Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

„Forumul pentru aer curat” aduce noi măsuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 noiembrie 2017, 11:20

Cu ocazia Forumului pentru aer curat, organizat de Comisia Europeană, între 16-17 noiembrie, la Paris, Agenția Europeană de Mediu va lansa un instrument nou, indicele de calitate a aerului. Acesta le va permite cetățenilor să verifice aproape în timp real calitatea aerului din zona în care locuiesc.

„Există prea mulți oameni ce respiră aer care le poate face rău. Acest aspect reprezintă o povară imensă pentru sistemele noastre de sănătate și ne afectează nivelurile de productivitate de la locul de muncă. Am stabilit standarde privind calitatea aerului și trebuie să ne asigurăm că acestea sunt respectate la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor. Implementarea integrală a normelor UE privind aerul curat va reduce numărul de decese premature cu aproape 50 % până în 2030”, a declarat Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

Forumul pentru aer curat pune accentul pe trei subiecte: calitatea aerului în orașe, agricultura și calitatea aerului, oportunitățile de afaceri asociate aerului curat.

Evenimentul va reuni experți în domeniu și factori de decizie, iar dezbaterile vor fi inițiate de peste 30 de vorbitori, printre care: comisarul european Karmenu Vella; comisarul european Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă; Anne Hidalgo, primarul Parisului; Nicolas Hulot, ministrul francez al ecologiei; Valérie Pécresse, președintele regiunii Ile-de-France; Shirley Rodrigues, viceprimar Londra; Hans Bruyninckx, director executiv al Agenției Europene de Mediu.

Context

După schimbările climatice, poluarea aerului reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru cetățenii UE în legătură cu mediul înconjurător și totodată este principala cauză a peste 400.000 de decese premature anual. Costurile cu poluarea aerului depășesc 20 de miliarde de euro anual.

În acest context, UE a luat mai multe măsuri dedicate îmbunătățirii aerului, precum: reducerea traficului, sprijinirea dezvoltării de autovehicule nepoluante, ecologizarea mijloacelor de transport în comun, stabilirea de rețele extinse pentru biciclete. De asemenea un impact major îl are programul LIFE, care susține proiectele din domeniul mediului. Politicile UE privind aerul curat au contribuit semnificativ la reducerea nivelului poluanților din aer și la garantarea faptului că aerul pe care îl respirăm nu este nociv. Totuși sunt necesare acțiuni suplimentare, astfel că eforturile vor continua în această direcție cu noi măsuri, precum lansarea indicelui de calitate a aerului.

Eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2016, 10:30

Dacă ați cumpărat un produs pe eticheta căruia ați observat desenată o floare cu inițialele Uniunii Europene, să fiți siguri că respectivul bun nu afectează mediul.

Așa numita etichetă ecologică comunitară este semnul ales de Comisia Europeană pentru a promova produsele cu impact redus asupra mediului și a sănătății umane.

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, consideră eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară. El a subliniat, de altfel, în dese rânduri, cu exemple concrete, succesul reprezentat de sectorul bunurilor și serviciilor care au legătură cu protecția mediului:

Numărul celor angajați în acest sector a crescut de la 3 la 4.2 milioane între 2002 și 2011, chiar și în timp de criză. Și această piață va continua să se extindă la nivel global, oferind potențial important pentru export.

Comisarul european Karmenu Vella.

Ieri, Comisia europeană a mai luat o măsură pentru protecția mediului: a adoptat un nou set de criterii ecologice pe care producătorii de mobilă, încălțăminte și calculatoare vor trebui să le respecte dacă vor dori ca pe etichetă să apară floarea ecologică.

De exemplu, în cazul computerelor, indiferent că vorbim de notebook, laptop, tabletă, este importantă eficiența energetică, dar contează și cât de ușor poate fi dezmembrat produsul și dacă pot fi recuperate și refolosite componentele.

Pentru mobilă, în afara cerințelor existente ca aceasta să fie rezistentă și ușor de reparat, noile criterii necesită ca producătorii să evalueze complet ciclul de viață al pieselor și să țină cont de eventuali compuși periculoși și reziduuri care, în timp, pot polua aerul din interior.

Criteriile revizuite sunt valabile 6 ani de la data adoptării.

Suntem în Săptămâna verde, cel mai important eveniment anual dedicat strategiilor europene de mediu

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Tema sub semnul căreia stau întâlnirile din cadrul Săptămânii verzi în acest an este ”Investiții dedicate unui viitor mai ecologic”

Începând de luni, 30 mai, reprezentanți ai Comisiei Europene și organizații care au ca activitate protejarea mediului dezbat zilnic, în diferite orașe din Europa, politicile în domeniu și modul în care o finanțarea serioasă poate asigura un viitor mai verde.

