Ilie Pintea: “Nu există apusuri mai frumoase decât cele din Afganistan, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă. Oamenii se bucurau de lucrurile astea, care par foarte simple”

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2022, 15:41

Teodora Mazere: Ilie Pintea, bun venit la Jurnal Militar, bun venit la Subiectul Săptămânii.

Ilie Pintea: Mulțumesc frumos. Bine v-am găsit!

Teodora Mazere: Ai lasat de curând o carte cu același nume pe care l-a avut și expoziția de fotografie, “Afganistan – chipuri ale războiului”, expoziției pe care ai prezentat-o aici în România, dar și în Afganistan. Apoi la sediul NATO din Bruxelles, dar a ajuns chiar și în America.

La ce ar trebuie să se aștepte cititorul atunci când deschide paginile volumului? Este o carte de ficțiune sau un jurnal de front?

Ilie Pintea: Nici una, nici alta. Nu am pretenția de a fi un jurnal de front, nici măcar un reportaj literar de mari dimensiuni. Pur și simplu sunt însemnările mele din cele 5 misiuni la care am participitat împreună cu armata română în teatrul de operații din Afganistan.

Sunt emoțiile pe care le-am simțit acolo, dar mai ales sunt oamenii pe care i-am cunoscut. O mulțime de oameni de la diferite structuri au acceptat să mă primească în mijlocul lor și să-și spună poveștile și cea mai mare bucurie pentru mine a fost să pot să spun mai departe aceste povești la Radio România Actualități și iată cum în această carte găsiți ce nu a încăput în reportajele radio constrânse de un minutaj foarte exact, așa cum bine știți.

Sunt peste 100 de fotografii în cartea acestea, cele mai multe inedite și sunt și 10 coduri QR pe care, o dată scanate cu telefonul, poți vedea secvențe video, care ilustrează și mai bine textul din carte.

Teodora Mazere: În momentul de față, fotografiile și cartea sunt un tot unitar?

Ilie Pintea: Da, sigur, așa am gândit, cartea să aibă legătură cu expoziția aceasta. Legătura cea mai strânsă este Mădălin Stoica pe care l-am cunoscut în Afganistan în 2017 și care la scurt timp după ce m-am întors în țară a murit în urma unei explozii produsă de o mașină capcană, undeva pe drumurile din zona de patrulare a plutonului său.

M-a marcat mai mult decât aș fi crezut moartea acestui camarad, chiar dacă am avut atât de puțin timp petrecut alături de el, am fost în câteva misiuni împreună, el fiind sanitarul plutonului. Ne-am împrietenit foarte repede și așa am petrecut câteva zile împreună și când a venit vestea morții sale a fost mai mult decât un nume într-un comunicat de presă, a fost un om pe care l-am cunoscut și căruia am simțit nevoie să îi aduc acest ultim omagiu, dacă pot spune așa.

Așa a pornit ideea acestei expoziții pe care am realizat-o în premieră absolută în Kandahar, de Ziua Națională a României în 2017, împreună cu, colonelul Toni Ene, ofițerul de relații publice al Batalionului 280 Infanterie.

Expoziția a avut un parcurs internațional, care la un moment dat m-a uimit până și pe mine, a ajuns la Consulatul General al României la Los Angeles, prin țară în mai multe locuri, inclusiv acasă la Mădălin, în garnizoana de la Buzău, la Institutul Cultural Român din București, dar și la Cartierul General al NATO unde a fost vernisată chiar la reuniunea ministerială la care au luat parte toți miniștrii apărării din țările NATO și a fost un moment în care s-a vorbit la superlativ despre armata română, la cel mai înalt nivel, la Cartierul General al NATO, dar din punctul meu de vedere militarii noștri merită pe deplin toate superlativele pe care le-am auzit despre ei de-a lungul timpului atât în Cartierul General al NATO cât și în teatrul de operații din Afganistan.

