Ieri s-a desfăşurat Summit-ul de politică la nivel înalt privind „Răspunsul Europei la provocările dezvoltării durabile – Livrarea Agendei 2030”.
Sub patronajul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Timmermans și a vicepreședintelui Katainen, Summit-ul a reunit actorii europeni și internaționali care au dezbătut modul în care să adopte „pașii următori pentru un viitor european durabil”.
Summit-ul este o continuare a Comunicării Comisiei Europene privind Obiectivele de dezvoltare durabilă, prezentat la 22 noiembrie. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă reprezintă un nou plan ambițios pentru a răspunde la tendințele și provocările globale. Nucleul îl reprezintă cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă și țintele asociate. Împreună cu celelalte summit-uri și conferințe internaționale organizate în 2015 la Addis Abeba și la Paris, comunitatea internațională are un cadru nou ambițios pentru ca toate țările să lucreze împreună la provocările comune. Pentru prima dată, Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt universal aplicabile tuturor țărilor și UE se angajează să fie un lider în punerea în aplicare a acestora.
Frans Timmermans: Este o abordare holistică a tuturor provocărilor cu care se confruntă comunitatea noastră…Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă doar expresia valorilor noastre fundamentale, ci un angajament global pentru acţiuni colective puternice. Exprimă limpede ideea că întreaga omenire este conectată.
Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.
Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.
Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini 200.000 de IMM-uri. Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.
Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.
Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:
Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.
Federica Mogherini a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă rămân principala prioritate a Comisiei Europene.
Zeci de proiecte europene au beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro in aceasta perioadă.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Banca Europeană de Investiții a aprobat opt noi proiecte, cu o finanțare totală de 9,3 miliarde de euro.
Numărul total al proiectelor sprijinite prin Fondul european pentru investiții strategice ajunge astfel la 64.
La mai puțin de un an de la lansarea Planului de investiții pentru Europa, acesta a generat deja investiții de peste 100 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană.
Este vorba despre o treime din investițiile totale prevăzute, în valoare totală de 315 miliarde de Euro, pentru o perioadă de trei ani.
Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.
Se pune accent pe sprijinirea acelor investiții care răspund nevoilor pe termen lung ale economiei și care sporesc competitivitatea dar si celor care ameliorează capacitatea de producție și infrastructura Europei, cu un accent special pe construirea unei piețe unice mai interconectate.
Asta în condiţiile în care din cauza crizei economice și financiare mondiale, nivelul investițiilor a scăzut în UE.
De aceea sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și a relansa economia în toate statele membre, sustin oficialii europeni.
Potrivit acestora, sunt disponibile fonduri suficiente, însă acestea trebuie să fie mobilizate peste tot în UE pentru a stimula investițiile.
La optsprezece luni de la lansarea Planului de investiții pentru Europa și la un an de la instituirea Fondului european pentru investiții strategice, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acestea functioneză bine în pofida așteptărilor celor mai pesimiști.
Acesta a mai precizat că fondul european pentru investiții strategice creează locuri de muncă și stimulează investițiile în economia reală în fiecare zi și de aceea a propus prelungirea lui după 2018.
s-a lansat oficial un alt element al planului de investiții, Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), o platformă online care reunește promotori europeni de proiecte și investitori din UE și din afara ei.
Portalul va spori vizibilitatea proiectelor din întreaga Europă în care merită investit. Solicitarea de creare a unei astfel de platforme a venit din partea investitorilor, iar Comisia a dat curs acestei solicitări.
Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate a declarat că Planul de investiţii funcționează bine dar că este nevoie de a îmbunătăți calitatea acestor servicii ..
„Noi planificam sa utilizam modelul fondului pentru investitii strategice pentru a îmbunătăți investițiile în țările terțe.
Avem în vedere stabilirea planului de investiții externe în scopul utilizării uşor mod diferit al ajutorului nostru actual de dezvoltare si de a-l extinde pentru promovarea investițiilor private în aceste țările.
