Cristi: „Eram doar cu hainele de pe noi, nimic altceva; un rucsac mic în spate în care aveam minimum. Pe marginea drumului, stând trei ore, te încearcă tot felul de sentimente”.

Publicat de Gabriel Stan, 31 august 2021, 12:51

În apropierea aeroportului din Kabul s-au produs joi, 16 august, doă explozii în urma cărora mai mulți militari americani au fost răniți și uciși.

În această zonă, mii de cetățeni afgani și străini sunt aglomerați, în încercarea de a părăsi țara înaintea încheierii operațiunilor internaționale de evacuare.

Săptămâna trecută, o aeronavă C-130 Hercules aparținând Forțelor Aeriene Române a evacuat mai mulți cetățeni români și străini de pe aeroportul internațional din Kabul în condiții de siguranță.

Unul dintre românii repatriați chiar cu aeronava C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române este invitat la „Subiectul săptămânii”. Ascultați un interviu realizat de Anca Făgăraș, de la „Jurnal militar” Târgu Mureș.

Anca Făgăraș (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” este Cristi, unul dintre românii care au revenit zilele acestea din Afganistan. Fost cadru militar al Armatei Române, până acum câțiva nai, cu câteva misiuni internaționale în Afganistan, angajat al unei firme de securitate. Vă spun bun venit la „Jurnal militar” și bun venit acasă! Cum este să fiți din nou acasă?

Cristi: Bună! E un sentiment eliberator, în primul rând. Fiind lângă familie și lângă prietenii care ne-au simți lipsa și au fost alături de noi, e emoționant și, în același timp, relaxant să scăpăm de tensiunea respectivă, dinainte de revenirea în țară.

Anca Făgăraș (realizator): Spuneți-ne, vă rog, cum e situația actuală acum, acolo. Ca fost militar de carieră și cu experiența pe care o aveți, ați mai trăit astfel de momente, e atât de periculos precum vedem în mass media?

Cristi: În mass media nici nu se vede mare parte din ce se întâmplă în momentul de față în Kabul. Siruația este complet diferită.

Am fost în Kabul de foarte multe ori în ultimii 15 ani, l-am văzut dezvoltându-se, crescând, coborând, în același timp. În momentul de față este cu totul altceva. E o adevărată zonă de război, e ceva care nici măcar nu se poate descrie prin cuvinte.

Cu o disperare dusă la extrem de către populația din Kabul, o zonă controlată de talibani, care țin sub control absiolut orice mișcare afgană sau străină. Totul este extrem de imprevizibil și totul se poate schimba de la oră la oră.

Anca Făgăraș (realizator): Cum a decurs activitatea voastră în ‘camp’, după preluarea controlului talibanilor? Cât a durat această situație? Cum se comportau în relația cu dumneavoastră?

Cristi: Ei şi-au semnalat prezența din prima zi în care au intrat în Kabul. Au venit la porțile noastre, ne-au cerut să ne predăm armamentul și muniția. Nu am făcut acel lucru. Așa, mai diplomatic, ni s-a spus că dacă vom părăsi camp-ul vom fi arestaţi.

Nici nu am încercat. Am dus negocieri cu diferiți șefi talibani, care veneau la noi în camp cu diferite cereri.

Într-un final, după vreo trei zile am reușit să dăm de un şef taliban care era în măsură să poată să ia o decizie în ceea ce privește situația noastră. 

Pe de-o parte se arătau în a ne susține efortul nostru de a ajunge pe aeroport, în același timp reușeau la fiecare pas să ne pună tot felul de piedici, ca planurile noastre să nu fie dus la bun sfârșit. A durat totul cinci zile până am reușit să ajungem la un numitor comun, iar ei să fie de acord ca noi să părăsim camp-ul.