Dat fiind că 2/3 din populația Uniunii Europene trăiește la oraș, primul aspect abordat s-a referit la investiții pentru orașe mai ecologice.

Cu acest prilej statele membre au semnat Pactul de la Amsterdam.  Acesta asigură, printre altele,  creșterea investițiilor în economia circulară, tranziția energetică și mobilitatea urbană.

S-a discutat de asemenea, despre investițiile din zonele rurale și, chiar ieri, despre investițiile cu realizări concrete.

Prezent la conferința găzduită ieri de Bruxelles, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu VELLA a subliniat progresele înregistrate în domeniu:

”Sectorul bunurilor și serviciilor legate de mediu reprezintă una din poveștile de mare succes ale Europei, din moment ce, am auzit mai devreme, numărul angajaților europeni în acest domeniu a reușit să crească de la 3 la 4,2 miliarde între 2010 și 2011, și a crescut chiar și în perioada de criză.”

Astăzi, pe agenda discuțiilor din cadrul Săptămânii verzi 2016 figurează Investitii in oceanele noastre, iar mâine, în ultima zi a evenimentului, se vor dezbate implementarea Agendei 2030 și obiectivele de dezvoltare durabila pentru un viitor fara poluare.

CE a prezentat noi propuneri privind activitățile de pescuit din mările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 martie 2016, 09:30

Pe parcursul anilor, reglementările europene în domeniul pescuitului au devenit foarte complexe. Din acest motiv, Comisia Europeană propune o legislaţie mai flexibilă, oferind competențe celor care decid la nivel regional, ei fiind cei care cunosc cel mai bine realitatea zonei.

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, spune că abordarea regionalizată simplifică mult normele existente: “Ce înseamnă o legiferare mai bună în domeniul pescuitului? Înseamnă reguli simple, uşor de înţeles pentru pescari. Înseamnă, de asemenea, mai multă siguranţă în ceea ce priveşte gestionarea pescuitului la nivel local. Spre exemplu, în ceea ce priveşte tehnicile de conservare avem reguli despre locurile şi felul în care se poate pescui.

De-a lungul timpului, am adoptat multe norme, unele dintre ele au fost contradictorii, altele aveau prea multe detalii şi, în cele mai multe cazuri, era nevoie de mai multe reguli pentru a urmări aplicarea lor. Obiectivul nostru a rămas însă acelaşi, de a păstra un stoc sănătos şi de a diminua impactul pescuitului asupra ecosistemului marin. Am observat că legislaţia a devenit prea complexă, de aceea ne-am oprit tocmai pentru a analiza serios ce anume avem nevoie.“

Pentru pescari vestea este foarte bună, spune Dan Verbina, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din România: “Pentru noi, acum, mai ales pentru Marea Neagră, în noul context în care Ministerul Mediului declară zone cât mai întinse de arii protejate în Marea Neagră, e bucurător că se ajunge la regionalizare şi putem să negociem direct, noi, împreună cu Agenţia Naţională de Pescuit, cu cei de la Ministerul Mediului pentru acest lucru. De asemenea, putem să stabilim de comun acord cu vecinii noştri bulgari cele mai bune măsuri pentru protecţia unor specii şi pentru reglementări specifice pentru zona noastră, pentru un pescuit sustenabil. Pescarii întotdeauna îşi doresc foarte mult să pescuiască, dar acum ne-am schimbat optica şi ne dorim să pescuim sustenabil ca şi copiii nostri să aibă ce pescui în continuare.”

Propunerea include, de asemenea, măsuri pentru protejarea ecosistemului și a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale, cum ar fi păsările și mamiferele marine.

În ceea ce privește măsurile tehnice care afectează un anumit bazin maritim, decizia se va putea lua la nivel local, astfel încât să se obțină rezultatele dorite acolo

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 martie 2016, 13:19

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day, prilej de lansare a unor noi iniţiative vizând conservarea şi ocrotirea speciilor precum şi de organizare a unei multitudini de manifestări, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană – la rândul ei – şi-a prezentat nu demult planul de acţiune în domeniul combaterii traficului cu specii din fauna şi flora sălbatică.

