iulia: orchestra și grupul de dansatori și de soliste vocale, profesoare, ale Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, orchestra, soliștii și dansatorii Ansamblului Profesionist „Augustin Bena”, al Consiliului Județean Alba, Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș, dansatori ai Ansamblurilor Folclorice din Abrud, Câmpeni, sau Baia de Arieș, tineri călușari din Vințu de Jos, un grup de fete, de la școala de folk a Palatului Copiilor din Alba Iulia, precum și tânărul și extrem de talentatul Tudor Limbean, elev al Liceului German din Sebeș.

Cu toții, într-o îmbinare desăvârșită a vârstelor, profesionalismului, talentului, însuflețirii, dansului, cântecului și portului popular românesc, au oferit o mostră consistentă și autentică a valorilor culturale tradiționale românești, care au încântat sufletele tuturor participanților și au fost răsplătite de aceștia cu nenumărate ropote de aplauze.

La final, toți cei prezenți au fost invitați să continue atmosfera de cuget și simțire românească, la o felie de cozonac și un pahar de suc sau de vin.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești în Catedrala Episcopală din Jula, de un sobor de preoți și diaconi, condus de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și format din Protosinghelul Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial, Părintele Origen Sabău, Consilierul Cultural al Episcopiei din Ungaria și Paroh la Apateu, Părintele Teodor Marc, Consilierul Economic și Parohul Catedralei, Părintele Mirel Mariș, de la Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Sântimbru (județul Alba) și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Jula. Răspunsurile liturgice au fost date cu multă sensibilitate și profesionalism de un grup de profesoare de la Liceul de Artă „Regina Maria” din Alba Iulia, conduse de Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan a făcut referință atât la Pilda Semănătorului, din Duminica a XXI-a după Rusalii, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, ce aduce roade în sufletele celor care îl primesc cu inimă deschisă și bună și cu credință, precum și la Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătorită pretutindeni, în data de 14 octombrie, care în acest an a coincis cu o zi de duminică. Sfânta Parascheva este un exemplu deplin de rodire sfântă a Cuvântului lui Dumnezeu, ce aduce cinstire peste veacuri, celor care îl iubesc pe Dumnezeu, iar întâlnirea de la Jula, în duh de rugăciune, a credincioșilor Catedralei, cu cei veniți de la alte Parohii din Ungaria, cu artiștii din Alba Iulia, îmbrăcați în costume populare și cu oficialitățile prezente, dar și cu credincioșii pelerini din Lipova, reprezintă o frumoasă sărbătoare a comuniunii frățești românești și un îndemn la a aduce și noi rod duhovnicesc, de mântuire, prin cuvântul Sfintei Evanghelii.

Oaspeții din România au participat, apoi, la o agapă comună, iar după amiază a urmat programul cultural din cadrul Festivalului.

Text și foto: Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Interlocutori: prof. Marcela Dărămuș, Inspectoratul Școlar Județean Alba și PS Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria

Reporter: Tiberiu Boca, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Evocarea jurnalistei și profesoarei Lucia Borza la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 octombrie 2018, 11:20

Placă memorială pentru profesoara Lucia Borza, la intrarea în Liceul „N. Bălcescu” din Jula

La Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost dezvelită vinerea trecută o placă memorială pentru profesoara Lucia Borza. Inițiativa a venit din partea Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, care a obţinut o finanţare pentru acest scop din partea Ministerului Resurselor Umane şi de la Primăria Aradului. Placa a fost inaugurată la mai bine de doi ani de când a decedat doamna Lucia Borza, prima profesoară de limba română în învăţământul Liceal din Ungaria de azi, fiica preotului ortodox român Ioan Borza din Chitighaz. Pe lângă vocația sa de profesor, Lucia Borza a activat aproape un deceniu ca jurnalist la redacția revistei „Foaia românească”, unde, conform unor mărturisiri anterioare ale sale, și-a dezvăluit o altă latură a talentului său, aceea de a scrie poezii și cărți pentru copii, demonstrând aceasta prin operele sale și prin manualele de limba română editate de dânsa.

Moment cultural

Evenimentul a debutat cu un moment cultural dedicat fostei profesoare, la Centrul Cultural Românesc din Jula.

„Această placă comemorativă vine să amintească tinerilor care învață în această insitituție, nouă și tuturor românilor din Ungaria, despre personalitatea și activitatea artistică a doamnei Lucia Borza și să o mențină mereu în memoria noastră”, a mărturisit Marius Maghiaru, președintele UCRU, în deschiderea evenimentului. Evenimentul a fost urmărit de elevii și profesorii liceului românesc din Jula, de foști elevi ai doamnei Borza, de rude, prieteni, reprezentanți ai diplomației române în Ungaria și de reprezentanți ai instituțiilor românești din oraș, care au venit în această după-amiază să evoce amintirea fostei profesoare.

La eveniment au fost prezentate imagini și un film despre Lucia Borza, au fost recitate poezii din operele scriitoarei, elevi de la școala generală românescă din Jula au prezentat și o scenetă tradițională.

Profesoara Lucia Borza

Cu 70 de ani în urmă, în anul 1949 şi-a deschis porţile unicul liceu cu profil românesc, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, care susţinea de la bun început promovarea limbii şi valorilor culturale româneşti şi depunerea cunoştinţelor generale pentru tinerii de origine română de pe aceste meleaguri. Odată cu deschiderea acestei instituţii s-a deschis şi posibilităţile de formare şi de perfecţionare a tinerilor, care după terminarea liceului şi-au continuat studiile în diferite instituţii superioare, astfel de-a lungul anilor s-a format o nouă pătură intelectuală a românimii de aici, în frunte cu mai mulţi intelectuali cu marcă, printre care se enumeră şi doamna Lucia Borza.

Doamna Lucia Borza a fost profesor de limba şi literatura română, un dascăl care a scris şi manuale şcolare pentru elevii din şcolile româneşti, caiete de exerciţii, cărţi de limba română, dicţionar, etc. Tot ea a întocmit primul manual de cultură şi civilizaţie românească pentru clasele 1–4. Doamna Borza şi-a dedicat întreaga viaţă promovării limbii şi culturii româneşti. Misiunea ei a început cu formarea primelor promoţii la începutul anilor 1960. Despre vocația lui tanti Luci, cum o numeau toți apropiații săi, a vorbit doamna Maria Gurzău Czeglédi, directorul Școlii generale și Liceului românesc din Jula. „Doamna Lucia Borza nu doar vorbea ci şi gândea româneşte. Pregătirea ei temeinică de profesie se amesteca cu dorinţa de iubire şi păstrare a acestor valori. Ea ştia să aprindă în sufletul tinerilor scânteia de apartenenţă, de trăire şi fiinţă românească. A fost o profesoară de excepție, a predat, a instruit, a inspirat cu multă dăinuire generaţii de-a rândul. Doamna Lucia Borza a devenit şi autoarea mai multor manuale şcolare, care şi azi şi-au păstrat prospeţimea. Sunt adecvate şi pentru tinerii din zilele noastre. A scris şi literatură pentru copii, ghicitori, poezioare, despre necuvântătoare, despre anotimpuri, joacă, prietenie, iubire, iar în volumul său „Flori târzii” atacă cele mai grave probleme ale existenţei umane. O preocupă problema vieţii şi a morţii, a autocunoaşterii, a identităţii. În aceste frumoase poezii evocă locurile dragi, satul natal, portretul blând al părinţilor, vârsta de aur, anii tinereţii, sărbătorile creştine şi multe altele. O parte a vieţii şi-a petrecut-o la Budapesta, fiind mereu frământată de sentimentul dezrădăcinării. Legătura, dorul de locurile natale, de consătenii ei au rămas vii în sufletul ei, precum a păstrat în suflet o limbă frumoasă românească. În poezia „Plecând din gară” reflectă un profund patriotism local, o iubire nemărginită, o nostalgie profundă legată de aceste meleaguri”, a spus doamna director Czeglédi.