Acest lucru ar putea fi un instrument suplimentar pentru a stabiliza situația în țările vulnerabile.”
Fondul european pentru investiții strategice este elementul central al Planului de investiții al Comisiei. Gestionat de Grupul BEI, fondul este pe cale să își atingă obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde EUR până la jumătatea anului 2018.
Porţile instituţiilor europene s-au deschis sâmbătă pentru a-i primi pe toţi cei care au dorit să vadă unde se iau deciziile la nivel european.
Ceremonia deschiderii festivităţilor avut loc în clădirea Comisiei Europene în prezenţa vicepreşedintelui executivului comunitar, Maroš Šefčovič, şi a comisarului pentru muncă, creştere economică şi investiţii, Jyrki Katainen.
Cei doi au vizitat standurile de informare, organizate în sediul clădirii Comisiei Europene şi au răspuns întrebărilor adresate de cetăţeni privind locurile de muncă, problema energiei şi a imigraţiei, dar a fost abordată şi tema calităţii produselor alimentare, fabricate în Uniunea Europană.
Copii şi adulţi au putut viziona, pe un ecran gigantic, în 3D, cum arată Europa Naţiunilor, dar şi a zonelor şi regiunilor din care ei provin.
În plus, reprezentanţele permanente ale statelor membre au amenajat în Parcul Leopold corturi în care au oferit celor interesaţi informaţii despre fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii.
Pe esplanada aflată între clădirea executivului comunitar şi cea a Consiliului European, artişti şi muzicanţi, din diverse state ale UE, au prezentat mini-concerte şi spectacole.
Ediţia din acest an a Zilei Porţilor Deschise în instituţiile europene s-a încheiat cu Festivalul Pâinii, prin degustarea de produse de panificaţie din întreaga Europă.
România şi-a prezentat oferta culturală, turistică şi gastronomică, în acordurile muzicii populare româneşti.
Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.
Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”
Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.
Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.
Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.
Eset vorba despre primul rezultat concret al pachetului privind economia circulara.
Comisia Europeană propune un regulament care va îmbunătăți semnificativ accesul pe piața unică a UE al îngrășămintelor organice și al celor pe bază de deșeuri, creând pentru acestea aceleași condiții de concurență ca și pentru îngrășămintele neecologice tradiționale. Regulamentul stabilește norme comune privind transformarea biodeșeurilor în materii prime care pot fi utilizate în vederea fabricării de produse fertilizante.
Acesta definește cerințele în materie de siguranță, calitate și etichetare pe care trebuie să le respecte toate produsele fertilizante pentru a putea fi comercializate liber în întreaga UE.
Producătorii vor trebui să demonstreze faptul că produsele lor respectă aceste cerințe, precum și limitele pentru contaminanți organici, contaminanți microbieni și impurități fizice înainte de aplicarea marcajului CE , de conformitate europeană.
Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de îngrășăminte pentru a garanta cele mai înalte niveluri de protecție a solului. Regulamentul introduce limite stricte pentru conținutul de cadmiu în îngrășămintele fosfatice. Limitele vor fi reduse ceea ce va reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. Având în vedere că unele produse fertilizante nu sunt fabricate sau comercializate transfrontalier în cantități mari, Comisia propune armonizarea opțională.
În funcție de strategia lor de afaceri și de tipul de produs, producătorii pot alege fie să aplice marcajul CE produsului lor, ceea ce îl va face comercializabil liber în cadrul pieței unice în conformitate cu normele europene comune, fie să îl comercializeze în conformitate cu standardele naționale bazate pe recunoașterea reciprocă în cadrul pieței unice.
Regulamentul actual privind îngrășămintele, care datează din 2003, asigură libera circulație pe piața unică în special a îngrășămintelor neecologice convenționale, de regulă extrase din mine sau obținute în urma unor procedee chimice.