Au fost de acord să ne pună la dispoziție autobuze în care ne-am îmbarcat toți. Aceștia ne-au escortat către una dintre porțile de acces ale aeroportului. Pe drum am întâmpinat un checkpoint taliban mai mare, care nu ne-a permis să ne continuăm drumul. A trebuit să ne întoarcem 400 şi ceva de oameni.

Când am ajuns efectiv am fost lăsați pe marginea drumului, iar talibanii au plecat, s-au reîntors în camp-ul nostru, care a devenit proprietatea lor. Ne-am trezit pe marginea drumului, fără posibilitatea de a intra în aeroport și fără a ne putea întoarce undeva, pentru că nu mai aveam camp.

A durat aproximativ trei ore. Cei din aeroport au aflat situația noastră și au reușit să trimită niște forţe militare la poarta aceea pentru a ne facilita accesul. Aeroportul înăuntru nu mai seamănă cu ceea ce a fost odată. Era o zonă de comandament, o zonă curată, era o zona sigură.

În momentul de față tot aeroportul este plin cu mii de imigranți care așteaptă să plece de pe aeroport. Sunt create mici zone în care aceștia sunt ținuți pentru a fi procesați, pentru a trece din stadiul de procesare în alte stadii, până în momentul în care aceștia ajung să se îmbarce în avion.

Dezastrul care e în momentul de față pe aeroport este de nedescris. E o mizerie cumplită, e un haos general, sunt foarte multe forțe americane și britanice care stau lângă aproape fiecare imigrant.

Anca Făgăraș (realizator): Care a fost sentimentul pe care l-aţi avut după ce ați ajuns în aeroport și v-aţi văzut cumva în siguranță?

Cristi: Eram doar cu hainele de pe noi, nimic altceva; un rucsac mic în spate în care aveam minimum. Pe marginea drumului, stând trei ore, te încearcă tot felul de sentimente. Lumea începuse să se adune în jurul nostru.

 Se trăgeau focuri de armă de peste tot. Nu știam de unde vine acestea, cine și cu cine se luptă. După acele trei ore, când am ajuns înăuntru, da, pot să zic că am putut să răsuflăm ușurații.

Ne-am luat în brațe, ne-am îmbărbătat unul pe celălalt. Am trecut peste pasul cel mai greu. Următorul pas era îmbarcarea într-un avion, dar deja ce fusese mai greu fusese depășit.

Anca Făgăraș (realizator): Iar după ce ați reușit să fiți preluați, cât a durat operațiunea până să ajungeți la București?

Cristi: Drumul a fost destul de lung, am înțeles motivele pentru care s-a ales o rută lungă. A durat în total 15 sau 16 ore, dar nu a mai contat. Eram alături de români, eram într-un avion românesc, ne întorceam spre casă, știam că venim spre casă. Ieșeam din iadul acela. Nu nu mai conta nimic! Era irelevant.

Anca Făgăraș (realizator): Din punctul de vedere al suportului pe care l-aţi avut din partea statului român, și nu numai, cum aţi simțit dumneavoastră totul?

Cristi: Fiind în camp-ul acela, neavând posibilitatea de a pleca, am reușit să luăm legătura cu tot felul de structuri din România și nu doar din România. Foarte mulți oameni, foarte multe structuri care și-au dat aportul ca noi să putem să ieșim în siguranță. Chiar s-a simțit că statul român s-a implicat în situația aceasta.

Anca Făgăraș (realizator): V-aţi mai întoarce în Afganistan?

Cristi: Nu, absolut nu. În situația în care e acum Afganistanul în niciun caz. Nimeni nu poate garanta o siguranță atâta timp cât talibanii sunt la putere, iar aceștia își impun legea Sharia.

Anca Făgăraș (realizator): Vă mulţumesc foarte mult și vă urmăm încă o dată „Bun venit acasă!”. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” Cristi, unul dintre românii care au venit zilele acestea din Afganistan.

Cătălin Gomboș: Au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai bună!

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:17 / actualizat: 1 martie 2022, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” jurnalistul Cătălin Gomboș, jurnalist de război. Mulțumesc, Cătălin, pentru că ai venit în această dimineață! Bine ai venit!