Traficul cu animale sau plante sălbatice, deseori reprezentante ale unor specii rare sau chiar în pragul extincţiei, a devenit una din cele mai profitabile afaceri ilegale. Paradoxal în acelaşi timp, riscul la care se expun braconierii sau comercianţii clandestini este mult mai modest decât cel asumat de traficanţii de droguri sau arme.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Este un fapt că traficul cu animale sălbatice constituie cea mai mare ameninţare cu care se confruntă unele din speciile cele mai reprezentative! Ca să vă puteţi forma o imagine: cu un secol înainte trăiau în lume aproximativ 100 de mii de tigri, la ora actuală există mai puţin de 4000 în sălbăticie. Motivul principal al acestui declin catastrofal este braconajul! Situaţia este similară şi în cazul elefanţilor şi rinocerilor. An de an sunt ucişi ilegal în jur de 30 de mii de elefanţi! Continuând în acest ritm, un copil născut astăzi va fi martorul extincţiei speciei înainte să-mplinească vârsta de 25 de ani. Această crimă organizată a atins o scară industrială. O cuantificare exactă este dificilă, însă cifra de afaceri se estimează a fi între 8 şi 20 de miliarde de euro anual.”

Uniunea Europeană nu este nici ea exclusă din această reţea ilegală, care se întinde de la ţările sursă – în majoritatea lor africane – prin punctele de tranzit – îndeobşte europene – până la pieţele finale aflate cu precădere în Asia. Europa este mai ales un punct de tranzit, ceea ce nu înseamnă că nu devine deseori sursă sau piaţă a mărfurilor ilegale – sublinia comisarul european.

Acesta este motivul pentru care Comisia a pus la punct un plan de acţiune european împotriva traficului cu animale şi plante sălbatice pentru perioada 2016-2020. Karmenu Vella: „Planul este structurat pe 3 direcţii: Prima este prevenţia, a doua este implementarea mai strictă a legislaţiei internaţionale existente, iar a treia este elaborarea unui parteneriat global pentru lupta împotriva acestei activităţi ilegale la scară globală.”

Celor 3 direcţii le sunt asociate un total de 32 de acţiuni concrete, fiecare cu responsabilităţi, termene şi efecte scontate clar enunţate.

Astfel măsurile de prevenţie includ printre altele sprijinirea dezvoltării durabile și a mijloacelor de subzistență alternative pentru comunitățile care trăiesc în imediata vecinătate a habitatelor speciilor vizate de traficanţi dar şi suportul acordat inițiativelor menite să combată corupția asociată traficului cu specii ale florei și faunei sălbatice la nivel național, regional și internațional.

În privinţa cadrului legislativ, se prevede de exemplu ca ţările UE să-şi adapteze legislaţia într-o manieră, care să asigure încadrarea traficului organizat cu specii sălbatice de faună și floră în categoria infracţiunilor grave, pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cu durata maximă de cel puţin 4 ani.

Măsurile privind parteneriatul global includ acţiuni cum ar fi utilizarea proactivă a politicilor și instrumentelor comerciale ale Uniunii în paralel cu intensificarea cooperării privind combaterea traficului de animale şi plante sălbatice cu organizațiile regionale relevante.
Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă vor monitoriza aplicarea planului de acţiune.

CE: prima investiție în ”Proiecte integrate” pentru protecția mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2016, 09:30

”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.

Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.

”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.

Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.

Arad, candidat la titlul de “Capitală Verde a Europei 2018”

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2015, 09:15

Aflat acum în al nouălea an de la lansare, premiul este un omagiu acordat acelor orașe în care inovarea a prins rădăcini. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene s-a reunit pentru a dezbate propunerea de directivă privind reducerea poluării atmosferice

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2015, 11:20

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene s-a reunit luni pentru a dezbate propunerea de directivă privind reducerea poluării atmosferice şi stadiul pregătirilor pentru Conferinţa pe tema încălzirii globale, care va avea loc în luna decembrie, la Paris. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european

Miniştrii mediului reuniţi la Consiliul din Luxembourg au dezbătut cerinţele legate de reducerea emisiilor naţionale de poluanţi atmosferici, cerinţe care urmează a fi cuprinse într-o directivă, parte a programului „Aer curat pentru Europa”.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Am înregistrat un progres considerabil în privinţa abordării poluării aerului. Comisia Juncker a declarat că dorim să fim mari în chestiunile mari! O sută de mii de decese premature înregistrate anual la nivelul Uniunii Europene din cauza poluării aerului reprezintă în mod cert o provocare majoră. A fi mare în aceste decizii înseamnă să oferi soluţii comune, la nivelul Uniunii, la tot ceea ce se pretează la această scară! Ştim că sursele transfrontaliere sunt răspunzătoare pentru aproximativ 60% din poluarea totală a aerului, deci un remediu eficient poate fi găsit doar la scară europeană. De aceea ţinta Comisiei este de a reduce mortalitatea prematură cu cel puţin 52% până în anul 2030!”