Aceste procese sunt mari consumatoare de energie și mari generatoare de CO2. Cercetarea, inovarea și investițiile sunt în prezent în curs de dezvoltare rapidă, contribuind la economia circulară prin crearea de locuri de muncă la nivel local și prin valorificarea materiilor prime secundare, care altfel ar fi eliminate ca deșeuri.
Oportunitățile de piață pentru întreprinderile producătoare de îngrășăminte organice sunt semnificative spune Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate …
”Este foarte important (…)tebuie să creăm motivația pentru a folosi aceleași deșeuri, care sunt materiale brute, valoroase pentru industrie dacă sunt utilizate corect.
Este foarte importantă reindustrializarea, pentru că dacă motivațiile noastre sunt bune, ele încurajează sectorul privat, antreprenorii, inovatorii dar și industria sa transforme modelul actual de afaceri intr-unul mai circular. ”
În prezent, numai 5 % din biodeșeuri sunt reciclate. Conform estimărilor, dacă s-ar recicla mai multe biodeșeuri, ele ar putea înlocui până la 30 % din îngrășămintele neecologice.
Uniunea Europeană importă în acest moment circa 6 milioane de tone de fosfați pe an, însă ar putea înlocui până la 30 % din această cantitate prin extracții din nămolul de epurare, din deșeurile biodegradabile, din făina de carne și de oase sau din gunoiul de grajd.
Proiectul de regulament va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.
CE ajută autoritatile locale sa beneficieze de oportunitatile Fondurilor Structurale si de Investitii si ale Fondului European de Investitii Strategice
Fondurile structurale si de investitii inseamna 454 de miliarde de euro pentru perioada 2o14-2o2o. Acesti bani vor fi investiti in 5oo de programe orientate spre domenii strategice, in primul rand in cercetare. dezvoltare si inovare, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, a economiilor bazate pe emisii scazute de carbon precum si in tehnologia informatiei si comunicarii. Fondurile structurale pot finanta proiecte prin intermediul unor granturi si instrumente financiare si sunt distribuite prin programe nationale multianuale, cofinantate, aprobate de Comisia europeana si implementate de statele membre. Autoritatile locale sunt responsabile pentru selectia, implementarea si monitorizarea proiectelor.
Fondul European pentru Investiti Strategice se ridica la peste 3oo de miliarde de euro si constituie baza Planului de Investitii pentru Europa, principalul proiect al mandatului Comisiei Juncker. Comisia europeana si Banca europeana de Investitii au lansat acest fond pentru a ajuta la depasirea decalajelor prin mobilizarea finantarii private a investiilor strategice. Prin intermediul lui Banca Europeana de Investitii ofera instrumente de finantare a riscurilor pentru proiectele viabile in sectoare precum: transport, energie, economia digitala, mediu si gestionare eficienta a resurselor, cultura si sanatate, cercetare, dezvoltare si inovare si pentru Imm-uri.
Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu crede ca realizarea obiectivelor cuprinse in Planul de Investitii pentru Europa este un efort comun si pentru asta este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor si partilor implicate. „Stiti foarte bine ca actuala criza este o criza generata de lipsa investitiilor, potrivit estimarilor noastre ne trebuie circa 3oo de miliarde de euro pentru a pune economia europeana pe un trend al cresterii sustenabile si al crearii de locuri de munca. Aceasta este o problema desigur pentru mai mult de 22 de milioane de oameni care nu au o slujba astazi. Tocmai de aceea este important faptul ca Banca Europeana de Investitii si Comisia Europeana si-au unit fortele si lucreaza impreuna pentru a ajuta la depasirea decalajelor”.
La randul sau, vicepresedintele Comisiei europene, responsabil pentru crestere economica, locuri de munca, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca ghidul ofera sfaturi practice intreprinderilor care cauta finantare despre cum sa utilizeze ambele instrumente in cel mai bun mod cu putinta. „Combinarea strategica a Fondurilor Europene de Investitii Strategice cu Fondurile Structurale si de Investitii poate ajuta la coordonarea eforturilor colective pentru a face fata scaderii investitiilor in Europa sau in particular in unele regiuni din Europa. Fondul European de Investitii Strategice si Fondurile Structurale si de Investitii pot atrage investitii aditionale prin completare reciproca si pot optimiza atragerea de investitii suplimentare. Aceste fonduri au fost proiectate în mod diferit, dar complementar, din punct de vedere al motivației, concepției și cadrului legislativ. Altfel spus, ele se susțin reciproc”.