Prietenii și amintiri de neuitat

La ceas de sărbătoare, personalitatea doamnei Lucia Borza a fost evocată și de colega sa de redacție și prietena sa doamna Edda Illyés, pensionară, fost lector la redacția „Foaia românească” din Jula.

„Era în toamna anului 1970, când la școala din Micherechi, zile în șir tema centrală din sala profesorilor era: Vine Doamna, vine doamna Borza!… Și încă în tren am văzut-o pe Doamna: în taior elegant și bluză de mătasă, cu părul ondulat într-o coafură decentă. Puțin emoționată m-am prezentat timid. De atunci a început dialogul nostru – și chiar, o pot spune cert – prietenia de-o viață. Și asta chiar în ciuda faptului că după această primă întâlnire nu ne-am mai văzut cu anii. Încă de pe atunci a început corespondența noastră, mai întâi incidentală, apoi frecventă. Și de-atunci încoace i-am cunoscut bucuriile și necazurile. Mai ales din cele din urmă avusese pe atunci chiar destule de suferit. Editura Didactică nu o apreciase niciodată în mod cuvenit, până la urmă chiar a ignorat-o. Între timp a decedat mama mult iubită și la un moment dat se părea că nimeni n-ar mai avea nevoie de dânsa. Și atunci, într-un ceas bun de prin anii optzeci, fusese invitată de Alexandru Hoțopan, redactorul șef al Foii Noastre – de pe atunci – să colaboreze cu colectivul redacțional din Jula. Spre bucuria generală, doamna Lucia Borza a acceptat colaborarea – care a ținut aproape un deceniu.

Atunci, prin anii optzeci, am reîntâlnit o altă Lucia Borza, cu părul încărunțit, cu pas energic, în ținută sportivă, cu pantaloni albi și mocasini, cu bluze impecabil călcate, la fel, ca pe vremuri, iar în timpul iernii, cu pulovere norvegiene, și întotdeauna cu un mic fular asortat. Odată cu Lucia Borza a intrat și un nou stil de muncă în redacție. Doamna se pricepea la tot și la toate, iar ce nu știa încă – de pildă, să facă fotografii – asta învăța și-și însușea într-o clipită. Dar, înainte de toate, noi, colegii de la redacție am avut ce învăța de la dânsa. În primul și cel mai important rând: limba română, limbajul ales, exprimarea corectă, frumoasă. Lucia Borza era pentru noi etalonul, dar și un dascăl pretențios, sever și minunat. Cine voia, avea ce învăța de la dânsa. În anii aceștia își dădea contribuția în toate procesele tehnologice ale ziaristicii de pe atunci: lectora, scria, traducea, fotografia, făcea titrări și corectură, ajuta în îmbogățirea substanțială a săptămânalului. Pe atunci îi plăcea să facă rebusuri și jocuri distractive pentru paginile de tineret, colecționa prin satele românești proverbe și zicători, compunea versuri proprii. Iar ca fost profesor de română și redactor de manuale, a ținut o strânsă legătură cu Liceul N. Bălcescu, antrenând elevii la concursuri și întreceri, întinerind odată cu liceenii. Marea ei dragoste pentru tineretul școlar românesc a primit expresie prin fondarea – dintr-un capital personal – a Plachetei Bălcescu, cea mai prestigioasă distincție pentru tinerii români din Ungaria. Cu adânc spirit obștesc a creat la săptămânalul românesc nu numai un nou sistem de muncă ziaristică, ci și o nouă atmosferă interpersonală. În debaraua de lângă redacție, Doamna Lucica a amenajat o mică bucătărie – cuhnea, îi ziceam – unde ne pregătea dânsa mămăliguță și mititei, unde mesele ocazionale au primit semnificație rituală. Iar în consecință, în coloanele Foii au apărut tot mai des rețete cu mâncăruri românești, cu predilecție ale românilor din Ungaria. Făcând ani în șir naveta de la Budapesta, ca intelectual doct și multilateral, Lucia Borza a valorificat timpul de pe tren pentru lectură, pentru ascuțirea minții prin compunerea de versuri, prin jocuri mentale sau făcând lucru de mână. De pildă, croșeta copiilor noștri jucării, întocmea caiete de colorat, scornea jocuri. Toate acestea, dincolo că erau surprize și cadouri apreciate, ele făceau și obiect pentru coloanele respective din Foaia. Alte idei au primit formă și contur prin volume realizate și editate din resurse proprii. Lucia Borza și-a păstrat caracterul de homo ludens și în anii de pensie definitivă. Din cuibul ei confortabil și cald din Budapesta, ținea o legătură vie cu conaționalii ei din Capitală, coresponda cu foști colegi și prieteni, continua să întocmească teste, scornea jocuri, făcea culegeri, trăind o viață integră, echilibrată. Povara anilor a purtat-o cu demnitate lucidă. Ca Sfânta Vinerea din poveștile populare, odată cu anii i-a crescut generozitatea sufletească și i-a sporit înțelepciunea. Până și ultima noastră întâlnire a stat sub semnul unei senine sărbători de suflet. Lucica dragă, te-am iubit, te-am apreciat. Am învățat multe de la tine – ce păcat că nu destule… Sunt convinsă că fata părintelui Borza din Chitighaz, ca nici alta, și-a adus ofranda generoasă la altarul cultural și spiritual al românilor din Ungaria.” Acestea au fost cuvintele pline de amintiri ale doamnei Edda Illyés despre profesoara şi jurnalista Lucia Borza.

Dezvelirea plăcii comemorative

La finalul evenimentului, la intrarea în Liceul „Nicolae Bălcescu” a fost dezvelită o placă comemorativă pentru Lucia Borza, de către doamna Maria Gurzău Czeglédi și pr. Marius Maghiaru, după care a avut loc o slujbă de sfințire a acesteia și s-au depus coroane de flori. Sfințirea plăcii a fost oficiată de către pr. Florin Olteanu, protopop de Jula și pr. Visarion Tuderici, secretar eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Lungul drum al Unirii” – conferinţă şi concert de muzică folk, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 22 iulie 2018, 08:30

Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Arad şi Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad, a organizat vinerea, 6 iulie, un eveniment dedicat celor mai importante momente istorice, care au dus la Unirea românilor într-un singur stat, culminate la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. La manifestarea organizată la sediul Uniunii Culturale au participat diplomaţi şi preoţi români, profesori de istorie, români din diferite localităţi, dar şi câţiva români din Serbia şi Alba Iulia, sosiţi la prietenii lor români din Jula pentru un concurs organizat a doua zi, Cupa de Şah „Alexandru Hoţopan”. Astfel, manifestarea a întrunit români din România, Serbia şi Ungaria, contribuind la comuniunea spirituală a întregii naţiuni române, oriunde ar trăi aceasta.

Titlul conferinţei istorice „Lungul drum al Unirii” s-a inspirat din tematica propusă de către cei patru conferenţiari, care au dorit să prezinte evoluţia, împrejurările şi cele mai importante întâmplări istorice, care au dus apoi la momentul Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Istoricul dr. Dorel Sinaci, directorul Bibliotecii Județene din Arad a vorbit despre „Vormärtz-ul românilor ortodocși din Banat și Crișana”, o perioadă din istoria Germaniei care precede Revoluția de la 1848, din martie, în statele Confederației Germane. Prelegerea făcea legătura şi cu câţiva membri de seamă ai comunităţii româneşti din Ungaria, cum au fost Moise Nicoară (născut la Jula) sau Andrei Şaguna (născut la Mişcolţ), personalităţi care au luptat mult pentru drepturile lingvistice, culturale şi religioase ale românilor din Ungaria şi Transilvania.

