Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13

Referitor  la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:

„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.

A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.

Felicitări, Laura-Codruța Kövesi!”

Consiliul Europei va investiga reformele judiciare din România și Polonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 decembrie 2017, 11:54

Consiliul Europei va trimite două misiuni de evaluare în România și Polonia, unde proiecte de reformă judiciară suscită mari îngrijorări, după cum o fac și în străinătate, a anunțat luni organizația.

Grupul de State Contra Corupției (GRECO), organ al Consiliului Europei, „a decis să întreprindă evaluări de urgență ale noii legislații privitoare la sistemul judiciar în România și în Polonia”, a declarat organizația paneuropeană într-un comunicat. „În cele două cazuri, GRECO va realiza aceste evaluări în ianuarie și/sau februarie 2018”, a precizat Consiliul Europei. Aceste misiuni vor permite realizarea unor „rapoarte de evaluare ad-hoc” ce ar putea fi adoptate în martie 2018.

„Aceste evaluări urgente ad-hoc” se referă la „proiecte de lege privind justiția în România” și la „două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției în Polonia”, a precizat Consiliul Europei.

În premieră, GRECO a activat „articolul 34 din regulamentul său de procedură, care permite lansarea unei proceduri excepționale ad-hoc”. Aceasta poate fi aplicată în „circumstanțe excepționale”, cum ar fi o „reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare de procedură (care) poate duce la o violare gravă a normelor Consiliului Europei”, a subliniat organizația compusă din 47 de state.

Proiecte de lege contestate

În România „Parlamentul a înregistrat trei propuneri legislative privind justiția, spre a fi adoptate printr-o procedură de urgență”, iar ele ar putea „amenința eficacitatea luptei anticorupție și submina independența puterii judecătorești”, a subliniat Consiliul Europei. El este totodată îngrijorat din cauza a două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției [din Polonia – n.trad.].

De când s-a constituit, în octombrie 2015, guvernul conservator al partidului Lege și Justiție (PiS) s-a angajat într-o serie de reforme ale justiției criticate de mediul judiciar polonez și de Comisia Europeană.

În România, mai multe proiecte de lege contestate sunt în prezent dezbătute de parlament. Opoziția cere retragerea mai multor proiecte de lege care vor reduce competențele parchetului anticorupție (DNA) și îi vor interzice să ancheteze magistrați.

Polițiștii încep seria acțiunilor de protest. Pichetări și un marș

Publicat de Mihaela Costache, 7 martie 2017, 08:30 / actualizat: 7 martie 2017, 10:02

Sindicaliștii din Poliție vor picheta Ministerul Muncii în zilele de 23 și 24 martie, iar în 25 martie vor organiza un marș de protest de la Ministerul de Interne până la Guvern, a anunțat luni, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual, Dumitru Coarnă.

„Avem solicitare la Primăria Capitalei. Azi (luni — n. r.), la ora 15:00, suntem invitați acolo pentru a definitiva acele avizări. Avem pe 23 — 24 (martie) în fața Ministerului Muncii pichetare, iar în data de 25 (martie) miting de la Ministerul de Interne către Guvern. Avem solicitări de la aproape 10.000 de membri în prezent care doresc să participe la protest, nemulțumiți de nerespectarea legii și de neaplicarea corectă a salarizării în Ministerul de Interne”, a spus Coarnă, la începutul discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Muncii privind proiectul Legii salarizării unitare.

Acesta a subliniat că sindicatul nu a primit un draft al proiectului de lege și că solicită respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern 1/2017, deoarece, în prezent, sporurile din MAI se raportează la salariul de bază din 2009.

„Informațiile noastre sunt din comunicare publică. Ministrul nu ne-a prezentat un draft la acel vestit proiect. Noi discutăm pe două paliere. Odată din reglementare și, elementul doi, din aplicare. În reglementare noi solicităm să se respecte prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1 din 2017, care majorează salariul minim brut, de la 1.250 la 1.450 lei, dar sporurile pe bază de pontaj, de exemplu la personalul auxiliar din MAI, se raportează la salariul de bază din 2009, adică 600, 700, 800 lei, în funcție de cât a avut fiecare în acel moment. Deci, degeaba majorezi salariul de bază minim brut, dacă eu mă raportez la decembrie 2009. Practic, norma este golită de conținut. Nu produce efecte. Omul, în fapt, câștigă aceiași bani, nu câștigă nimic în plus, câștigă doar ei imagine”, a explicat Dumitru Coarnă.

Potrivit acestuia, „în poliție nu se mărește absolut nimic”, deși ultima majorare în acest sector a fost operată în 2008.