Comisia Europeană a lansat cea de-a doua cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cu investiții de peste 7,6 miliarde euro.
De altfel, mare parte din această sumă este alocată unor proiecte din state membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune al UE, în vederea unei mai bune integrări a acestor țări în cadrul pieței interne. Mai mult, mecanismul pentru Interconectarea Europei, urmărește reducerea decalajelor în materie de investiții din Europa, pentru a relansa creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de altfel considerate obiective prioritare de către Comisia Juncker.
În conferința de presă în care a fost anunțată lansarea cererii de propuneri, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat că executivul comunitar încurajează promotorii de proiecte să apeleze la noua platformă de consiliere pentru a formula propuneri de bună calitate, pe care să le prezinte în cadrul portalului de proiecte ce va fi lansat în ianuarie.
În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii de la Bruxelles, comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a adăugat:
” Facilitățile Mecanismului pentru Interconectarea Europei sunt foarte strâns legate de obiectivele de bază ale acestei Comisii și pot spune că asta înseamnă încă un pas puternic spre o zonă de transport unică, care este un factor de bază al unei piețe unice . În al doilea rând, prin acest nou pas pe sprijinim, în mod direct nevoile de creștere și mai ales noi locuri de muncă, noi oportunități de angajare.
Apelul specific pe care l-am anunțat va acoperi pe de o parte piața digitală, uniunea energetică și, desigur, provocările climatice, iar pe de altă parte, cu suma cea mai mare transporturi, toate acestea însemnând propuneri în valoare de 7,6 miliarde de euro.
Potențialii solicitanți au până la mijlocul lunii februarie pentru a oferi și prezenta propunerile lor și apoi vom lua o decizie pe baza unor criterii predefinite undeva la mijlocul verii”.
În cadrul pachetului general în valoare de 1,1 miliarde de euro, disponibil pentru toate cele 28 de state membre, printre proiectele vizate se vor număra proiecte referitoare la sisteme de transport inteligente sau sisteme de management al traficului. Pachetul „coeziune” în valoare de 6,5 miliarde de euro, disponibil pentru 15 state membre, va completa aceste priorități cu proiecte esențiale în domeniul infrastructurii, cum ar fi proiectele referitoare la moduri de transport durabile din categoria transportului feroviar și pe căi navigabile interioare.
De adăugat că, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei , se vor pune la dispoziție fonduri în valoare de peste 24 miliarde de euro din bugetul 2014-2020 al UE pentru cofinanțarea de proiecte destinate rețelei transeuropene de transport în statele membre ale Uniunii. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sunt alocate pentru proiecte din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
În multe ţări europene, crescătorii de animale se plâng de prăbuşirea preţurilor la lapte, carnea de porc şi de vită. Sunt mai multe cauze care au generat această prăbuşire: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, scăderea preţului la nivel mondial, embargoul impus de Rusia pentru produsele agroalimentare europene şi scăderea exporturilor pe care ţările europene le făceau în China.
Pe aces fond au avut loc protestele fermierilor europeni, cerând ajutor european pentru a compensa pierderile şi pentru a-şi continua activitatea.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen: „Propunerile concrete pe care le-a făcut azi Comisia Europeană sunt un o soluţie fermă de rezolvare a situaţiei prezente. 500 de milioane de euro din fondurile europene vor fi utilizate imediat în beneficiul agricultorilor, pentru a-i susţine pe cei care ne asigură hrana. Propunerile Comisiei sunt un mix de măsuri imediate şi pe termen lung care contribuie împreună pentru ca fermierii să depăşescă dificultăţile de flux de numerar în activitatea curentă. De asemenea, măsurile vor duce la stabilizarea pieţelor şi o mai bună funcţionare a lanţului de aprovizionare, în toate cele 28 de state membre.”