Cătălin Gomboș: Bine te-am găsit! Mulțumesc de invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un interviu pe care ne propusesem să facem altfel, așa. În urmă cu câteva săptămâni, nimeni nu s-a așteptat ca Afganistanul să cadă, așa cum spuneam, atât de repede în mâinile talibanilor.

O zonă foarte cunoscute ție, un oraș foarte cunoscut ție, Kabul, l-ai văzut chiar acum multă vreme, pe când era în paralel cu Bagdadul.

Cătălin Gomboș: Da. Nu îmi mai este chiar aşa de cunoscut, pentru că au trecut niște ani de atunci. Eu am fost în 2004 în Kabul de câteva ori și într-adevăr, pentru că ai zis de Bagdad, eu venisem din Bagdad, unde nu prea se mai putea lucra ca jurnalist independent sau cu low profil, fără să ai securitate după tine, fără să umbli în mașini blindate, pentru că era prea periculos.

Şi înainte de aceasta Bagdadul fusese periculos, însă nu erau străinii, chiar și jurnaliștii nu erau ținte cum a început să se întâmple din primăvara-vara lui 2004 am ajuns acolo. Nu am fost singurul.Mulți jurnaliști pe care îi cunoscusem la Bagdad au luat și ei calea Kabulului.

I-am reîntâlnit pe unii chiar întâmplător, dădeam nas în nas prin oraș și pentru noi a fost – apropo de cum era Kabulul și ce ar fi putut să fie – pentru noi era chiar un pic amuzant că ne avertizau veteranii locului: Vedeți că este, poate fi periculos orașul. Acolo a fost o explozie acum două săptămâni, acum o lună s-a tras o rachetă din munții nu știu care, din jur, ceea ce pentru noi era un pic hilar, întrucât în Bagdad în perioadele liniștite aveai câteva explozii pe zi sau atacuri cu arme de foc.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi spuneai că umblai prin oraș…

Cătălin Gomboş: Da, în acea perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu doar în zona verde.

Cătălin Gomboş: Dar n-am stat, am stat la un hotel din oraș, celebrul hotel Mustafa, iar un alt semn de securitate: nu avea acele dale uriașe de beton pentru a apăra de mașini sinucigaşe…

Cristian Dumitrașcu (realizator): De maşini capcană.

Cătălin Gomboş: … de maşini capcană, care în Bagdad erau obligatorii. Chiar inițial, până mi-am dat seama care este atmosfera în oraș, am stat cu un pic de emoții, pentru că aveam o cameră la etajul unu, chiar la stradă, deci aş fi fost o victimă sigură, însă nu era cazul.

Situația ulterior știm că s-a înrăutățit foarte tare, însă pe atunci umblam singur în tot orașul. Am fost inclusiv în bazar, în zone extrem de aglomerate.

Atrăgeam atenția, pentru că un străin încă avea atunci, deși trecuseră câțiva ani, încă reprezenta ceva inedit, dar nu m-am simțit vreun moment în pericol, nici măcar când am umblat noaptea, pentru că am umblat și noaptea, și pe jos, și cu mașina. Oraşul era…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Noaptea era scufundat în întuneric.

Cătălin Gomboş: … scufundat complet în întuneric. Nu se vedea nici o lumină, dar nici atunci nu a fost vreodată vreo problemă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Neverosimil pentru noi, cei care am văzut Afganistanul mai târziu și militarii noștri care au stat până – iată! – până anul ăsta. Nu mai puteai umbla deloc și doar și în zona verde știm bine că a fost atentatul, chiar în zona verde a fost fără precedent acel atentat de acum doi ani.

Cătălin Gomboş: Când a murit și un militar român.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, când au detonat zidurile care erau ceva de neconceput să fie dărâmate.