A fost o adevărată aventură și povestesc în carte episodul pentru că a pornit de la o idee care părea absolut nebunească și căreia nu îi dădea nimeni la început sorți de izbândă, însă atât militarii din Afganistan cât și cei de la Ministerul Apărării, dar și colegii mei de la Radio România actualități au îmbrațișat rapid această idee.

S-a întâmplat într-un timp foarte scurt expoziția aceasta, iar toată lumea a făcut eforturi incredibile ca să poată avea loc și cred că aceea a fost cea mai frumoasă ceremonie de Zi Națională la care am participat vreodată, și spun asta pentru că de vreo 20 de ani transmit de la Alba Iulia în fiecare an, la 1 Decembrie, dar nimic nu se compară cu sentimentul pe care mi l-a dat drapelul României fluturând pe esplanada din Kandahar, în prezența unor înalte oficialități ale Alianței și sub privirile lui Mădălin, care ne zâmbea dintr-o fotografie, care deschidea această expoziție la Kandahar.

A fost un moment unic, care nu s-a mai repetat de atunci și mă bucur că am reușit să facem lucrul acesta în memoria unui prieten și că îi ducem mai departe numele și prin el ne amintim de toți cei care au luptat și au căzut în Afganistan.

Teodora Mazere: În luna aprilie a acestui an, după 19 ani de prezență militară în acest teatru de operații, militarii români s-au întors acasă cu amintiri care mai de care mai diverse. Ai fost alături de ei în 5 misiuni, iar pe lângă zecile de corespondețe transmise către Radio România de acolo, din Afganistan, ai adunat și sute de fotografii. Cine sunt oamenii surprinși în fotografii?

Ilie Pintea: Sunt o mulțime de prieteni dragi, începând cu cei pe care i-am cunoscut la prima mea incursiune în Afganistan, în 2013 și până la “inimile neînfricate” Batalionul 280 infanterie de care mă leagă foarte multe amintiri plăcute.

Îmi place să cred că am învățat foarte multe cu toții din experiența aceasta de a lucra împreună cu partenerii americani și nu numai și că toate aceste lecții învățate au fost bine asimilate și distribuite ca să zic așa și către unitățiile din țară, care au ajuns mai puțin sau deloc în teatrul de operații.

Teodora Mazere: În cartea ta există un titlu “Cel mai frumos apus”! Cum arată acest tablou? Sau e doar o parabolă?

Ilie Pintea: Să știi că cei care au ajuns în Afganistan or să-mi dea dreptate când o să spun că nu există apusuri mai frumoase decât cele de acolo, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă.

Oamenii să știi că se bucurau de lucrurile astea, care par așa, foarte simple, sau nu știu cum să le zic, puerile poate într-un teatru de operații, dar dimpotrivă eu cred că au însemnat extrem de mult. Faptul că ne bucuram de lucruri pe care poate nu le-am fi băgat așa de mult în seamă acasă, cred că a însemnat extrem de mult pentru cei care am fost acolo, iar apusurile astea de soare sunt într-adevăr ceva greu de povestit, de aceea am folosit din plin fotografiile în cartea aceasta.

Teodora Mazere: Ilie, care este fotografia ta de suflet?

Ilie Pintea: E greu de zis. Am primit de mai multe ori întrebarea aceasta și nu cred că am un răspuns, dar sunt câteva fotografii pe care aș fi vrut să le fac și nu le-am putut face, așa cum e cea a castelului de la Kalat, ridicat de Alexandru Macedon, undeva aproape de baza Apaș din Afganistan. Povestesc episodul asta și în carte, era un centru de transmisiuni acolo și evident că nu puteam face fotografii, dar prietenul meu Sorin Homeag, ofițerul de relații publice al “Scorpionilor Galbeni”, m-a dus totuși să văd de undeva de pe parapeții bazei, castelul acesta și mi-a zis  “Uite, nu poți să faci fotografii, dar poți să ții minte” și am ținut minte momentul acela așa cum poate nu l-ar fi suprins megapixelii aparatului foto și au fost multe astfel de momente pe care mi-ar fi plăcut să le imortalizez, dar nu am putut.