Fermierii sunt nemulţumiţi şi de valorificarea produselor agricole în plan local din cauza competiţiei între marile lanţuri de hipermarketuri, competiţie care duce preţurile tot mai jos, astflel că fermierii câştigă tot mai puţini bani pe munca lor. În plus, dispariţia cotei de lapte a complicat mult situaţia fermierilor români, puşi în faţa unei avalanşe de lapte şi produse lactate din celelalte ţări europene. Crescătorii de animale spun că au la îndemână două variante: fie îşi închid afacerea, fie se asociază cu alţi producători, ca să nu fie eliminaţi de pe piaţă.
Mihai Hulea, un fermier din judeţul Constanţa, despre eliminarea cotei de lapte: “O să aducă un dezechilibru în creşterea animalelor, adică, mai precis, o să scadă preţul, mulţi o să fie dezamăgiţi şi o să le vândă. Vom căuta să vindem şi produse, să le facem brânzeturi sau să fac vreo linie, să-mi fac ceva lapte îmbuteliat sau să le vând!“
Ministerul român al Agriculturii a solicitat Consiliului european pentru agricultură ajutor pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminiuat veniturile şi pentru fermierii afectaţi de secetă.
Sprijinul financiar se alătură susţinerii pe care agricultorii au primit-o în urma embargoului impus de Rusia şi ajutorului anual de 50 de miliarde de euro, bani europeni pentru agricultori şi comunităţile rurale.
Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite, spun reprezentantii Comisiei, si vor fi incluse intr-o strategie ce va cuprinde o propunere legislativa privind gestionarea deșeurilor și un plan de acțiune asupra economiei circulare.
Vicepresedintele Comisiei Europene, responsabil cu locurile de munca, investitii, crestere si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca pe viitor nu avem alta optiune decat aceea de a utiliza mai eficient resursele de care dispunem.
Trebuie sa abandonam modelul economic linear pe care se bazeaza doua dintre cele mai mari economii din lume, Statele Unite si China. Europa trebuie sa fie lider in dezvoltarea unei economii circulare, trebuie sa adoptam un model prin care sa folosim resursele intr-un mod mai inteligent decat in prezent, considera Katainen care da si cateva exemple: masinile stau 9o la suta din timp in parcari, cladirile de birouri sunt pe jumatate goale si o treime din alimente ajunge la gunoi. Actualul model linear nu are sustenabilitate si trebuie abandonat.
„“Sunt absolut convins ca economia circulara, daca este bine structurata, ne poate aduce un triplu castig. Sunt avantaje economice pe care le putem obtine prin utilizarea mai eficienta a materiilor prime si a resurselor pentru a fi mai putin dependenti de importuri. Sunt avantaje pentru mediul inconjurator prin abandonarea modelului linear in care aruncam produse ce pot fi reparate sau reciclate. Si sunt avantaje sociale care decurg din prevenirea irosirii resurselor si imbunatatirea managementului local al deseurilor, reciclarii, repararii si refolosirii”
Planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, propus de Comisia Junker, a primit ieri susţinerea Parlamentului European. Deputaţii au modificat structura de finanţare şi au câştigat dreptul de a-şi da acordul în privinţa alegerii conducerii Fondului.
Ei au cerut ca Planul de investiţii să se aplice ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară. Pentru formularea lor, Comisia va analiza circumstanţele din fiecare stat în parte. De asemenea, zona euro trebuie privită ca un întreg, iar efectele asupra celorlalte ţări membre nu vor fi ignorate.
Per ansamblu, Planul Junker a fost caracterizat ca fiind un instrument inovativ care va stimula investiţiile în Europa.