Cătălin Gomboş: Da, şi atentatele sinucigașe, într-o primă etapă nu erau comune Afganistanului. După aia această modă, dacă putem să-i spunem aşa, s-a extins și în acea țară, însă talibanii au crescut constant de la un an la altul.

În acel an erau activi. Chiar îmi amintesc că am prins la moment dat o răpire atribuită talibanilor, dar de fapt era un comandant local, un warlord, care vroia să își negocieze un post în Guvernul pe care vroia să-l formeze atunci Hamid Karzai.

Dar a fost atribuit talibanilor acel atac pentru că era activ. După aia, au început să crească tot mai mult.

Ofensivele lor au sporit în intensitate – ştim că au fost și zone din Afganistan extrem de grele: în Zabul de exemplu, în Kandahar, în Helmand, unde au fost britanicii, În Zabul au fost și militarii români – până când ajunseseră să controleze, la un moment dat, chiar de acum câțiva ani, doi, trei, patru ani, controlau o parte semnificativă.

Se vorbea de peste 50% din Afganistan, e drept, în zona rurală. Centrale urbane erau sub controlul forțelor de securitate afgane, care erau sprijinite de militari NATO, dar încă de atunci se întrevedea acest final.

Și apropo de ce spuneai mai devreme și ce zicea și președintele Biden că nimeni nu se aștepta să cadă atât de repede, chiar acum, înainte de a intra cu tine de emisie, am citit un material scris de un fost analist şef de la CIA care zis că nu este adevărat. Serviciile de informații în primul rând că nu sunt profeți ca să zică: asta se va întâmpla.

Ei le prezintă o serie de scenarii. În funcție de ce se va întâmpla în teren, rezultatul va fi ăsta, ăsta sau ăsta, și printre acele scenarii care prevedeau că va rezista 18 luni, că va rezista trei luni Guvernul Afganistan, era și un scenariu care spunea că se poate prăbuși totul, dacă se leagă lucrurile, într-un anume fel, se poate prăbuși în câteva zile.

Deci fuseseră avertizați cu toții. Ceea ce au însă în comun aceste scenarii este că direcția era cam aceeași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De mai mult timp, de câțiva ani. Venind către misiunile militarilor – și români și din celelalte națiuni – pentru că i-ai cunoscut pe toți, nu îți ascund că am avut discuții cu mulţi dintre veteranii teatrului de operații din Afganistan și simt o dezamăgire, pentru că ei au luptat acolo chiar dincolo de meserie, dincolo de faptul că au avut o misiune de îndeplinit.

Au crezut cu toții, spun cu mâna pe inimă, au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai mai bună.

Au fost multe sacrificii. Ai în cartea pe care ai scris-o, în „Piano Man în Casă Războiului”, ai chiar o metaforă foarte frumoasă, „femeile din portofel”. „Femeile din portofel” de fapt erau femeile de lângă noi, adică soțiile, iubitele militarilor care aveau câte o poză în portofelul fiecăruia.

Cătălin Gomboş: Şi care erau acasă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi care erau acasă.

Cătălin Gomboş: Cu inima în gât pentru ce păţeau cei de acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact! Toate aceste sacrificii s-au șters cu buretele într-o zi.

Cătălin Gomboş: Nu cred că s-au șters cu buretele într-o zi. Am și văzut dincolo de ce spuneai, şi este de înțeles la militari că se întreabă de ce au fost acolo, am văzut și un șuvoi de comentarii, pentru că brusc, cum se întâmplă în absolut orice criză, lumea descoperită peste noapte cumva de  Afganistanul, că a fost degeaba, că, uite, am pierdut 20 de ani.

Nu este așa. În primul rând, lumea uită de ce s-a mers în Afganistan. Uită cum era situația atunci când a început războiul. Tocmai fusese 11 septembrie, cel mai devastator atac terorist din istorie, care nu era primul Al-Qaida.