Cred că cea mai dragă fotografie este cea cu Mădălin Stoica pentru că, o să vedeți în carte, sunt două fotografii cu el, o să vedeți că are un început de zâmbet, care te duce cu gândul la optimism, la ceva pozitiv și faptul că l-am suprins într-un moment în care poate că era așa optimist și plin de speranță înseamnă mult pentru mine și este evident fotografia care mă emoționează cel mai mult prin prisma faptului că el nu mai este și că îl ținem minte măcar așa, prin intermediul acestui început de zâmbet cu care ne privește din fotografie.

Teodora Mazere: Invitat la Subiectul Săptămânii a fost Ilie Pintea, jurnalist Radio România și corespondent de război. Îți mulțumesc și îți doresc sărbători fericite!

Ilie Pintea: Mulțumesc asemenea și vouă!

Sursa foto: Facebook – Ilie Pintea

Cătălin Gomboș: Au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai bună!

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:17 / actualizat: 1 martie 2022, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” jurnalistul Cătălin Gomboș, jurnalist de război. Mulțumesc, Cătălin, pentru că ai venit în această dimineață! Bine ai venit!

Cătălin Gomboș: Bine te-am găsit! Mulțumesc de invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un interviu pe care ne propusesem să facem altfel, așa. În urmă cu câteva săptămâni, nimeni nu s-a așteptat ca Afganistanul să cadă, așa cum spuneam, atât de repede în mâinile talibanilor.

O zonă foarte cunoscute ție, un oraș foarte cunoscut ție, Kabul, l-ai văzut chiar acum multă vreme, pe când era în paralel cu Bagdadul.

Cătălin Gomboș: Da. Nu îmi mai este chiar aşa de cunoscut, pentru că au trecut niște ani de atunci. Eu am fost în 2004 în Kabul de câteva ori și într-adevăr, pentru că ai zis de Bagdad, eu venisem din Bagdad, unde nu prea se mai putea lucra ca jurnalist independent sau cu low profil, fără să ai securitate după tine, fără să umbli în mașini blindate, pentru că era prea periculos.

Şi înainte de aceasta Bagdadul fusese periculos, însă nu erau străinii, chiar și jurnaliștii nu erau ținte cum a început să se întâmple din primăvara-vara lui 2004 am ajuns acolo. Nu am fost singurul.Mulți jurnaliști pe care îi cunoscusem la Bagdad au luat și ei calea Kabulului.

I-am reîntâlnit pe unii chiar întâmplător, dădeam nas în nas prin oraș și pentru noi a fost – apropo de cum era Kabulul și ce ar fi putut să fie – pentru noi era chiar un pic amuzant că ne avertizau veteranii locului: Vedeți că este, poate fi periculos orașul. Acolo a fost o explozie acum două săptămâni, acum o lună s-a tras o rachetă din munții nu știu care, din jur, ceea ce pentru noi era un pic hilar, întrucât în Bagdad în perioadele liniștite aveai câteva explozii pe zi sau atacuri cu arme de foc.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi spuneai că umblai prin oraș…

Cătălin Gomboş: Da, în acea perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu doar în zona verde.

Cătălin Gomboş: Dar n-am stat, am stat la un hotel din oraș, celebrul hotel Mustafa, iar un alt semn de securitate: nu avea acele dale uriașe de beton pentru a apăra de mașini sinucigaşe…

Cristian Dumitrașcu (realizator): De maşini capcană.

Cătălin Gomboş: … de maşini capcană, care în Bagdad erau obligatorii. Chiar inițial, până mi-am dat seama care este atmosfera în oraș, am stat cu un pic de emoții, pentru că aveam o cameră la etajul unu, chiar la stradă, deci aş fi fost o victimă sigură, însă nu era cazul.

Situația ulterior știm că s-a înrăutățit foarte tare, însă pe atunci umblam singur în tot orașul. Am fost inclusiv în bazar, în zone extrem de aglomerate.