Prezent în Parlamentul European, Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a spus că Europa nu duce lipsă de bani. Aceştia sunt concentrate în sectorul privat, dar sunt multe motivele pentru care nu sunt investiţi în economia reală. De altfel, mai crede Katainen, structura economiei ar trebui privită cu mai multă atenţie:
„Unul din aspectele căruia nu i-am dat prea multă atenţie în trecut este partea structurală a economiei noastre. Mi-ar plăcea să ne concentrăm mai mult asupra structurii economiei pentru că dacă ne uităm la ţările cu probleme, acestea sunt de natură structurală mai degrabă decât ciclice.”
În luna septembrie a acestui an se aşteaptă ca Planul de investiţii al Comisiei Junker să fie complet operational.
Au fost finalizate cu succes negocierile pentru reglementarea Fondului European pentru Investiții Strategice
Publicat de Ioana Brusten,
29 mai 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:43
Reprezentanţii instituţiilor implicate în negocieri au stabilit alocările bugetare pentru fondul de garantare al FEIS, menţinând termenul ambiţios de aplicare stabilit în ianuarie.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a apreciat ca acesta este:
… primul pas major înainte pe drumul nostru în a crea un mediu mai bun pentru investiții în Europa .
Avem un fond care ajută sectorul privat să investească în sectorul energetic , infrastructura digitală , și în IMM-uri
La negocieri a participat şi vicepreşedinta CE Kristalina Georgieva.
Simțim că avem un rol inovator; tinerii noștri bine pregătiți nu vor mai lua avionul spre Statele Unite ale Americii, ci vor rămâne aici, să investească și să producă în Europa.
Miniştrii de Finanţe ai statelor membre urmează să aprobe proiectul în Consiliul ECOFIN din 19 iunie, iar plenul Parlamentului European să dea votul final pe 24 iunie, ceea ce ar permite ca FEIS să devină operaţional în septembrie, aşa cum este planificat.
Potrivit proiectului de buget al UE pe 2016, publicat miercuri de Comisia Europeană, Fondul de garantare al FEIS va beneficia de 2 miliarde de euro sub formă de credite de angajament şi 500 de milioane de euro sub formă de credite de plată, pentru a debloca investiţii de 315 miliarde de euro destinate Europei.
Europarlamentarii consideră că este necesară menționarea țării de origine la etichetarea cărnii proaspete de vită și a cărnii utilizate ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna. După scandalul cărnii de cal și după alte cazuri de fraudare a alimentelor, încrederea consumatorilor a fost afectată, astfel încât Comisia Europeană va trebui să elaboreze un proiect legislativ privind etichetarea cărnii.
Carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, ar trebui să fie etichetată privind ţara de origine, la fel ca şi carnea proaspătă de vită. Comitetul speră că o astfel de reglementare ar putea „reconstrui încrederea consumatorilor în urma scandalului cărnii de cal, cât și alte cazuri de fraudă alimentară”.
Un sondaj realizat pe această temă arată că peste 90% din respondenţi au spus că originea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă, facilitând, astfel, alegerile informate, se arată într-un raport al Comisiei. Jyrki Katainen, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a explicat:
Datele semnificative privitoare la originea cărnii utilizată au devenit, în ultimii ani, o temă de preocupare tot mai mare a consumatorilor. Scopul principal a fost acela de a evalua într-.un mod obiectiv şi neutru toţi facorii relevanţi care contribuie la o dezbatere cu Euoparlamentul şi Consiliul. Raportul se bazează pe un studiu extern care include şi un sondaj al consumatorilor. Raportul se referă la toate tipurile de carne folosită în industria alimentară. Produsele pe bază de carne au fost considerate a fi de la cele mai simpe precum carnea măcinată şi asezonată cu mirodenii pînă la produse intens procesate precum sînt cele pentru pizza Bolognese. Lanţul de furnizori pentru astfel de produse poate fi extrem de complex şi de mare. Doresc să precizez, Comisia nu a decis asupra vreunei etape următoare. Raportul nu implică o poziţie apriori a Comisiei. Este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.