Despre contextul istoric şi despre delegaţii românilor din Ungaria de azi (26 la număr) la Adunarea de la Alba Iulia a vorbit pr. Aurel Becan, paroh la Cenadul Unguresc, în prelegerea intitulată „Români din Ungaria, participanți la făurirea Marii Uniri”. Înainte de a-şi prezenta lucrarea, pr. Becan a dorit să facă un anunţ în faţa publicului, neputându-şi ascunde emoţiile şi bucuria, spunând că exact în acea zi, la 6 iulie, a primit prin poştă o scrisoare din România, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind informat că a primit cetăţenia română. Astfel, preotul de la Cenadul Unguresc este primul român din Ungaria care a solicitat şi a primit cetăţenia română din partea Statului Român, după regulile simplificate ale acordării acesteia.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Arad, dr. Adrian Șimon a prezentat lucrarea „«Ruptură totală», negocierile dintre Consiliul Național Român și Ministrul pentru minorități Oszkár Jászi”, subliniind numeroasele încercări de înţelegere şi tratative politice dintre români şi unguri, care însă nu au dus la compromisul aşteptat. Prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu, profesor la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a vorbit despre „Ștefan Cicio-Pop – părinte al Patriei”, evocând rolul foarte important al acestuia în evenimentele premergătoare Adunării de la Alba Iulia. Omul politic şi avocatul Ştefan Cicio-Pop a fost cel care şi-a pus la dispoziţie casa lui din Arad pentru lucrările comitetului care pregătea unirea românilor.

În a doua parte a manifestării, renumita interpretă de muzică folk Maria Gheorghiu, cu vocea ei inconfundabilă și talentul consacrat, a întărit în mod minunat ideile punctate în cadrul conferinţei, prin cântece patriotice destinate unor mari personalități ale românilor (Regina Maria, Vasile Lucaciu – „Doina lui Lucaci”), sau românilor din jurul granițelor, din Basarabia și Bucovina: „Nu plânge Maică Românie!”, „Drum bun, drum bun, doba bate!”, „Treceți batalioane române Carpații!, „Cântă cucul, bată-l vina!”, etc., și printr-un recital de muzică folk, cuprinse în ultimul său album intitulat: „Câmp de lavandă”.

Maria Gheorghiu nu este necunoscută pentru publicul românesc din Ungaria, susţinând acum câţiva ani un concert la Jula, dedicat Măriilor, cu titlul „Sub zodia Mariei” (Sfânta Maria, Maria de Mangop, Regina Maria şi Maria Tănase), iar acum doi ani, la Seghedin şi Budapesta, a susţinut concerte de colinde româneşti.

Astfel, în Anul Centenar, cu sprijinul unor artiști consacrați și al unor cercetători și istorici din Arad, au fost aduse și înaintea românilor din Ungaria datele importante și atmosfera care a contribuit la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Evenimentul de la Jula a fost onorat şi de prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și a altor clerici din cadrul Episcopiei, a domnului Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, şi a domnului Cristian Daniel, Consul la Consulatul General al României la Seghedin.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Copiii noştri au talent şi la muzica instrumentală

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 iunie 2018, 08:30 / actualizat: 17 iunie 2018, 12:08

Muzica trezeşte în noi frumosul, ne uneşte, ne face mai buni, mai bucuroşi, mai armonioşi, mai ales atunci când este cântată de copii. Acest lucru şi-au dorit şi organizatorii concertului „Copii pe aripile muzicii”, care a avut loc la Jula, în seara zilei de 7 iunie, evenimentul fiind dedicat Zilei Copilului.

Concertul a fost organizat de către Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi a implicat copii din diferite categorii de vârstă, tineri din Jula şi Micherechi, care cântă la vreun instrument, cu toţii fiind originari din familii româneşti. „V-am invitat azi la o serată specială, cum nu s-a ţinut până acum la noi în comunitate. Găzduim azi un concert al tinerilor muzicieni din cadrul comunităţii noastre”, a spus în deschidere doamna Rita Pătcaş, vicepreşedinta UCRU. „Ne bucurăm că alături de dansurile şi cântecele populare, coruri şi echipe de dansuri care păstrează tradiţiile noastre, avem şi tineri, copii pregătiţi sau în curs de formare în domeniul muzicii clasice, muzicii instrumentale. Ne-am adunat astăzi aici ca să-i auzim, să ne bucurăm de talentul, de roadele eforturilor lor, împreună cu familiile lor.”

Unii mai începători, alţii mai avansaţi în ceea ce fac de mai mulţi ani, tinerii au demonstrat ardoarea şi măiestria de care dau dovadă meritând aplauzele sincere şi zâmbetele dulci ale părinţilor şi publicului prezent. Cu toţii sunt elevi ai Şcolii de Muzică „Erkel Ferenc” din Jula.

Concertul a fost deschis de cel mai tânăr muzician, Raffael Rocsin din Micherechi, care cântă la clarinet de 1 an, dar deja a luat un premiu, locul 3, la un concurs pe judeţ. După el a urmat Bonaventura-Gabriel Nyisztor-Gyarmati, din Jula, care cântă la violoncel de 3 ani şi este foarte legat de acest instrument. Csenge Cefan din Micherechi a fost acompaniată la chitară de profesorul Kepenyes Pál. Ea cântă la fluier de 3 ani. Tot la fluier a cântat şi Vivien Rocsin din Micherechi, care a interpretat melodii populare. Mara Stăvaru din Jula învaţă să cânte la pian de 4 ani, a interpretat cu maximă seriozitate câte-o piesă de la Samuil Maykapar şi Johann Sebastian Bach. La fel de 4 ani este elevul şcolii de muzică şi Vasile Cefan din Micherechi, care a început la pian după care a trecut la trompetă. A interpretat un studiu de Clodomir. Colege de clasă şi bune prietene, Zenaida Pekárik şi Ema Pătcaş, din Jula, sunt eleve la şcoala de muzică de 3 ani, acum au cântat împreună o melodie populară, iar Zenaida a cântat separat şi o piesă de Paganini. Elevul Zsolt Rocsin din Micherechi cântă la clarinet de 3 ani, câştigând mai multe premii judeţene. Publicul din Jula l-a încântat cu melodie foarte frumoasă şi sentimentală a lui Acker Bilk, cu titlul „Stranger on the shore”. Ultimii doi muzicieni sunt elevi la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Attila Iszály din clasa a 10-a învaţă să cânte la vioară de 7 ani, acum a interpretat două piese foarte grele, de Schubert şi Viotti. Muziciana cu cel mai serios trecut îl are tânăra de 18 ani, Victoria Borszéki din Jula, care cântă la pian deja de 12 ani. Ea ne-a încântat şi a cucerit inimile publicului cu piesa „Primavera” de Ludovico Einaudi.

Fiecare interpretare a tinerilor noştri a fost foarte aplaudat, ne-am simţit ca la un concert adevărat cu muzicieni serioşi. La final, fiecare mic artist a primit câte-o floare şi o cutie de ciocolată, la care s-a adăugat un cadou-surpriză din partea organizatorilor: datorită colaborării Uniunii Culturale cu Filarmonica de Stat din Arad, în toamna acestui an, aceşti tineri, împreună cu părinţii lor, vor putea participa la un concert al filarmonicii din Arad.

Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa domnului consul general Florin Vasiloni, care i-a încurajat pe copii să fie perseverenţi în tot ceea ce fac, pentru că în acest fel vor avea succese atât la şcoală cât şi în domeniul muzicii. Diplomatul român i-a felicitat şi pe părinţi pentru susţinerea pe care o acordă copiilor lor.

În reportajul realizat de Anca Becan, redactor Foaia românească, vorbesc elevii: Rafael Roxin, Mara Stăvaru, Zenaida Pekárik, Zsolt Roxin şi Victoria Borszéki. Amfitrioana evenimentului a fost vicepreședintele UCRU Rita Ruja Pătcaș.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Serbare de absolvire la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 11 mai 2018, 10:19

Lacrimi şi emoţii la despărţirea de alma mater

Ziua de sâmbătă, 5 mai a fost una dintre cele mai frumoase zile din viaţa celor 48 de absolvenţi ai Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, dar şi o zi emoţionantă pentru cei doi diriginţi – Vera Cser şi Silvia Cefan.