Atrăgeam atenția, pentru că un străin încă avea atunci, deși trecuseră câțiva ani, încă reprezenta ceva inedit, dar nu m-am simțit vreun moment în pericol, nici măcar când am umblat noaptea, pentru că am umblat și noaptea, și pe jos, și cu mașina. Oraşul era…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Noaptea era scufundat în întuneric.

Cătălin Gomboş: … scufundat complet în întuneric. Nu se vedea nici o lumină, dar nici atunci nu a fost vreodată vreo problemă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Neverosimil pentru noi, cei care am văzut Afganistanul mai târziu și militarii noștri care au stat până – iată! – până anul ăsta. Nu mai puteai umbla deloc și doar și în zona verde știm bine că a fost atentatul, chiar în zona verde a fost fără precedent acel atentat de acum doi ani.

Cătălin Gomboş: Când a murit și un militar român.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, când au detonat zidurile care erau ceva de neconceput să fie dărâmate.

Cătălin Gomboş: Da, şi atentatele sinucigașe, într-o primă etapă nu erau comune Afganistanului. După aia această modă, dacă putem să-i spunem aşa, s-a extins și în acea țară, însă talibanii au crescut constant de la un an la altul.

În acel an erau activi. Chiar îmi amintesc că am prins la moment dat o răpire atribuită talibanilor, dar de fapt era un comandant local, un warlord, care vroia să își negocieze un post în Guvernul pe care vroia să-l formeze atunci Hamid Karzai.

Dar a fost atribuit talibanilor acel atac pentru că era activ. După aia, au început să crească tot mai mult.

Ofensivele lor au sporit în intensitate – ştim că au fost și zone din Afganistan extrem de grele: în Zabul de exemplu, în Kandahar, în Helmand, unde au fost britanicii, În Zabul au fost și militarii români – până când ajunseseră să controleze, la un moment dat, chiar de acum câțiva ani, doi, trei, patru ani, controlau o parte semnificativă.

Se vorbea de peste 50% din Afganistan, e drept, în zona rurală. Centrale urbane erau sub controlul forțelor de securitate afgane, care erau sprijinite de militari NATO, dar încă de atunci se întrevedea acest final.

Și apropo de ce spuneai mai devreme și ce zicea și președintele Biden că nimeni nu se aștepta să cadă atât de repede, chiar acum, înainte de a intra cu tine de emisie, am citit un material scris de un fost analist şef de la CIA care zis că nu este adevărat. Serviciile de informații în primul rând că nu sunt profeți ca să zică: asta se va întâmpla.

Ei le prezintă o serie de scenarii. În funcție de ce se va întâmpla în teren, rezultatul va fi ăsta, ăsta sau ăsta, și printre acele scenarii care prevedeau că va rezista 18 luni, că va rezista trei luni Guvernul Afganistan, era și un scenariu care spunea că se poate prăbuși totul, dacă se leagă lucrurile, într-un anume fel, se poate prăbuși în câteva zile.

Deci fuseseră avertizați cu toții. Ceea ce au însă în comun aceste scenarii este că direcția era cam aceeași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De mai mult timp, de câțiva ani. Venind către misiunile militarilor – și români și din celelalte națiuni – pentru că i-ai cunoscut pe toți, nu îți ascund că am avut discuții cu mulţi dintre veteranii teatrului de operații din Afganistan și simt o dezamăgire, pentru că ei au luptat acolo chiar dincolo de meserie, dincolo de faptul că au avut o misiune de îndeplinit.

Au crezut cu toții, spun cu mâna pe inimă, au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai mai bună.

Au fost multe sacrificii. Ai în cartea pe care ai scris-o, în „Piano Man în Casă Războiului”, ai chiar o metaforă foarte frumoasă, „femeile din portofel”. „Femeile din portofel” de fapt erau femeile de lângă noi, adică soțiile, iubitele militarilor care aveau câte o poză în portofelul fiecăruia.