„Ultima majorare clară, tehnică, în Poliție, a fost în 2008. Aproximativ 40.000 de oameni ar beneficia, inclusiv personal auxiliar, jandarmi, pompieri, undeva la 40.000 — 50.000 din MAI. Impactul bugetar nu l-am calculat încă. La Sănătate au schimbat datele de referință, adică nu se mai aplică la decembrie 2009, ci la februarie 2017, iar salariile din Sănătate s-au dublat și chiar triplat. Suntem discriminați. Dacă privim un stat de plată din MAI, comparativ cu Sănătatea, un polițist cu funcție de conducere câștigă 3.000 de lei, iar un șofer de ambulanță câștigă 5.000 de lei”, a adăugat liderul de sindicat.

Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Olguța Vasilescu, a declarat la România TV că salariile până la pragul de 4.000 de lei se vor dubla, cele după pragul de 4.000 de lei se vor majora cu 45%, iar la salariile care depășesc pragul de 7.000 de lei vor fi creșteri, „dar nu foarte mari”.

Președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-a arătat nemulțumit de noul proiect de Lege, deoarece, în prezent, prevede două baze de raportare diferite, una pentru funcționari și personalul contractual și alta pentru „aleși”.

„Față de propunerea fostului ministru al Muncii Dragoș Pîslaru, care prevedea pe patru ani o creștere a fondului de salarii cu 22 de miliarde de lei, doamna Olguța Vasilescu propune o creștere cu 30 de miliarde lei pe o perioadă nedeterminată. Este îngrijorător faptul că se dorește, în forma de la ora actuală, să existe două baze de raportare diferită — una care este salariul minim garantat în plată pentru funcționari și pentru personalul contractual, iar alta pentru aleși, salariul mediu pe economie, care nu este clar definit. Este greu de spus dacă nu cumva diferența de bani va fi alocată direct numai pentru funcțiile de aleși, care vor crește substanțial față de celelalte funcții din sectorul bugetar”, a spus Hossu, la Realitatea TV.

Tablul de bord al Uniunii Europene privind justiţia din 2015

Publicat de Monica Slavici, 17 martie 2015, 09:00

Comisia Europeana a dat publicităţii, în data de 9 martie, Tablul de bord al Uniunii Europene privind justiţia din 2015. Acesta conține noi indicatori și noi informații, mai perfecționate, bazate pe noi surse de date, cum ar fi eficacitatea instanțelor în domeniul achizițiilor publice și al drepturilor de proprietate intelectuală.

Vĕra Jourová, comisar pentru justiție, protecția consumatorilor și egalitatea de gen prezintă cîteva dintre obiectivele Tabloului de bord privind justiţia:

Creşterea gradului de încredere reciprocă ale statelor membre europene în sistemele de justiţie şi în justiţie, în general, în Europa. Aceste informaţii pe care noi le furnizăm prin intermediul Tabloului de bord ajută statele membre să aibă o imagine clară asupra propriilor lor sisteme de justiţie şi a restructurărilor care trebuiesc făcute si vom fi alături de ele în acest demers.

Ţelul este de a avea un sistem eficient de justiţie care să susţină investiţiile şi creşterea economică sustenabilă, un sistem de justiţie în care cetăţenii şi mediul de afaceri să aibă totală încredere.Nu ne dorim un concurs de frumuseţe în care să găsim cel mai bun sistem de justiţie din Europa. Avem o diversitate de tardiţii in domeniul legal,care merită să fie păstarate, tablul de bord vine în completare sa ne arate care sunt lipsurileastfel încât sa putem îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea sistemelor naţionale de justiţiei.

 Informațiile sunt preluate în semestrul european, instrumentul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Împreună cu evaluările de țară individuale, tabloul de bord al UE privind justiția contribuie la identificarea eventualelor deficiențe și la încurajarea statelor membre să realizeze, dacă este necesar, reforme structurale în domeniul justiției.

Această a treia ediție a tabloului de bord al UE privind justiția  urmărește identificarea tendințelor posibile în trei secțiuni principale:

Eficacitatea, calitatea și independența justiției.

Eficienţa justiţiei include aspecte precum durata procedurilor sau tergiversarea cazurilor. În ceea ce priveşte calitatea justiţiei vorbim despre perfecţionare, monitorizare şi evaluarea activităţii instanţelor de justiţie,despre utilizarea judicioasă a resurselor umane şi bugetare.Indicatorii vizând independenţa sunt furnizaţi în cadrul Forumului Economic Mondial de către raportul global de competitivitate.

 Constatările din tabloul de bord sunt luate în considerare la stabilirea priorităților de finanțare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în ceea ce privește reformele în domeniul justiției.