Sala de spectacole a Centrului Cultural Românesc s-a dovedit din nou a fi neîncăpătoare – elevi, profesori, părinţi, bunici şi prieteni au asistat la serbarea de absolvire a tinerilor care vor părăsi şcoala ai căror elevi au fost timp de 4 sau chiar 12 ani. La eveniment au fost de faţă PS. Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, pastorul Petrică Creţu de la Biserica Baptista din Micherechi, reprezentanţi ai consiliului local, consulii generali ai reprezentanţelor diplomatice ale României din Jula şi Seghedin, Florin Trandafir Vasiloni şi Daniel Banu, dar şi reprezentanţi ai Universităţii Aurel Vlaicu din Arad.

Serbarea a început cu cuvintele pline de suflet rostite de directoarea Maria Gurzău Czegledi, care le-a vorbit elevilor despre cele mai importante principii ale existenţei  umane, cum sunt credinţa, dragostea, dăruirea, decenţa, demnitatea umană şi atitudinea faţă de semenii noi, care se cere să fie bazată pe multă dragoste, solidaritate, toleranţă.

Festivitatea a continuat cu un program literar-artistic pregătit cu migală de absolvenţi, câteva melodii şi versuri în limba română şi maghiară, dar fiecare clasă a inclus şi câteva momente dedicate celei mai dragi fiinţe, mama.

Apoi absolvenţii au primit din partea colegilor din clasa a 11-a tradiţionala trăistuţă cu sare, pâine şi un ban, simbol al belşugului şi bucuriei.

Au fost premiaţi cei mai eminenţi elevi ai promoţiei 2014-2018. Din 1984 se decernează anual placheta Bălcescu, fondată de profesoara Lucia Borza, pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor, premiile „Pentru elevii noştri” pentru merite deosebite acumulate în cei 4 ani de liceu, diploma intisutită de profesoara Iuliana Jurău Rad pentru conduită excepţională, cea a regretatei profesoare de matematică Ana Crişan, şi alte premii oferite de Catedra de filologie română a Universităţii ELTE, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Judeţului Bichiş şi Biserica Ortodoxă a Oraşului Mic din Jula.

Aşadar cei 48 de absolvenţi ai Liceului Nicolae Bălcescu din Jula s-au despărţit de alma-mater cu părere de rău şi lacrimi în ochi şi urmează să-şi ia viitorul în propriile mâini. În toţi aceşti ani tinerii au parcurs toate etapele adolescenţei şi totodată au atins o parte din viaţa matură. Traversând aceste caracteristici specifice vieţii, ei au de demonstrat acum că au rămas cu ceva din tot ceea ce au învăţat cândva.

Interlocutori: Maria Gurzău Czeglédi – directoare; Vera Cser – dirigintă, clasa a XII-a A; Silvia Cefan – dirigintă, clasa a XII-a B; Estera Ardelean – placheta Bălcescu; Krisztofer Paksi – placheta Bălcescu; Estera Aida Ruja – diploma profesoarei Iuliana Jurău Rad pentru conduită; Ana Petruşan – diploma profesoarei de matematică Ana Crişan; Beatrix Boca – diploma „Pentru elevii noştri”

A consemnat|: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA, Emisiunile în limba română

Foto: Foaia românească

Câştigătorii Olimpiadei la limba română, faza naţională

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 mai 2018, 08:36

Zece elevi de la şcolile generale româneşti din Micherechi, Jula şi Bătania, au participat pe 25 aprilie, la faza orală a Olimpiadei naţionale la limba şi literatura română, respectiv la cultură şi civilizaţie românească. După faza examenului în scris, care a avut loc la începutul anului, zece elevi au obţinut punctajul necesar pentru a intra în faza finală. Patru elevi de la şcoala din Micherechi, trei de la şcoala din Bătania şi trei de la şcoala din Jula. Concursul s-a desfăşurat pe două etape: cea la limba şi literatura română, la care s-au înscris şapte elevi din cei zece prezenţi, iar la cultură şi civilizaţie românească au concurat în total opt, aşadar majoritatea s-a pregătit pentru ambele etape.

Olimpiada naţională la română, pentru elevi de clasele 7–8, s-a desfăşurat la sediul din Jula al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde participanţii au fost salutaţi, înainte de a se da startul olimpiadei, de către Tiberiu Juhász, preşedintele AŢRU, care şi-a exprimat bucuria de a fi din nou gazda acestui concurs, urând participanţilor mult succes.

La fel şi doamna Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământ la Oficiul de Educaţie, Centrul Pedagogic pentru Naţionalităţi, le-a urat, la rândul său, concurenţilor bun venit, felicitându-i pentru faptul că au ajuns în faza finală. Anamaria Brad le-a vorbit şi despre felul în care se va desfăşura competiţia şi i-a încurajat pe tineri să scrie şi să citească cât mai mult în limba română, pentru că la faza în scris foarte mulţi dintre participanţi s-au dovedit a fi destul de slăbuţi la partea de compunere.

Doamnele Maria Gurzău Czeglédi, preşedintele juriului, profesoara Stella Nikula Machhour şi etnografa Emilia Martin, au fost cele care i-au ascultat pe tineri şi au apreciat cunoştinţele lor de limba română, expresivitate, nivelul de cunoştinţe şi modul în care s-au pregătit pentru concurs.

La limba şi literatura română elevii au avut de prezentat una dintre temele pe care le-au tras la sorţi, teme care s-au bazat pe programa şcolară, cuprinzând opere şi autori români, iar la cultură şi civilizaţie românească, tinerii au vorbit despre un subiect ales de ei la care au avut de prezentat şi un proiect Power-Point.

La final, juriul a făcut o sumă a punctelor obţinute la proba scrisă şi cea orală, iar cei care au acumulat cele mai multe puncte au fost premianţii concursului. Toţi concurenţii au primit câte o diplomă de participare din partea organizatorilor, iar premierea va avea loc în luna iunie, la Budapesta, unde premiile vor fi înmânate într-un cadru festiv tuturor elevilor de naţionalitate din Ungaria, câştigători ai acestei olimpiade naţionale.

Premianții la limba și literatura română

Locul I: Estera Réthelyi (Micherechi) – 190 puncte

Locul II: Nataşa Dimoiu (Bătania) – 188 puncte

Locul III: Ioan Poiendan (Micherechi) – 186 puncte

Menţiune: Beniamin Somogyi (Jula) – 177 puncte

Premianţii la cultură şi civilizaţie românească

Locul I: Estera Réthelyi (Micherechi) – 198 puncte

Locul II: Petru Iova (Micherechi) – 197 puncte

Locul III: Marc Richard Toszeczki (Micherechi) – 187 puncte

 A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

 Foto: Foaia românească

„Vocile de aur” ale elevilor români din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 aprilie 2018, 05:40

Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a organizat vineri, 23 martie, cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional de muzică românească „Vocea de aur”, la care au participat elevi de la mai multe şcoli din Ungaria în care se învaţă limba română. Concursul este un eveniment cultural atractiv pentru copii, reunind muzica uşoară şi tradiţională, interpretate de elevi de clasele 1–8. Anul acesta au participat 27 de concurenţi de la şcolile: Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Leucuşhaz, Micherechi, Pocei, Săcal, şi şcoala gazdă, Bătania. Evenimentul este şi un prilej de întâlnire între participanţi, părinţi şi profesori, iar organizatorii îşi propun să ofere concurenţilor şansa de a inaugura prin acest concurs şi sosirea primăverii, în decorul mirific al aulei şcolii în care sunt întâmpinaţi oaspeţii în fiecare an.

Repertoriul copiilor a inclus piese diferite de muzică uşoară şi cântece de primăvară şi pentru copii, dar şi cântece populare, câţiva dintre copii au fost acompaniaţi la diferite instrumente de către profesorii lor pregătitori sau au avut acompaniament asigurat la CD player. Concursul „Vocea de aur” îşi asumă un rol educativ, impunând concurenţilor ca repertoriul şi ţinuta scenică să fie adecvate vârstei, iar pentru că a şti să cânţi este o artă, este o formă de comunicare, o formă de exprimare, aceasta presupune creativitate din partea celor care se pregătesc şi participă la acest concurs.