Nu se știa exact cât de amplă este această Al-Qaida. Era o problemă, toată lumea era speriată. Să ne amintim în acea perioadă de început, în acei ani, cât de greu era să treci de filtrele din aeroport, de exemplu, că s-a mai relaxat situația între timp, dar a fost o perioadă extrem de complicată.

Lumea era chiar speriată de atentatele teroriste, care au şi continuat o perioadă. Ne amintim Madrid, Londra și așa mai departe. Deci, s-au dus acolo Statele Unite și Aliații lor ca un răspuns la un atac asupra unei țări NATO și pentru a-i vâna pe teroriști. Ăsta a fost scopul principal, care practic s-a încheiat parțial o dată cu uciderea lui Osama bin Laden. Al-Qaida oricum nu am mai avut în acești 20 de ani baze în Afganistan.

Pericolul este ceva mai mic decât a fost în urmă cu 20 de ani. Chiar și Statul Islamic, o organizație mult mai feroce decât a fost vreodată Al Qaeda, și care a avut mult mai mulți militanţi, n-a reușit, deşi au încercat, n-a reușit să lanseze atâtea atacuri câte făcuse rețeaua teroristă, deși au fost câteva în Europa.

Deci, sunt 20 de ani de liniște sau semiliniște pe care i-am câștigat. Sunt 20 de ani în care Afganistanul parțial a fost reconstruit, tot pentru că a fost cât de cât asigurată acea liniște, pentru că Afganistanul trebuie să ne gândim și cum era la momentul când au venit forțele coaliției. Ieșise dintr-un lung război civil din stăpânirea talibană și înainte de asta fusese invazia sovietică. Deci, eu nu cred că s-a pierdut și a fost în zadar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): O ultimă întrebare. Nu asta au spus militarii, că a fost degeaba, ci pur și simplu că le pare rău că, iată, toate eforturile lor cumva s-au stins, fără să creadă că ei au fost degeaba acolo.

Mai avem un minut. Părere de analist: există pericolul acum, dacă toată lumea a plecat de acolo, să învie din noi cuibuile de terorişti şi să trebuiască să se intervină iar?

Cătălin Gomboş: Nu imediat. Deocamdată, deci nu cred că talibanii au încheiat relațiile cu Al- Qaida, dar deocamdată se vor feri.

Chiar dacă le vor oferi adăpost unor teroriști, nu cred că le vor permite să își refacă bazele, să pregătească din nou atacuri în Europa, pentru că știu ce au pățit data trecută, asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult în aceşti 20 de ani. Oamenii sunt în teren, pentru că au lucrat cu forțele coaliției în acest interval. Deci, din nou, cred că se poate replica mai ușor, fără să fie nevoie de o intervenție militară rapidă, în caz că va fi nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cătălin Gomboş, mulţumesc pentru interviul pe care ni l-ai acordat aici, la „Jurnal militar”, în această sâmbătă dimineață.

Un al doilea cetăţean român a fost evacuat din Afganistan!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 08:46

Un al doilea cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, a fost evacuat din Afganistan, în cursul nopţii de joi spre vineri, de către aeronava Forţelor Aeriene Române, informează MAE.

Românul se afla deja pe aeroportul internaţional din Kabul, iar odată cu el au fost preluaţi şi alţi trei cetăţeni ai unor state aliate: un bulgar, un britanic şi un american.

Aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopţii pe aeroportul internaţional din Kabul. Ca şi în cazul primului zbor, pe lângă personalul militar s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE.

După preluarea pasagerilor, avionul a decolat către Islamabad unde a ajuns în siguranţă. Cetăţeanul român evacuat va fi găzduit momentan la Islamabad, urmând a fi repatriat în România.

MAE precizează că aeronava Forţelor Aeriene Române va continua staţionarea la Islamabad, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia vor ajunge în aeroportul internaţional.

De asemenea, autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale continuă demersurile complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului către aeroport a altor cetăţeni români. Celula de criză menţine permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locuri din Kabul.