Cătălin Gomboş: Şi care erau acasă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi care erau acasă.

Cătălin Gomboş: Cu inima în gât pentru ce păţeau cei de acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact! Toate aceste sacrificii s-au șters cu buretele într-o zi.

Cătălin Gomboş: Nu cred că s-au șters cu buretele într-o zi. Am și văzut dincolo de ce spuneai, şi este de înțeles la militari că se întreabă de ce au fost acolo, am văzut și un șuvoi de comentarii, pentru că brusc, cum se întâmplă în absolut orice criză, lumea descoperită peste noapte cumva de  Afganistanul, că a fost degeaba, că, uite, am pierdut 20 de ani.

Nu este așa. În primul rând, lumea uită de ce s-a mers în Afganistan. Uită cum era situația atunci când a început războiul. Tocmai fusese 11 septembrie, cel mai devastator atac terorist din istorie, care nu era primul Al-Qaida.

Nu se știa exact cât de amplă este această Al-Qaida. Era o problemă, toată lumea era speriată. Să ne amintim în acea perioadă de început, în acei ani, cât de greu era să treci de filtrele din aeroport, de exemplu, că s-a mai relaxat situația între timp, dar a fost o perioadă extrem de complicată.

Lumea era chiar speriată de atentatele teroriste, care au şi continuat o perioadă. Ne amintim Madrid, Londra și așa mai departe. Deci, s-au dus acolo Statele Unite și Aliații lor ca un răspuns la un atac asupra unei țări NATO și pentru a-i vâna pe teroriști. Ăsta a fost scopul principal, care practic s-a încheiat parțial o dată cu uciderea lui Osama bin Laden. Al-Qaida oricum nu am mai avut în acești 20 de ani baze în Afganistan.

Pericolul este ceva mai mic decât a fost în urmă cu 20 de ani. Chiar și Statul Islamic, o organizație mult mai feroce decât a fost vreodată Al Qaeda, și care a avut mult mai mulți militanţi, n-a reușit, deşi au încercat, n-a reușit să lanseze atâtea atacuri câte făcuse rețeaua teroristă, deși au fost câteva în Europa.

Deci, sunt 20 de ani de liniște sau semiliniște pe care i-am câștigat. Sunt 20 de ani în care Afganistanul parțial a fost reconstruit, tot pentru că a fost cât de cât asigurată acea liniște, pentru că Afganistanul trebuie să ne gândim și cum era la momentul când au venit forțele coaliției. Ieșise dintr-un lung război civil din stăpânirea talibană și înainte de asta fusese invazia sovietică. Deci, eu nu cred că s-a pierdut și a fost în zadar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): O ultimă întrebare. Nu asta au spus militarii, că a fost degeaba, ci pur și simplu că le pare rău că, iată, toate eforturile lor cumva s-au stins, fără să creadă că ei au fost degeaba acolo.

Mai avem un minut. Părere de analist: există pericolul acum, dacă toată lumea a plecat de acolo, să învie din noi cuibuile de terorişti şi să trebuiască să se intervină iar?

Cătălin Gomboş: Nu imediat. Deocamdată, deci nu cred că talibanii au încheiat relațiile cu Al- Qaida, dar deocamdată se vor feri.

Chiar dacă le vor oferi adăpost unor teroriști, nu cred că le vor permite să își refacă bazele, să pregătească din nou atacuri în Europa, pentru că știu ce au pățit data trecută, asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult în aceşti 20 de ani. Oamenii sunt în teren, pentru că au lucrat cu forțele coaliției în acest interval. Deci, din nou, cred că se poate replica mai ușor, fără să fie nevoie de o intervenție militară rapidă, în caz că va fi nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cătălin Gomboş, mulţumesc pentru interviul pe care ni l-ai acordat aici, la „Jurnal militar”, în această sâmbătă dimineață.