Competiţia s-a desfăşurat în aula şcolii generale româneşti din localitatea bichişeană, unde tinerii „cântăreţi”, profesorii şi oaspeţii au fost primiţi de către organizatori într-o frumoasă sală amenajată pentru această ocazie cu decor de primăvară şi note muzicale. Copiii au debutat în funcţie de categoria de vârstă pe patru grupe (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), şi tot astfel au fost şi premiaţi, însă nici un participant nu a plecat de la Bătania fără să fie răsplătit de către organizatori pentru efortul depus şi însufleţirea cu care s-a pregătit pentru întrecere. Juriul a fost format din specialişti în domeniul muzicii, de la Filarmonica de Stat din Arad şi cadre didactice de la licee din Arad.

Corul şcolii din Bătania, îndrumat de prof. Andreea Szenes, a oferit invitaţilor în pauza concursului un program de cântece corale. De dragul de a participa la acest eveniment a încântat publicul cu o melodie despre mama şi Barbara Gyöngyösi din Săcal, actualmente elevă în clasa a 9-a la liceul din Berettyóújfalu. Doamna Szenes este şi organizatoarea evenimentului, alături de conducerea instituţiei de învăţământ în frunte cu directorul Iulia Olteanu şi învăţătoarea Anca Stan, moderatoarea concursului.

La eveniment au onorat cu prezenţa autorităţi şi oficialităţi locale şi româneşti, printre care: Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de alţi clerici, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general la Seghedin, Marjai János, primarul oraşului Bătania, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Anamaria Brad Sarca, referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI), directori de şcoli, profesori, părinţi şi alţi invitaţi.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

70 de ani în paşi de dans. Sărbătoarea dansului şi muzicii populare din Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 martie 2018, 19:00 / actualizat: 3 martie 2018, 20:12

Nimeni nu mai ştie de când cer micherechenii o casă de cultură mai mare. Cu siguranţă de vreo două decenii. Cei care s-au înghesuit sâmbătă, 24 februarie, în Casa de Cultură „Gh. Dulău” să vadă serata folclorică dedicată aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea primei echipe de dansuri populare din sat ştiu cu siguranţă despre ce vorbesc. Această clădire iarăşi s-a dovedit a fi mult prea mică pentru cei vreo cinci sute de oameni, dacă nu mai mulţi, care au venit să sărbătorească împreună dansul şi cântecul popular românesc din Micherechi. A fost o seară caldă, de suflet, cu multe emoţii şi multe-multe aplauze, care aproape că nu mai vroiau să se termine…

Organizatorii programului au fost membrii nou-înfiinţatei Asociaţii pentru Tradiţiile şi Cultura Românilor din Micherechi, condusă de muzicantul Ioan Kovács, fiul highiduşului Ioan „Iancu” Kovács şi nepotul highiduşului Teodor „Delea” Kovács, şi de către doi foşti dansatori, Gheorghe Berényi şi Mihai Sava. Asociaţia înfiinţată în toamna anului trecut şi-a dorit să reînvie tradiţia jocului românesc moştenit de la înaintaşi, precum au fost dansatorul Gheorghe Nistor şi muzicantul Teodor Kovács, care au dus vestea unicităţii dansului micherechean nu doar în alte părţi ale ţării, învăţându-i pe tinerii unguri să danseze mânânţâlu şi ardelenescu, dar şi în afara graniţelor Ungariei.

Serata a început cu evoluţia pe scenă a celor mai tineri dansatori din Micherechi, elevii şcolii generale, conduşi de Vasile Papp junior, care au prezentat o coregrafie a lui Gyalog László, „Când cătană m-o luat”, creată pentru concursul „Cine ce ştie?” din anul 1988, când dansatorii din Micherechi au participat pentru prima dată la concursul naţional de talente de la Budapesta. Au ocupat apoi scena, rând pe rând, dansatori din Jula, Aletea şi Cluj, printre dansuri fiind introduse şi blocuri muzicale, ca de exemplu cel prezentat în amintirea muzicantului Teodor Kovács, când Vasile Papp a interpretat cunoscuta melodie „Inimă de ce nu mori…”

Multe au fost momentele emoţionante în cursul serii, dar punctul culminant şi cel mai aşteptat a fost evoluţia echipei re-înfiinţată a dansatorilor adulţi din Micherechi, conduşi de coregraful Patyi Zoltán, cel care este alături de formaţia din Micherechi de pe vremea concursului „Cine ce ştie?” din anul 1993. S-au reunit acum într-o nouă formaţie vechii dansatori, unii dintre ei fiind deja în jur de 50 de ani. Elanul şi mândria cu care au intrat aceştia pe scenă a ridicat în picioare tot publicul din sală, care i-a urmărit nu doar cu sufletul la gură, dar şi în ropote de aplauze. Mulţi au fost impresionaţi până la lacrimi văzând printre dansatori tată şi fiu, mamă şi fiu sau fiică, cum duc mai departe cu toţii această frumoasă moştenire, care este dansul şi muzica populară românească din Micherechi. Bravo lor! Bravo tuturor celor care au pus atâta suflet în renaşterea unui lucru valoros, care îi identifică pe micherecheni!

Organizatorii nu au uitat însă nici să le mulţumească înaintaşilor şi familiilor acestora, care au contribuit mult la faptul că de şapte decenii se dansează şi se cântă în mod organizat la Micherechi. Moderatorii serii, Gheorghe Netea, fost conducător al echipei de dansuri în anii 1980–1990 (în limba maghiară) şi Corina Sebestyén, jurnalistă la „Cronica” (în limba română), alături de preşedintele asociaţiei organizatoare, Ioan Kovács, au acordat diplome şi premii unor înaintaşi cum au fost: Gheorghe Dulău, fondatorul şi conducătorul primului ansamblu folcloric, dansatorul Gheorghe Nistor, muzicanţii Teodor Kovács, Ioan Kovács şi Gavril Sabău, conducătorul şi coregraful echipei Ioan Ruja (Mitica). Premiile au fost preluate de către familiile acestora. Dintre membrii fondatori ai primei echipe a fost de faţă şi a primit diplomă Mihai Bihari, dar au mai fost onoraţi cu premii şi coregrafii Mlinár Pál şi Gyalog László, foştii conducători, Gheorghe Netea, Vasile Papp şi Patyi Zoltán.

În realizarea evenimentului, organizatorii au primit ajutor din partea Autoguvernării Româneşti a comunei Micherechi, a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, a Autoguvernării Românești a judeţului Bichiş, mulţi sponsori individuali din localitate şi din alte părţi. Printre oaspeţii seratei s-au aflat, printre alţii, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament, Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.

Reamintim că în amintirea aniversării celor şapte decenii de la înfiinţarea primului ansamblu folcloric din Micherechi, în vara anului 2017, Primăria comunei a inaugurat trei plăci memoriale: prima care ne aminteşte de aniversarea a 70 de ani de la înfiinţarea primului ansamblu folcloric din sat, iar celelalte două în amintirea celor doi „Maeştri ai artei populare”, dansatorul Gheorghe Nistor şi highiduşul Teodor Covaci.