Celula de criză interinstituţională a efectuat deja demersurile pentru identificarea, validarea şi contactarea unor cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România.

În măsura în care vor putea ajunge în aeroportul din Kabul, aceştia vor fi evacuaţi cu aeronava românească.

(UPDATE) Explozia unui vehicul capcană la Kabul: Cel puțin 40 de morți sau răniți

Publicat de Mihaela Costache, 31 mai 2017, 13:30

UPDATE ora 09:00 – Cel puțin 40 de persoane și-au pierdut viața sau au fost rănite în urma unei explozii puternice, care a zguduit miercuri dimineață cartierul diplomatic din Kabul, a indicat Ministerul de Interne afgan, citat de AFP. Reuters transmite că cel puțin nouă persoane au fost ucise și 90 rănite.

„Sunt mai mult de 40 de morți și de răniți”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Najib Danish, fără să ofere alte detalii.

Ministerul Sănătății afgan indică pentru moment că peste 60 de răniți, în majoritate civili, au fost aduși la spitale pentru a li se acorda asistența necesară.

Deflagrația a fost într-atât de puternică încât a zguduit o mare parte a capitalei afgane; suflul său a spart geamuri și a semănat panică în rândul populației.

„Mulțumesc lui Dumnezeu, personalul Ambasadei Indiei este viu și nevătămat după explozia puternică de la Kabul”, a scris într-o postare pe Twitter diplomata indiană Sushma Swaraj.

Nicio grupare nu a revendicat deocamdată atacul, dar explozia intervine la puțin timp după anunțarea „ofensivei de primăvară” a talibanilor. Gruparea jihadistă Statul Islamic a comis de asemenea mai multe atentate sângeroase în capitala afgană. (Agerpres)

O puternică explozie a zguduit miercuri dimineața cartierul diplomatic din Kabul, relatează AFP, care adaugă că o coloană de fum gros se putea vedea ridicându-se la cer, fără să se știe exact ce zonă din capitala afgană a fost afectată și dacă există victime.

Potrivit DPA, explozia s-a produs în centrul orașului, într-o zonă unde se află mai multe ministere și ambasade străine.

Agenția de presă Reuters transmite, citând surse din poliția afgană, că o mașină capcană a explodat în apropiere de ambasada Germaniei, provocând morți și răniți. (Agerpres/  FOTO libertatea.ro)

(NEWS ALERT) Atentat cu mașină-capcană împotriva forțelor străine la Kabul: bilanțul victimelor – 8 morți

Publicat de Mihaela Costache, 3 mai 2017, 15:30

Bilanțul victimelor atentatului care a vizat astăzi dimineață un convoi de trupe străine ce patrula în apropierea Ambasadei SUA din centrul capitalei afgane Kabul a crescut la opt morți și la peste 20 de răniți, în majoritate civili, relatează AFP, citând oficiali afgani.

Un bilanț anterior consemna trei morți, fără nicio precizare dacă sunt militari sau civili.

Atacul, care a vizat „un convoi al forțelor străine ce traversa zona” s-a soldat cu opt morți și 25 de răniți, „în cea mai mare parte civili”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Najib Danish.

Potrivit unei surse de securitate afgane, un „vehicul-capcană” a vizat un „convoi american ce patrula în apropierea Ambasadei SUA și a Cartierului General al Resolution Support”, operațiunea NATO în Afganistan.

Aceasta sursă a indicat că sunt opt morți și 22 de răniți, toți civili, precum și doi militari americani răniți ușor, care au fost evacuați rapid din zonă.

Atacul nu a fost revendicat imediat. Acesta intervine la câteva zile după ce talibanii au anunțat lansarea „ofensivei lor de primăvară”, amenințând cu atacarea trupelor străine.

Această ofensivă marchează anual începutul sezonului de luptă, dar, în ultimii ani, talibanii au continuat să desfășoare operațiuni și în timpul armistițiului tradițional de iarnă. (Agerpres/ FOTO agerpres.ro)