‘’Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni”, a spus președintele comisiei de mediu, Giovanni La Via care a adăugat: ”trebuie să ne asigurăm, totuși, că acest lucru nu va crea probleme suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în acest sector de activitate fiind multe astfel de companii”.
Jyrki KATAINEN, vice-preşedintele Comisiei Europene, a mai spus că s-a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicată mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ.
Votul eurodeputaţilor pentru legislaţia privind etichetarea cărnii pentru alimentele procesate a fost acordat ieri într-o ședință în plen. Rezoluția a fost aprobată cu 532 de voturi la 136 și 36 de abțineri. În text se cere Comisiei ca, în conformitate cu raportul său din 2013, să facă propuneri legislative pentru a introduce obligativitatea menționării țării de origine pentru carnea utilizată în alimentele procesate, pentru a crea mai multă transparență în lanțul alimentar, a informa mai bine consumatorii europeni și, astfel, a le recâștiga încrederea.
Află temele dezbătute în şedinţa plenară a Parlamentului European
Publicat de Andrei Cretoiu,
10 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 11 februarie 2015, 8:43
Punerea în aplicare a drepturilor pentru proprietate intelectuală, reînnoirea mandatului Forumului pentru Guvernarea Internetului, dar şi introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele prelucrate au fost teme abordate ieri în plenul Parlamentului European.
Discuţii intense s-au purtat în cazul ultimului subiect.
Mulţi deputaţi au cerut ca şi carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, să fie etichetată privind „țara de origine” la fel ca și carnea proaspătă de vită.
Raportorul Giovanni La Via:
‘’ Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni.’’
Într-un raport al Comisiei Europene se arată că peste 90% din respondenții la un chestionar de consum din 2013 consideră că orginea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă.
Totuşi, după cum arată acelaşi raport, populaţia nu este dispusă să plătească în plus.
Jyrki KATAINEN, Vice-Preşedinte al Comisiei Europene, a explicat:
“ S- a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicate mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ. Consumatorii ar fi interesaţi să promească informaţiile cele mai detaliate despre un produs, dacă acestea nu ar implica niciun fel de creştere a preţului.”
Jyrki KATAINEN a mai spus că este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.
Mâine, în Parlament, va fi supusă la vot o rezoluţie cu această temă.
Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă privind Fondul european pentru investiţii strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fondul va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice în Uniunea Europeană. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Fondul European pentru Investiţii Strategice, care va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice, în întreaga Uniune Europeană. Planul de investiții pentru Europa este destinat să coreleze proiectele cu lichiditățile existente și prin direcționarea fondurilor acolo unde este necesar.Proiectul se sprijină pe o platformă europeană de consiliere în materie de investiţii menită să contribuie la identificarea, elaborarea şi dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune şi un portofoliu de proiecte europene de investiţii destinat să amelioreze informaţiile aflate la dispoziţia investitorilor cu privire la proiectele existente şi cele viitoare. Se instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidităţi pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de Fondul European pentru Investiţii Strategice în cadrul activităţii de acordare de sprijin pentru proiecte. Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat:
„Este foarte important de ştiut că selecţia proiectelor nu este politică. Deciziile sînt luate de profesionişlti din comitetul de investiţii.Acesta este un puct de vedere foarte important din perspectiva oamenilor de afaceri. Ei au subliniat importanţa acestui aspect motivînd că fiabilitatea unui proiect de investiţii trebuie să fie la cel mai înalt nivel în toate punctele critice şi cel al credibilităţii.”
Un Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului, în conformitate cu Orientările politice ale Comisiei. Banca Europeană de Investiţii și Comisia sunt singurii contribuitori la Fondul European pentru Investiţii Strategice. Numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contribuțiilor și toate deciziile se vor adopta prin consens. „Fondul european pentru investiții strategice va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare” a spus Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate care a mai adăugat:
„Cum vom înainta? Programul nostru este foarte ambiţios. Ne dorim să avem aprobate aceste propuneri pînă în luna iunie în aşa fel încît Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină funcţional pentru sfîrşitul acestei veri. Noi ne dorim ca investiţiile să poată fi activate cît mai curînd cu putinţă”.
Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia Europeană depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice. Un prim set de acțiuni este prevăzut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.
Creşterea produsului intern brut nu este spectaculoasã şi, de aceea, creşterea economicã rãmâne fragilã, mai ales în zona euro, spun aceste previziuni. Sperantele pentru o creştere economicã puternicã în Europa, sunt, însã, mai mari pentru 2015 şi 2016. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor Comisiei europene, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.
Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta toate datele in rubrica Euranet de astazi..
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro.
Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului viitor pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice datorită consolidării sectorului financiar precum și recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Totuşi, redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului trecut este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre, apreciază Comisia Europeană. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă.
În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii.
, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creștere, investiții și competitivitate, declara că situația economică și a locurilor de muncă nu cunoaște o îmbunătățire destul de rapidă. Comisia Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele și resursele disponibile pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a stimula creșterea economică în Europa.
Pe de alta parte Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă spunea ca accelerarea investițiilor este un element crucial al redresării economice. Oficialul European a precizat că redresarea economică ia avânt în mare parte din Europa…
“Considerăm că toate nivelele administraţiei trebuie să-şi asume raspunderile şi să mobilizeze politicile atât pe partea de cerere cât şi de ofertă pentru a stimula creşterea şi ocuparea forţei de muncă. Prima noastra prioritate acum este să stimulăm investiţiile , să declanşăm creşterea economică în timp. Vom lucra la mare viteză sub coordonarea vicepreşedintelui Jyrki Katainen, pentru a aplica planul de investitii de 300 de miliarde EURO anunţat de preşedintele Junker.”
Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă – Pierre Moscovici mai preciza că toate statele membre au nevoie de reforme structurale hotărâte, de politici fiscal credibile şi de susţinere a investiţiilor, mai ales pentru zona euro. Acestea vor fi eficiente doar dacă sunt strâns coordonate, a mai adaugat oficialul European.
Pentru România, executivul comunitar constatã cã investiţiile au ajutat la creşterea economicã şi, tot pentru ţara noastrã, se aşteaptã o revenire a creşterii economice şi o creştere uşoarã a inflaţiei, dupã ce a scãzut foarte mult în 2014. Comisia prognozeazã, pentru România, o creştere pentru 2015.
Cei doi sunt Frans Timmermans, prim vicepreședinte desemnat și comisar pentru reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și carta drepturilor fundamentale și Jyrki Katainen, vicepreședinte desemnat, comisar pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate. Britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru stabilitate, servicii și piața financiară a fost audiat din nou, după ce nu a convins membrii comisiei de specialitate ai Parlamentului European, acum 5 zile.
Jyrki Katainen a declarat, la finalul audierilor, că își dorește mai presus de orice altceva să dea speranță milioanelor de europeni, mulți dintre ei tineri, fără o slujbă în acest moment.
”Prima mea prioritate va fi să mă asigur că vom oferi cele 350 de miliarde de euro – pachetul investițional anunțat de președintele ales Juncker.
Trebuie să asigurăm cât de multe investiții publice sunt necesare și cât de multe investiții private este posibil. Atât la nivel național, cât și european – ca să inițiem o creștere durabilă în Europa. Și avem nevoie de acest lucru, fără să ajungem la noi datorii. De aceea trebuie să mobilizăm fondurile publice și private într-un nou mod.
Noua Comisie va fi pusă în fața a numeroase și mari provocări – dar eu cred că acum avem o șansă reală de a elibera, încă o dată, potențialul Europei.”
Katainen a mai adăugat că el crede în statul care investește masiv în educație, cercetare și inovare, și crede deasemenea, în competitivitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