A consemnat: Eva Iova Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Jula – Întâlnire de suflet la 50 de ani de la absolvirea liceului românesc

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 octombrie 2017, 05:00

S-a scurs o jumătate de secol de când au părăsit băncile liceului românesc „Nicolae Bălcescu din Jula”. 15 din cei 32 de absolvenţi au răspuns prezent la citirea catalogului de către dirigintele onorific Gheorghe Marc. Fosta dirigintă, domna Ana Crişan s-a stins din viaţă în urmă cu cinci ani, la câteva săptămâni după ultima întâlnire.
A fost o superbă zi de toamnă, petrecută într-o atmosferă plăcută. Pentru noi, mai tinerii, a fost o plăcere să ascultăm amintirile şi poveştile foştilor elevi, care – din nostalgie – de fiecare dată ţin să se vadă la fosta şcoală românească din centrul Julei, care astăzi adăposteşte biblioteca orăşenească. S-a ţinut un minut de reculegere pentru profesorii şi colegii care nu mai sunt în viaţă. Şi-apoi au început poveştile. De menţionat că în urmă cu 50 de ani clasa era alcătuită din tineri care au venit din toate localităţile româneşti din Ungaria, din satele bihorene şi până în cele din judeţul Ciongrad. Erau unii care nici nu cunoşteau limba română… alţii au venit de-acasă cu un bagaj de cunoştinţe de limba română la liceu. Şi foarte mulţi dintre ei şi-au făcut o carieră cu ajutorul limbii române.
Un moment impresionant a fost când la finalul întâlnirii foştii elevi au cântat câteva melodii, în română şi maghiară, învăţate cu decenii în urmă.
Au fost invitaţi să participe şi trei profesori: dirigintele onorific Gheorghe Marc, fostul director Ion Budai şi fosta profesoară de rusă Iuliana Jurău Rad. În reportajul nostru, pe lângă ei, vor evoca anii tinereţii Magdalena Túri din Cenadul Unguresc, Maria Gros şi Cornelia Kovacs Mocan din Chitighaz şi Doina Misarăş din Săcal. Pe directorul Ion Budai l-am rugat să ne vorbească pentru început despre istoria şcolii româneşti care a funcţionat în această clădire până în 1981.

Interlocutori: directorul Ion Budai, dirigintele onorific Gheorghe Marc, Magdalena Túri (Cenadul Unguresc), Maria Gros (Chitighaz), Cornelia Kovacs Mocan (Chitighaz), Doina Misarăş (Săcal), Iuliana Jurău Rad, profesoară de rusă.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, emisiunile în limba română, Radiodifuziunea Ungară/MTVA
Foto: Iulia Kaupert

Ansamblul Folcloric din Aletea la 70 de ani de existenţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 septembrie 2017, 09:37 / actualizat: 18 septembrie 2017, 11:29

Toţi cei în jur de 300 de invitaţi care au participat sâmbătă, 9 septembrie, la gala aniversară a 70 de ani de la înfiinţarea primului Ansamblu Folcloric Românesc din Aletea s-au putut întoarce acasă cu câteva convingeri: că oricât ar fi de „bătrână” echipa de dansuri ea funcţionează şi azi cu un spirit tineresc; că oricât ar fi de bătrâni unii dintre dansatori, niciodată nu greşesc ritmul şi nu se lasă mai prejos decât tinerii; că echipa aletenilor adună laolaltă sute de iubitori ai dansului românesc de diferite naţionalităţi: maghiari, români, ţigani, slovaci, etc. Dintre membrii fondatori doar unul mai este activ şi azi, mult îndrăgitul bace Petru Sabău, care la cei 82 de ani (şi jumătate, cum îi place să i se spună) a dansat în ropotele de aplauze ale publicului, care s-a rugat pentru sănătatea lui, ca să poată dansa în toate zilele câte mai are pe acest pământ. Sărbătoarea aletenilor a înfrumuseţat nu doar viața celor din localitate, dar a întărit în noi şi mândria de apartenenţă la neamul românesc, care are aşa dansuri minunate.

Gala aniversară organizată în Sala de Sport din Aletea a început cu discursuri oficiale şi cu un moment de reculegere în amintirea tuturor acelor foşti dansatori, care azi nu mai sunt printre noi. Au elogiat activitatea din trecut şi cea de azi a Păstrătorilor de Tradiţii Româneşti din Aletea, cum se numeşte acum echipa, domnul Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi primarul localităţii, domnul Pluhár László. Printre invitaţii se seamă ai evenimentul s-a numărat şi consulul general al României la Jula, domnul Florin Vasiloni.

La gala festivă aletenii au avut alături echipe de dansuri populare din Bichişciaba, Bichiş, Mezőberény, Körmend, Dobriţân, Chitighaz, Jula, Gyomaendrőd, Mosonmagyaróvár şi Szarvas. Spectacolul de mai bine de trei ore s-a încheiat cu un joc comun al tuturor dansatorilor invitaţi.

Toţi participanţii la evenimentul aniversar au primit şi un pliant din care au putut cunoaşte date din trecutul echipei de dansuri din Aletea.

Spicuiri din trecut

Membrii fondatori ai grupului cultural aletean, înfiinţat în anul 1947 au fost 19 persoane printre care: Gheorghe Turla, Ioan Kassai, Ioan Lukács, Gheorghe Gál, Petru Sabău, Costantin Puiu, Gheorghe Szretykó, Floarea Botas, Maria Bandrus, Mihai Szretykó, Szvet Péterné, Ecaterina Truczán, Ana Bandrus, Ioan Botas, Floarea Szretykó.

Prima reprezentaţie au susţinut-o în casa „Cărvăroaie”, la vremea respectivă birtul pieţei, în a doua zi de Crăciun, în anul 1947. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes, cu aplauze intense. Sentimentul de reuşită a definitivat funcţionarea echipei, care şi-a extins aria de spectacole şi în localităţile româneşti din apropiere: Chitighaz, Băncuta, Leucuşhaz, Botospuszta, Nagykamarás.

În 1953 tineri de alte naţionalităţi, maghiari, nemţi, rromi, s-au alăturat echipei. Astfel, s-a format Ansamblul de Dansuri al Minorităţilor din Aletea. Cu timpul, repertoriul său a cuprins dansurile şi muzica tuturor etniilor, ajungând să susţină şi spectacole individuale. Programul s-a îmbogăţit cu piese de teatru. Directorul casei de cultură, Gheorghe Nistor, le-a condus activitatea. Nenumărate spectacole au îmbogăţit palmaresul ansamblului. Au pornit în turnee în judeţul Szabolcs-Szatmár, la Csenger, Tyukod, etc… şi mai târziu în Transdanubia, în judeţul Somogy. Turneele durau 8–10 zile, iar autocarul era asigurat de nou înfiinţata Uniune Culturală a Românilor din Ungaria.

În unele locuri apariţia ansamblului reprezenta o adevărată sărbătoare populară. Aletenii erau primiţi în centre de comună şi case de cultură pavoazate cu lozinci. În anul 1972 se înfiinţa Cercul de Naţionalitate Română „Zborul păunului”, care se considera succesorul ansamblului românesc. Era condus de Andrei Tiba. În 1995 şi-a schimbat din nou numele în „Echipa de Păstrarea Tradiţiilor Româneşti din Aletea”. Repertoriul său cuprinde dansuri tradiţionale, muzică populară, prelucrarea tradiţiilor prin punerea lor în scenă. În 1999 s-a format asociaţia, care a continuat să prezinte spectacole pe acelaşi specific: Jocul aletean, Turca, Nunta aleteană, Întreceri în dans.

S-a înfiinţat Echipa de Dansuri Aletene „Gheorghe Turla” având ca şi conducător pe Sarkadi Ferec, premiat cu distincţia „Fülöp Ferenc”. Şi alţi dansatori se pot mândri cu acestă distincţie: Gheorghe Botaş, Eva Petrişor, Burján Attila, Czene Ildikó, Burján Zsolt, Rácz Anita.

În 1999 se înfiinţează Echipa de Dansuri din Aletea, condusă de Gál László, coregraf, „tânăr maestru al artei populare”, dansator distins cu titlul „Pintenul de aur”. Echipa prezintă la un nivel profesionist dansurile şi tradiţiile mai multor etnii specifice spaţiului transilvănean.