Ultimul militar român a părăsit Baza aeriană Kandahar din Afganistan

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:33

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat din baza aeriană Kandahar. Recent, baza a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a emisiunii NATO “Resolute Support” din Afganistan.

După o prezență de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă.

Ultimul militar român care a plecat din baza aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței “Jderii”, locotenent colonelul Vasile Mironescu.

Locotenent-colonel Vasile Mironescu: Am venit prima dată în baza aeriană Kandahar în anul 2003. Eram locotenent, comandant de pluton. Consider că fiecare camarad care a trecut pe aici a rămas în suflet cu o mare satisfacție.

Am avut mari emoții când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român care pleacă de aici. În cei 19 ani de prezență, România a dovedit că este un aliat de încredere în cadrul NATO.

Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi întrunit și să fii mândru că faci parte din cea mai puternică alianță politico-militară a lumii. Am învățat foarte multe lucruri aici și ne-am maturizat ca profesioniști ai armelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:01

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la anunțarea retragerii trupelor din Afganistan, ultimii militari aparținând Batalionului de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din baza aeriană Kandahar către baza din Bagram.

De-a lungul celor 19 ani de prezență în Afganistan, Armata României și-a câștigat respectul partenerilor NATO și a dovedit că este un bun generator de securitate în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.

Căpitan Andrei Vicol: Baza aeriană Kandahar a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO ‘Resolute Support’ din Afganistan. Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din această bază după ce și-au încheiat cu succes misiunea ordonată.

O parte dintre militari își vor continua misiunea în baza aeriană Bagram, iar cealaltă parte vor fi redislocați în țară în perioada imediat următoare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a 9-a, dislocați în baza Bemowo Piskie din Polonia își continuă activitățile de instruire specifice.

Bateria Ghepard a desfășurat un exercițiu de conducere a focului în cadrul căruia echipajele s-au antrenat în descoperirea și angajarea unor ținte aeriene simulate. Caracterul exercițiului a fost unul dinamic, pornind de la pregătirea tehnicii, deplasarea în poligon și continuând cu antrenamentul propriu-zis.

Militarii focșăneni participă în cadrul grupului de luptă din Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia. Locotenentul Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice):  Toate activitățile pe care le-am executat până în prezent sunt importante și ne ajută să ne pregătim pentru exercițiul Puma 21, la începutul lunii iunie, pe care îl vom desfășura împreună cu forțe aparținând celorlalte națiuni din cadrul battlegroup-ului.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Din anul 1999, NATO conduce o operațiune de susținere a păcii în Kosovo, în sprijinul eforturilor internaționale de a construi pacea și stabilitatea în zonă. Pe măsură ce situația de securitate s-a îmbunătățit, NATO a ajustat treptat poziția forței KFOR către o forță mai mică și mai flexibilă, cu mai puține sarcini statice.

În prezent, aproximativ 3.300 de soldați din 27 de țări asigură libertatea de mișcare a tuturor cetățenilor și comunităților din Kosovo. Despre adaptarea în cadrul misiunii KFOR ne vorbește căpitanul Mădălin Ștefănescu.

Căpitan Mădălin Ştefănescu: Adaptarea a decurs în mod natural. Aici am ocazia de a lucra alături de oameni cu experiență în domeniu. Populația locală este foarte prietenoasă, deschisă și dispusă mereu să ajute, iar acest lucru ne facilitează și mai mult desfășurarea misiunii și timpul petrecut aici în KFOR.

Experiența anterioară constituie un temei destul de solid pentru a înțelege mult mai bine conceptele operațiunilor care se desfășoară aici și relațiile dintre diverși membri NATO.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Militar român, rănit în Afganistan

Publicat de adinaiftime, 6 august 2017, 08:30

Un militar român a fost rănit uşor la antebraţ într-un schimb de focuri lângă Kandahar, în Afganistan. El a primit îngrijiri medicale la locul incidentului, ulterior fiind transportat la cea mai apropiată unitate spitalicească. Starea luptătorului este bună, iar rana nu i-a pus viaţa în pericol. Într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale precizează că o echipă de militari români care executa misiuni de patrulă de transport şi escortă a unei echipe a coaliţiei de instruire a forţelor de securitate afgane a fost atacată de insurgenţi îmbrăcaţi în uniformele poliţiei afgane. Un insurgent a fost ucis şi altul rănit în schimbul de focuri.

„O echipă de militari români care executa sâmbătă, 5 august, misiuni de patrulă de transport și escortă a unei echipe a coaliției de instruire a forţelor de securitate Afgană  (SFAAT- Security Force Advisory and Assistance Team) în Camp JRAC (Join Regional Afghan Center-Centrul Regional de Instruire a Militarilor Afgani), de lângă Kandahar, au fost nevoiţi să răspundă cu foc, în jurul  orei 9.35, ora României, la atacul unor insurgenţi în ţinuta poliției afgane. În urma schimbului de focuri, un insurgent a fost omorât, un altul a fost rănit, iar un militar român a fost rănit uşor la antebraț. Militarului român i s-au acordat primele îngrijiri medicale la locul incidentului, ulterior fiind transportat la cea mai apropiată unitate spitalicească. Starea luptătorului este bună, iar rana nu i-a pus viaţa în pericol. În prezent, militarul s-a întors în cadrul subunității, alături de colegii săi.

Militarii români fac parte din Batalionul de Infanterie şi Protecţie a Forţei din Iaşi, denumiţi şi Lupii Negri, fiind desfăşuraţi în Afganistan începând cu luna februarie.

În anul 2017, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support Mission din Afganistan cu 626 de militari, alţi aproximativ 300 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE.

În timpul misiunilor externe, 28 de militari şi-au pierdut viaţa şi alţi peste 180 au fost răniţi.

Situaţia de securitate în TO Afganistan se menţine instabilă, cele mai multe incidente înregistrându-se în provinciile din estul şi sudul Afganistanului.

Forţele NATO care asigură securitatea bazelor militare şi a centrelor importante ale ţării rămân ţinte permanente ale unor posibile atacuri ale insurgenţilor.

România continuă să îşi menţină angajamentele în Teatrul de operaţii Afganistan în cadrul misiunii NATO, RSM. Efortul principal rămâne concentrat pe asigurarea protecţiei forţei în Baza Militară Kandahar, concomitent cu participarea la instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane din comandamentele regionale Nord şi Sud.”

Invitaţi de excepţie au onorat corespondenţii de război Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 octombrie 2014, 19:13

Vernisajul expoziţiei România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american a avut loc astăzi, 24 octombrie, la ora 11:30, în foaierul Sălii Radio. Fotografiile sunt realizate de corespondenţii de război ai Radio România.

Pentru a-i onora pe Mario Balint, Radu Dobriţoiu şi Ilie Pintea, dar şi Radio România, care a fost permanent alături de militarii români dislocaţi începând cu 2002 în teatrul de operaţiuni NATO din Afganistan, la eveniment au fost prezenţi Bogdan Aurescu, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dean Thompson, Chargé d’affaires ad-interim al Ambasadei SUA, François Saint-Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, consilierul prezidenţial Iulian Chifu. ne-a fost şi el alături. Ofiţeri de rang înalt din armatele aliate, dar mai ales cei din MAPN au apreciat iniţiativa Radio România şi a reporterilor de război ai postului public: General Lucian Foca – Comandantul Diviziei 2 Buzău, Colonel Dan Ionescu – Comandantul Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab / Scorpionii Rosii, Colonel Gabriel Toma – Şef Stat Major Divizia 1 Infanterie.

Timp de 12 ani, Armata Română a luptat alături de marile armate ale lumii, într-un loc în care istoria se scrie în fiecare clipă cu sânge. Timp de 12 ani, militarii români şi-au făcut datoria la peste 5.000 de kilometri de casă, câştigând respectul şi admiraţia partenerilor de coaliţie. Au fost 12 ani de eforturi la care şi Radio România a luat parte, şi suntem mândri să marcăm ziua postului public de radio şi prin această expoziţie cu fotografiile realizate de reporterii de război ai Radio România în acest teatru de operaţiuni. Expoziţia va fi deschisă publicului, în foaierul Sălii Radio, pânăpe 30 octombrie.

Această prezentare necesită JavaScript.

De la imaginile document cu primul câmp românesc din Kandahar, realizate de Mario Balint şi Radu Dobriţoiu, şi până la instantaneele cu ultimul batalion românesc de manevră surprinse de Ilie Pintea, fotografiile care au însoţit relatările, reportajele şi documentarele din zona de conflict ilustrează cooperarea ireproşabilă a Armatei Române cu partenerii de coaliţie, în special cu militarii americani. Dincolo de aspectul documentar al imaginilor surprinse în Afghanistan, expoziţia marchează, la ceas aniversar, paşii hotărâţi făcuţi de cea mai veche corporaţie media din România în direcţia menţinerii pe primul loc în topul audienţei radio la nivel naţional.

Fiecare dintre cele 50 de fotografii expuse are o poveste. Descoperiţi Afganistanul aşa cum l-au văzut corespondenţii de război ai Radio România prin fotografii, dar şi prin documentarele multimedia realizate în teatrul de operaţii, disponibile pe www.romania-actualitati.ro, dar şi pe www.rador.ro secţiunea Povestea noastră.

România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 octombrie 2014, 14:24

Fotografii realizate de corespondenţii de război ai Radio România. Proiect marca Radio România Actualităţi

Timp de 12 ani, Armata Română a luptat alături de marile armate ale lumii, într-un loc în care istoria se scrie în fiecare clipă cu sânge. Timp de 12 ani, militarii români şi-au făcut datoria la peste 5.000 de kilometri de casă, câştigând respectul şi admiraţia partenerilor de coaliţie. Au fost 12 ani de eforturi la care şi Radio România a luat parte, şi suntem mândri să marcăm ziua postului public de Radio printr-o expoziţie cu fotografiile realizate de reporterii de război ai Radio România în acest teatru de operaţii. Vernisajul expoziţiei România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american va avea loc vineri, 24 octombrie, la ora 11:30, în foaierul Sălii Radio.

De la imaginile document cu primul câmp românesc din Kandahar, realizate de Radu Dobriţoiu şi Mario Balint, şi până la instantaneele cu ultimul batalion românesc de manevră surprinse de Ilie Pintea, fotografiile care au însoţit relatările, reportajele şi documentarele din zona de conflict ilustrează cooperarea ireproşabilă a Armatei Române cu partenerii de coaliţie, în special cu militarii americani. Dincolo de aspectul documentar al imaginilor surprinse în Afghanistan, expoziţia marchează, la ceas aniversar, paşii hotărâţi făcuţi de cea mai veche corporaţie media din România în era digitală şi dau un plus de vizibilitate postului şi, mai ales, site-ului web al Radio România, care constituie platforma pe care ascultătorii pot vedea ce aud la radio.

Fiecare dintre cele 50 de fotografii expuse aici are o poveste, iar fiecare dintre personajele surprinse de reporterii noştri de război a trecut prin situaţii specifice unui teatru de operaţii. Nu doar oamenii au avut partea lor de ”aventură” în Afganistan, ci şi aparatele colegilor noştri: Radu Dobriţoiu a făcut fotografii cu unul dintre primele aparate foto digitale, care consuma un set de acumulatori pentru câteva cadre, Mario Balint a făcut fotografii pe film, iar Ilie Pintea s-a ales cu un obiectiv foto mai puţin, după ce praful Afganistanului s-a insinuat în lentile.

Vă lăsăm să descoperiţi Afganistanul aşa cum l-au văzut corespondenţii de război ai Radio România. Mai multe fotografii, dar şi documentarele multimedia realizate în teatrul de operaţii sunt disponibile pe www.romania-actualitati.ro