Consiliul a trecut în revistă progresul înregistrat în pregătirea Conferinţei părţilor de la Paris, forum care va avea loc sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de la care se aşteaptă semnarea unui nou acord global menit să limiteze temutul fenomen al încălzirii globale.

Kaspars Gerhards, ministrul leton al mediului:

„Întreaga lume este angajată şi urmăreşte intens negocierile pe tema climei. Abordarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare majoră cu care se confruntă omenirea! În cursul întâlnirii de luni am trecut în revistă realizările de până acum pe calea stabilirii unor norme noi, obligatorii în acest domeniu. Conform calendarului propus, acest document ar trebui semnat în decembrie, însă miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea legat de progresul lent al tratativelor, subliniind că au mai rămas doar zece zile de negocieri efective până la Conferinţa de la Paris. Uniunea Europeană şi statele membre îşi reconfirmă dorinţa de a se ajunge la o înţelegere, care să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius. Discuţiile ne vor ajuta să conturăm poziţia UE la Conferinţa Climatică de la Paris. Ne-am propus să adoptăm această poziţie la şedinţa Consiliului din 18 septembrie.”

Miniştrii au reiterat importanţa asumării aşa-ziselor „contribuţii naţionale obligatorii” la efortul comun, salutând părţile, care şi-au stabilit şi comunicat deja cotele asumate, îndemnându-i şi pe ceilalţi să procedeze la fel, cu un avans cât se poate de substanţial faţă de Conferinţa de la Paris.

Uniunea Europeană îşi doreşte semnarea unui acord ambiţios la acest forum, însă nu poate reuşi singură. Toate părţile implicate trebuie să se angajeze intens în negocieri, explorând toate posibilităţile de convergenţă – a subliniat ministrul leton al mediului.

De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 mai 2015, 08:30

Apele de scăldat din Uniunea Europeană au devenit mai curate

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 mai 2015, 09:30

Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM

Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.

Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.

Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.

„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”

a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella

În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.

Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.

Măsuri UE împotriva pescuitului ilegal

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 aprilie 2015, 07:05

Între 11 și 26 de milioane de tone de pește, adică cel puțin 15% din capturile mondiale, sunt pescuite ilegal în fiecare an. Fiind unul dintre cei mari importuri de pește din lume, UE nu dorește să aibă pe piaţa sa astfel de produse ce provin din surse ilegale.

Conform regulamentului european privind lupta împotriva pescuitului ilegal, toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de Uniunea Europeană, în interiorul şi în exteriorul ei.

Thailanda a fost avertizată că nu ia măsuri suficiente în lupta internațională împotriva pescuitului ilegal. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, despre avertizarea dată Thailandei:

Comisia Europeană a pus astăzi Thailanda într-o procedură formală prin care este avertizată că nu ia măsuri suficiente în lupta internațională împotriva pescuitului ilegal. După o analiză aprofundată privind cadrul juridic și o serie de discuții cu autorităţile thailandeze, începute încă din 2011, Comisia Europeană a denunţat deficienţe clare în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat. Thailanda a fost avertizată că nu ia suficiente măsuri de control şi sancţionare a pescuitului ilegal, ceea ce este echivalent cu a primi cartonaşul galben

Decizia de astăzi este de începe o procedură formală de dialog cu autorităţile thailandeze pentru a le a face să ia măsurile necesare de corecție, şi să pună în aplicare un plan de acţiune, în următoarele şase luni.

În cazul în care situaţia nu se îmbunătăţeşte, Uniunea Europeană ar putea recurge la cartonaşul roşu, respectiv la interzicerea importurilor de pescuit din Thailanda.

O astfel de măsură a fost luată în trecut cu Belize, Guineea, Cambodgia şi Sri Lanka. De exemplu, importurile din Belize au fost interzise anul trecut, dar situaţia s-a remediat, iar acum sunt permise.

Probabil, nu se poate evalua în acest moment care este impactul general al pescuitului ilegal asupra comunităţilor pescăreşti, eco-sistemelor marine şi a zonelor protejate, recunoscute la nivel global.

Ceea ce ştim este că la nivel european combaterea acestui fenomen este una din direcţiile de acţiune atent monitorizate. De la începutul anului 2014, Uniunea Europenă are o nouă politică în domeniul pescuitului, durabilă și bazată pe știință, politică prin care a interzis toate tipurile de subvenții la nivel european, care să conducă la supracapacitate și pescuit excesiv.ă

Toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de şi în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 06:30 / actualizat: 23 aprilie 2015, 14:45

Conform Regulamentului Uniunii Europene de luptă împotriva pescuitului ilegal, toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de şi în UE, iar Thailanda a fost atenţionată că nu ia suficiente măsuri în acest sens

În urma unei analize aprofundate a cadrului juridic şi a discuţiilor cu autorităţile thailandeze, Comisia Europeană a denunţat deficienţe clare în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, iar Thailanda a fost avertizată că nu se iau suficiente măsuri de control şi sancţionare a pescuitului ilegal, ceea ce este echivalent cu cartonaşul galben.

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, a precizat:

Decizia începe cu o procedură de dialog cu autorităţile thailandeze pentru a le determina să adopte măsurile corective necesare şi a le ajuta la îmbunătăţtirea cadrului legal. Acestea vor avea la dispoziţie şase luni pentru a pune în aplicare un plan de acţiune împotriva pescuitului ilegal. În cazul în care situaţia nu îmbunătăţi, Uniunea Europeană ar putea recurge la cartonaşul roşu, respectiv la interzicerea importurilor de pescuit din Thailanda.

O astfel de măsură a fost luată în trecut cu Belize, Guineea, Cambodgia şi Sri Lanka.

Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit a mai anunţat că Filipine şi Coreea au efectuat reforme adecvate ale sistemelor lor juridice şi sunt acum echipate pentru combaterea pescuitului ilegal.

Prin urmare, se opreşte procedura de „identificare”. Aceasta a început cu un cartonaş galben pentru Coreea în luna noiembrie 2013 şi pentru Filipine în luna iunie 2014.

Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 februarie 2015, 10:41

Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea intitulată Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015.

Documentul sintetizează viziunea Comisiei asupra principiilor generale şi a elementelor majore care ar trebui să stea la baza implementării Agendei de dezvoltare post 2015, proces iniţiat şi derulat de Organizaţia Naţiunilor Unite, menit să traseze cadrul viitor al dezvoltării globale.

Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

La Summitul Mileniului de la New York din septembrie 2000, conducătorii naţiunilor participante adoptau Declaraţia ONU a Mileniului. Prin aceasta şefii de stat şi de guverne se angajau la un parteneriat global, propunând un set de obiective concrete, cu termen de îndeplinire în 2015, care au devenit cunoscute ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre acestea se numără eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, educaţia primară universală, egalitatea dintre sexe, combaterea unor boli grave cu incidenţă ridicată şi asigurarea stabilităţii mediului înconjurător.

Agenda de dezvoltare post 2015 îşi propune să continue acest demers. În iulie anul trecut Grupul de lucru al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a propus un set de 17 obiective vizând problematici cum ar fi sărăcia, securitatea alimentară, sănătatea, energia, dezvoltarea sustenabilă sau schimbarea climatică. Amplul proces de consultări şi negocieri va culmina cu Summitul ONU care va avea loc în luna septembrie a acestui an, reuniune la care liderii mondiali vor trebui să-şi dea acordul pentru noua agendă, inclusiv setul de obiective ale dezvoltării globale.

Comunicarea formulată de Comisia Europeană reprezintă practic punctul de vedere european privind liniile directoare ale Agendei de dezvoltare post 2015.

Neven Mimica, comisar pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare:

Finanţarea este un element crucial! Acest aspect include mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice cum ar fi de exemplu impozitele. Finanţarea publică internaţională va rămâne importantă pentru câteva din ţările cele mai puţin dezvoltate. Suntem gata de a ne îndeplini partea noastră din obligaţii dar dorim să-ncurajăm şi pe alţii să-şi asume mai multe contribuţii. Credem că toate ţările dezvoltate, inclusiv Uniunea Europeană ar trebui să atingă ţinta trasată de Naţiunile Unite, adică 0,7% din Venitul Naţional Brut alocat asistenţei oficiale pentru dezvoltare.

Comunicarea Comisiei Europene formulează un total de 9 principii generale şi componente determinante ale oricăror acţiuni viitoare, de la cadrul legal şi instrumentele economice adecvate, mobilizarea inclusiv a sectorului privat, până la exploatarea efectelor favorabile ale migraţiei, respectiv necesitatea transparenţei totale.

Karmenu Vella, comisar pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit:

Pentru ca această agendă să se dovedească de succes pe termen lung, va trebui să încorporeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: cea socială, cea economică şi cea de mediu. Ea trebuie să fie de asemenea universală, angajând toate ţările! Comunicarea adoptată astăzi de noi satisface aceste cerinţe. Stă la baza aportului european la negocierile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să ducă la trasarea unui cadru pentru dezvoltarea sustenabilă de după 2015.