Titluri şi distincţii
„Medalia pentru cultura socialistă” (1967, 1977, 1987)
„Premiul de calitate”, acordat de Institutul de Artă Populară (1972–1993)
„Medalia pentru Aletea” (1997)
„Premiul pentru Minorităţi” al Parlamentului de la Budapesta (1997)
Premiul „Muharay Elemér” (1998)
Premiul „Fülöp Ferenc”
Premiul „Pro Cultura Minoritatum” (2014)

Dansatori premiaţi:
Maestru al artei populare: Gheorghe Gál (1989), Petru Sabău (1991), Pavel Botaş (1997), Gheorghe Bágy (2007)
Tânăr maestru al artei populare: Ioan Bágy, Gál László

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească
Foto: Eva Iova Șimon

PC – interviu cu dansatorul Gheorghe Bagy, maestru al artei populare, conducătorul Echipei de Păstrare a Tradițiilor din Aletea

Reporter: Tiberiu Boca, redactor MTVA
Muzică: Békés Banda – Mânânțaua

„În inima nopţii” cu Regele Lear, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 iulie 2017, 13:19

În această stagiune, Teatrul Cetății din Jula ține pentru a XIII-a oară Festivalul Shakespeare. Acest șir de spectacole din creațiile marelui scriitor englez a stârnit de la bun început multe discuții, dar odată cu trecerea anilor, publicul s-a obișnuit cu aceste spectacole. Ne-am întreba, de ce? Nu e suficient cap de afiș numele lui William Shakespeare? Ei, nu neapărat.

Fiindcă genericul de festival internațional cuprinde cele mai neobișnuite înscenări, interpretări, concepții regizorale, decoruri și costume. Deseori sunt puse în scenă spectacole de avangardă interpretate în fel și chip, în toate limbile. Un lucru e cert: majoritatea lor sunt realizări ieșite din comun, spectacole tari, interpretări magistrale, în concepții inedite, copleșitoare. Spectatorii puteau vedea de-a rândul anilor actori interptetând Hamlet sau Regele Lear în multe limbi, în interpretarea unor trupe teatrale de pe toate continentele, spectacole puse în scenă de regizori renumiți din toată lumea. De neuitat în acest șir nemaipomenit Regele Lear cu Mariana Mihuț în rolul titular și toate celelalte personaje interpretate tot numai de actrițele Naționalului din București. Memorabilă a rămas și înscenarea lui Silviu Purcărete cu Comedia erorilor.

Acum mă opresc asupra stagiunii actuale. Ea s-a deschis la nivelul așteptărilor cu Visul unei nopți de vară, în interpretarea unor minunați dansatori maghiari. Apoi am aplaudat unei trupe din Izrael, care a prelucrat conflictul personajelor din Regele Lear cu actori și marionete.

Iar miercuri, pe 12 iulie, publicul putea aplauda unui spectacol cu Regele Lear, tot ieșit din comun, în interpretarea extraordinară a trupei orădene de la Teatrul Regina Maria, sub îndrumarea lui Gavriil Pinte. Atât prelucrarea, cât și locul a fost inedit: nu a fost rostit mot-a-mot textul tragediei, ci spectatorul a primit mai degrabă un persiflaj. Chiar titlul ne-a avertizat de la bun început că vom vedea secvențe În inima nopții.

Spațiul de joc a fost o cale ferată, cu șine și traverse instalate într-o curte spațioasă, iar toată acțiunea s-a desfășurat pe această cale, fiind trase sau împinse în fel și chip niște platforme, vagonete, drezine. În această dinamică, actorii au realizat adevărate performanțe fizice, chiar acrobație. Textul redus la esențial a fost îmbelșugat cu elemente acustice sugestive: de la crâmpeie de muzică barocă la lovituri de ciocan și sunet de talăngi. lar scurgerea apei – scurgerea timpului – prin sita unor lighene, la sâsâitul interpreților. Jocul actorilor s-a desfășurat pe mai multe planuri, la coarde stridente, exagerate, așa cum a fost întregul spectacol. Dar în acest fel, spectatorul a trăit din plin ororile timpului, atmosfera amenințătoare a epocii. Iar ca într-un basm contemporan, s-a proiectat și viitorul, la fel de sumbru și crud. Ultimele momente au stârnit viziuni apocaliptice ale unui viitor destrămat, dezumanizat, ucigaș. Montajul magistral după Regele Lear de Shakespeare ne-a oferit un coșmar În inima nopții, stârnindu-ne, delectându-ne, trezindu-ne…

Într-o viziune sumbră, spectacolul ne-a sugerat ce îl așteaptă pe cel care se lasă ademenit de vorbe dulci, care-l izgonește pe cei care-l iubesc cu adevărat și care-i abandonează pe cei devotați.

În inima nopții – nici o rază senină, nici un gest de optimism. Doar Tom Nebunul – copiii și nebunii spun adevărul – ne-a călăuzit spre un răsărit incert.

Dacă e să măsurăm scara valorilor în jocul actorilor, cele două surori mai mari au excelat jucând pe toate registrele oferite de arta dramatică, într-o manieră caricaturistică stridentă, de-a dreptul dureroasă. Tom Nebunul a rostit adevărurile general valabile cu dicțiune manierată, cu înclinații spre tragicul grotesc. Toți actorii distribuiți în spectacol au realizat împreună un joc comun, exprimat cu putere nu numai prin cuvinte, ci mai ales prin gesturi și mișcări bine gândite, cu încărcătură simbolică. Chiar dacă nu toate ideile regizorale au fost deplin motivate sau neapărat necesare… Momente gratuite?…

A consemnat: Edda Illyés, colaborator Foaia românească

Foto: Gyulai Hírlap/Rusznyák Csaba şi Veronica Garami

Reuniune în amintirea Floricăi Duma în Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 iulie 2017, 06:29

„Te-oi crăpa, lume, cu dor” – această melodie a condus-o pe ultimul drum la Oradea pe îndrăgita interpretă de muzică populară, Florica Duma. Românii din Ungaria au iubit-o şi au apreciat-o mult pe această Floare a Bihorului, care s-a stins în dimineaţa zilei de 9 mai. Vestea dispariției sale a zguduit și comunitatea românească din Ungaria. Interpreta s-a născut în anul 1946, în cătunul Cărănzel din județul Bihor. A concertat de mai multe ori la baluri și nu numai, în localități românești din țara noastră. Una dintre cele mai bune prietene ale ei a fost doamna Maria Marc, care a avut inițiativa ca duminică, 9 iulie, în catedrala Sf. Nicolae din Jula să se țină un parastas în amintirea ei. Au participat în număr mare rude și colegi de breaslă din Oradea, dar și prieteni şi cunoscuţi de pe meleagurile noastre. Slujba de parastas a fost săvârşită de părintele Teodor Marc din Jula şi de părintele Vasile Sabău de la Biserica Ortodoxă română „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Oradea. Florica Duma a fost o artistă desăvârşită, cu un repertoriu autentic inspirat din lumea satului, care făcea această meserie cu pasiune. Un om deschis, cu suflet mare. Românii din Ungaria o vor păstra mereu în amintire.

Interlocutori: Maria Marc (Jula); Victoria Dărăban, Marcel Leac, Giulia Leac (nepoți); Ion Budai (Jula); părintele Vasile Sabău (Oradea)

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, emisiunile în limba română, Radiodifuziunea Ungară/MTVA

Foto: Kajtsa Zoltán

Cavalcada dansului popular la Festivalul folcloric „Perinița” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 iunie 2017, 11:53

La Centrul Cultural Românesc din Jula a avut loc vineri, 9 iunie, cea de-a 25-a ediţie a Festivalului de cântece şi dansuri populare „Periniţa”, eveniment organizat de către Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria. Cu acest prilej, au evoluat solişti şi formaţii artistice de dansuri populare din școlile în care se învață limba română în Ungaria din cele trei județe: Bihor, Bichiş şi Ciongrad. Întâlnirea culturală între copiii români, dascălii lor şi spectatorii din Jula s-a concretizat pe scena festivalului „Perinița”, într-o evoluţie armonioasă şi complexă. Păstrătorii de tradiţii din: Aletea, Bătania, Chitighaz, Cenadul Unguresc, Jula, Leucușhaz, Săcal, au reuşit, şi de această dată, să transmită emoţii publicului, prezentând un program variat, oferit de solişti vocali și grupuri folclorice, dar și multe formaţii de dansuri populare.

După cuvintele de bun venit și de deschidere a celei mai noi ediții a festivalului rostite de către președintele AȚRU, Tiberiu Juhász, primii care au evoluat pe scenă au fost elevii Școlii generale „Nicolae Bălcescu” din Jula, instruiți de către coregraful Ioan Andrei Nedro. Elevii claselor 1–2 au prezentat un buchet de dansuri românești: Sârba de la Aletea, Hora mare și Lugojana. Dansatorii claselor 3–4–5 de la școala din Jula au pus în scenă Dansuri din Chitighaz și coregrafia „Drumul spre casă”, iar cei de clasele 6–8 au interpretat dansuri din Micherechi. Următorii protagoniști au fost dansatorii ansamblului „Doina Bihorului”, conducător Gheorghe Gros. Aceștia au deschis și festivalul cu dansul „Perinița”, iar în continuarea programului au prezentat, alături de dansatorii de la școala din Leucușhaz, Cenadul Unguresc și Săcal, dansuri din Banat și Bihor.

Școala generală „Lucian Magdu” din Bătania a pus în scenă o horă moldovenească, iar corul școlii a prezentat un program de cântece populare împreună cu micii soliști: Viviana Sarca, Roland Ristin și Reka Misik. Aceștia au fost pregătiți de profesoarele Andreea Szenes și Zsuzsana Marta. Școala din Chitighaz a pregătit pentru acest eveniment dansuri populare locale, instruiţi fiind de Csapó Magdolna, după care a intrat în scenă Ansamblul școlii de artă „Kaláris” din Chitighaz. Grupul vocal al Școlii generale din Aletea, condus de profesoara Simona Müller, a interpretat cântecele populare „Floare de mălin” și „Lucru mare-i omenia”.

Festivalul a fost încheiat de Ansamblul Păstrătorilor de Tradiții, format din elevii Liceului românesc „N. Bălcescu” din Jula, coregraf Ioan Andrei Nedro.

Interlocutori: Tiberiu Iuhas, președinte AȚRU; Gheorghe Gros, coregraf, Chitighaz; Ioan Andrei Nedro, coregraf, Jula

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA / emisiunile în limba română

După festival, toţi elevii participanţi au fost răsplătiţi cu o masă de prânz şi, la fel ca în fiecare an, cu un program relaxant la Băile Cetăţii din Jula.

A consemnat Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

La ceas aniversar – artisul plastic julan Ștefan Oroian a împlinit 70 de ani

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 februarie 2017, 21:58 / actualizat: 7 martie 2017, 10:11

Ștefan Oroian, fără îndoială, este cel mai cunoscut și reprezentativ artist plastic care provine din micuța comunitate românească din Ungaria actuală. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai neoconstructivismului din Câmpia Ungară, Ștefan Oroian s-a născut pe data de 19 februarie 1947, la Bătania.

Ca artist s-a format în Ungaria, dar a devenit cunoscut atât în țara sa natală, cât și în România, de care se leagă prin originea sa. După o jumătate de veac de activitate artistică, tablourile și sculpturile sale s-au răspândit în întreaga lume, având expoziții colective și individuale de la Paris până la Jula. Trăiește și lucrează încă din tinerețe în orășelul bichișean. În anul 1991, la inițiativa sa, la Jula s-a înființat și Corul Pro Musica.  Pedagogi, elevi, tineri, pensionari şi alţi români din oraş și-au unit atunci inimile, gândurile şi glasurile pentru a proslăvi prin cântec neamul românesc.

Cu doar câteva zile după ziua sa de naștere jurnalistul Ştefan Crâsta i-a pregătit o surpriză. A sunat prieteni și apropiați să povestească de ce îl apreciază.

Interlocutori: jurnalistul Ștefan Frătean, graficiana Adela Kiss, educatoarea Cornelia Taga, directorul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, Aurel Chiriac și sărbătoritul, artistul plastic Ștefan Oroian.

A consemnat Ștefan Crâsta, redactor, Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

(Foto: Foaia românească)

Ianuarie românesc la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 27 ianuarie 2017, 22:33 / actualizat: 27 ianuarie 2017, 23:41

Sub genericul “Ianuarie românesc la Jula”, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) a găzduit joi, 26 ianuarie, la sediul său din Jula /Gyula, Ungaria/, o manifestare aniversară dedicată Unirii Principatelor Române, Zilei Culturii Române şi poetului Mihai Eminescu. Evenimentul a fost organizat de UCRU în colaborare cu Consulatul General al României la Jula şi cu Redacţia Săptămânalului “Foaia românească”. Moderatorii seratei au fost consulul general Florin Vasiloni şi Eva Iova Şimon, redactorul şef al săptămânalului Foaia românească, care au adresat cuvinte de salut şi de mulţumire publicului prezent la eveniment din România şi Ungaria, şi și-au exprimat bucuria pentru posibilitatea organizării acestui eveniment dedicat mai multor momente de referinţă din viaţa Poporului Român: Unirea Principatelor, Ziua Culturii Române şi înfiinţarea Foii Româneşti, revista românilor din Ungaria la 15 ianuarie1951.

Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula

Programul artistic a fost oferit de elevi ai comunităţii româneşti din Ungaria, de la Şcoala generală şi Liceul românesc “Nicolae Bălcescu” din Jula şi a cuprins un montaj de romanţe şi poezii ale marelui poet naţional român Mihai Eminescu. Corul Liceului românesc condus de prof. Gheorghe Pătcaş precum şi piesa de teatru “Comedia nu există”, de Dumitru Solomon, pregătită de trupa de teatru a Liceului, sub îndrumarea regizorului Nora Tiu Chiriac, din Oradea şi prof. Vera Cser, din Jula, au colorat programul serii.

Ziua revistei românilor din Ungaria sărbătorindu-se în fiecare an se o dată cu cea a zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, în prelegerea susţinută de prof. Gheorghe Petruşan din Seghedin nu a fost vorba despre operele literare ale poetului, ci despre publicistica lui Mihai Eminescu, domnul profesor prezentând o scurtă analiză din perspectiva problemei naţionale dintr-un punct de vedere sensibil, ca orice fenomen care are impact asupra identităţii omului.

Despre “Unirea Principatelor Române” a ţinut o prelegere complexă Ana Ruja, profesoară de istorie şi director adjunct al şcolii generale din Micherechi, prezentând atât contextul istoric al Unirii Principatelor şi importanţa acestui eveniment pentru crearea Statului Modern Român, dar şi situaţia istorică în care s-au aflat Moldova şi Ţara Românească pe la mijlocul secolului al XIX-lea. A evocat rolul unor personalităţi marcante ale Unirii, pe cel al lui Moş Ion Roată şi al domnitorul Alexandru Ioan Cuza, presărând la sfârşit prezentarea şi cu câteva povestioare interesante şi subtile din viaţa domnitorului român.

Manifestarea s-a dovedit a fi una foarte reuşită, care a emoţionat şi însufleţit publicul spectator, prin calitatea prezentărilor, talentul tinerilor elevi, dar şi prin atmosfera românească specială creată cu acest prilej, la sediul UCRU. La sfârşitul evenimentului au luat cuvântul Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, Constantin Bungău, rectorul univ. din Oradea, Florentin Scaletchi, preşedintele Organizaţiei Pentru Apărarea Drepurilor Omului din București, Sorin Baschir, prof. dr. de la Senatul Universității “Vasile Goldiș” din Arad şi Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, exprimându-şi cu toţii bucuria şi onoarea de a fi martorii acestui eveniment de suflet românesc, de la Jula.

A consemnat: Anca Becan, colaborator MTVA – Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

(Foto: Foaia românească)

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED