Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 28 din acest an, pentru modificarea și completarea legii privind statutul cadrelor militare. Potrivit actului normativ, persoanele care urmează să devină cadre militare pe filiera indirectă la admiterea într-o instituție de învățământ pentru formarea ofițerilor, a maiştrilor militari sau a subofițerilor în activitate încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de opt ani de la numirea lor în funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. Ministerul Apărării arată că modificarea a fost necesară deoarece numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 față de anul 2020. În anul 2022 a crescut la peste 2.700 de militari, iar în anul 2023 s-a menținut la cote ridicate. Peste 6.000 de militari au părăsit armata în 2023, prin demisii sau pensionare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România ar putea ceda Ucrainei unul dintre sistemele sale de apărare aeriană Patriot. Este o ipoteză avansată de președintele Klaus Iohannis în urma vizitei sale în Statele Unite ale Americii. Decizia nu poate fi luată decât în urma consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România are patru astfel de sisteme, dintre care unul a fost deja testat, iar celelalte trei sunt în stadii avansate de operaționalizare. În varianta luării unei astfel de hotărâri, sistemul pentru Ucraina ar fi unul dintre aceste ultime trei, a precizat Klaus Iohannis. Klaus Iohannis: Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Şi președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis.
Va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim, în schimb, pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a informat, printr-o scrisoare trimisă Parlamentului, că a aprobat participarea militarilor români la operațiunile militare coordonate de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană împotriva rebelilor houthi în Orientul Mijlociu. Potrivit scrisorii adresată legislativului, până la cinci militari români vor putea lua parte la EUNAVFOR Aspides, operația de securitate maritimă a Uniunii Europene pentru asigurarea libertății de navigație în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, strâmtoarea Ormuz, apele internaționale din Marea Roșie, Marea Arabiei și Golful Persic.
Klaus Iohannis a solicitat aprobarea Parlamentului României pentru participarea Armatei române cu până la trei militari, începând din acest an, la operația maritimă de tip coaliție ”Prosperity Guardian” lansată în 2023 sub comanda Statelor Unite în zona de responsabilitate din Marea Roșie, Golful Aden și teritoriul statului Bahrein.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.
Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte trei aeronave F16 ale Forțelor Aeriene Olandeze au ajuns în Baza 86 Aeriană din Fetești pentru a deservi centrul de instruire înființat în țara noastră. Într-o scrisoare trimisă Parlamentului, președintele Klaus Iohannis a informat că a aprobat instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni în România. În același document se mai arată că teritoriul național va fi tranzitat de echipamente și bunuri materiale donate Ucrainei de către Finlanda. Costurile au fost asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale și vor fi recuperate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. Centrul de instruire F16 din Baza 86 Aeriană este folosit în prezent pentru pregătirea piloților români pe acest tip de aeronavă, dar aici se vor instrui și militari aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Conform unui acord de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziția infrastructura, Forțele Aeriene ale Țărilor de Jos pun la dispoziția aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța.
Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o declarație dată marți, la Palatul Cotroceni, acesta a amintit că România beneficiază de 20 de ani de protecția celei mai puternice organizații politico-militare din lume.
Klaus Iohannis s-a referit și la pactul politic național, prin care s-a decis alocarea a cel puțin două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților militare ale României.
Președintele a evidențiat și contribuția Armatei, de-a lungul anilor, la misiunile și operațiile NATO, iar decizia vine și ca urmare a performanței României.
Klaus Iohannis:Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO.
Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Vizită la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica la Grupul de luptă NATO
Publicat de gabrielasaksa,
11 septembrie 2023, 13:54
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul luxemburghez, Xavie Bettel, au vizitat marți Centrul Național de Instruire Întrunită Getica, la Grupul de luptă NATO, dislocat la Cincu, sub coordonarea Franței, Luxemburgul contribuie cu un contingent de militari. Șeful statului a declarat că țara noastră este un centru important al posturii de descurajare și apărare a Alianței pe Flancul estic și la Mare Neagră.
Klaus Iohannis:Prezența militari luxemburghezi reprezintă un semnal puternic al sprijinului solidar al acestui stat aliat pentru întărirea securității României, în contextul deteriorării dramatice a situației de securitate din vecinătatea noastră. Am discutat despre evoluțiile de securitate și am condamnat recenta escaladare de către Rusia a atacurilor în zona Dunării și a Mării Negre.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligonul de la Cincu, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu omologul luxemburghez, François Bausch, cu care a discutat despre cooperarea militară dintre cele două state și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre.
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 11:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc în capitală Reuniunea anuală a Diplomației Române, cu participarea șefilor misiunii diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești.
Prezent la eveniment, președintele Klaus Iohannis a vorbit în discursul său despre solidaritatea țării noastre față de Ucraina, dar și despre sprijinul economic și politic pentru Republica Moldova.
În ceea ce privește rolul României în NATO, șeful statului a precizat că la recentul summit de la Vilnius, țara noastră și-a atins toate obiectivele, iar rolul diplomaţiei românești este de a contribui la implementarea deciziilor luate de liderii aliați pentru consolidarea securității euroatlantice.
Klaus Iohannis:Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, alianța are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit pe măsură. Este creat și cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forță de întărire, dacă situația o va impune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Anunțul a fost făcut de premierul acestei țări, Xavier Bettel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o în Marele Ducat cu președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat că apreciază acest sprijin și a salutat viitoarea prezență militară luxemburgheză în România, precizând că această decizie consolidează cooperarea celor două țări în ceea ce privește întărirea flancului estic al NATO.
Klaus Iohannis:Discuția a cuprins, desigur, și analiza actualului context de securitate. I-am prezentat, domnule prim-ministru, evaluarea noastră la un an de la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Am subliniat sprijinul multidimensional și constant al Bucureștiului pentru Ucraina, dar și provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova, pe care România o susține fără echivoc, nu numai pentru a avansa parcursul său european, dar și pentru a face față dificultăților economice și de securitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din țara noastră a fost constituit anul trecut, cu Franța în rol de națiune-cadru și cu efective din armatele Belgiei și Olandei, care acționează în sistem rotațional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, s-au întâlnit miercuri în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au discutat despre consolidarea Parteneriatului strategic româno-francez, despre aderarea țării noastre la Spaţiul Schengen, dar și despre evoluția situației de securitate din regiune.
Președintele Iohannis a mulțumit pentru prezența militarilor francezi în țara noastră și pentru asumarea de către Franța a comenzii grupului de luptă NATO constituit în România.
Klaus Iohannis:Vă mulțumesc pentru asumarea de către Franța a calității de lider al grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărei operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
Un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Emmanuel Macron a reiterat faptul că România nu este pentru Franța o țară ca oricare alta, alianța dintre cele două state bazându-se pe o prietenie de două secole. Președintele Franței a confirmat creșterea capabilităților aliate de apărare pe flancul estic al NATO.
Emmanuel Macron: În cadrul NATO, împreună cu ceilalți aliați și cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.
Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiție și este o dovadă suplimentară a unității noastre pentru a îndepărta orice amenințare militară de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același context al contribuției țărilor europene cu efective la grupul NATO din România, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu Regele Philippe al Belgiei tot în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, acolo unde se află și un contingent de militari ai acestei țări.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede că Ministerul Sportului poate organiza în fiecare an „Săptămâna mişcării în România”.
Evenimentul se va putea organiza prin Direcţiile judeţene pentru sport, cluburile sportive, complexuri sportive naţionale, casele de cultură ale studenţilor, prin Federaţia Sportul Şcolar şi Universitar, pe bază de protocol şi ordin comun al miniştrilor Sportului şi Educaţiei, în parteneriat cu Comitetul Olimpic Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale.
Comitetul Olimpic Sportiv Român, Federaţiile Sportive Naţionale şi Federaţia Sportul pentru Toţi, care vor încheia contracte de finanţare a activităţii cu Ministerul Sportului, pot include în cerere sume pentru susţinerea „Săptămânii mişcării în România“.
Ministerul Sportului are obligaţia să asigure cel puţin un număr egal de acţiuni în cele două medii, rural/urban și poate încheia contracte de voluntariat prin deconcentratele sale cu sportivi sau foşti sportivi, antrenori sau foşti antrenori, mari personalităţi ale sportului românesc, în vederea promovării şi implementării cu succes a legii „Săptămâna mişcării în România”.
„Săptămâna mişcării în România” va cuprinde şi activităţi sportive dedicate tinerilor, copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi.
Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ședința CSAT, în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
„Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:
În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.
În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.
Am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.
Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni.
Am definit astfel două obiective strategice:
În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.
În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.
Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.”, a declarat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50
Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.
„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.
Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.
România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.
În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.
România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.
Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.
Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!
România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.
Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.
Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.
România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.
Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:30
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Klaus Iohannis și conducerea Ministerului Apărării Naționale au vizitat joi, la Craiova, și Brigada Multinațională Sud-Est unde le-au fost prezentate proiectele de modernizare și tehnica de luptă, inclusiv transportoarele blindate Piranha 5.
În discursul adresat militarilor, președintele Iohannis a reamintit că înființarea Comandamentului Multinațional de Brigadă Sud-Est este rezultatul deciziei comune, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, de consolidare a apărării pe Flancul estic al NATO.
Klaus Iohannis:Această structură reflectă hotărârea României, a aliaților și a NATO, ca întreg, de a lucra împreună, în solidaritate și deplină unitate, pentru a întări postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul estic, în regiunea Mării Negre și în spațiul euroatlantic în ansamblu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est este cea de a patra structură a Alianței Nord-Atlantice găzduită de România, alături de Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Comandamentele Diviziei Multinaționale și respectiv Corpului Multinațional Sud Est.
Vizita Secretarului General al NATO în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:21
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Au sosit în România militarii americani din Regimentul 2 Cavalerie al Armatei Statelor Unite, dislocați în țara noastră ca urmare a măsurilor de consolidare a posturii aliate în Flancul estic al NATO.
1000 de militari, constituiți în Task Force Cougar, vor desfășura în perioada următoare antrenamente și activități în comun cu structurile Armatei Române în mai multe locuri din țară. Potrivit comandantului regimentului american, colonelul Joseph Ewers:
Joseph Ewers:Împreună ne vom asigura aliații, vom descuraja adversarii și vom fi gata să apărăm Alianța Nord-Atlantică. Mergem inițial într-un singur loc, dar deja ne gândim și la alte locuri din țară unde vom face echipă cu diverse unități românești.
Suntem acolo la iniţiativa Guvernului României și vom rămâne cât timp suntem primiți și cât timp va fi necesar. Nu avem o dată de încheiere, pentru că nici misiunea nu are stabilită în prezent o dată limită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Partenerii americani au ajuns în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au aflat vineri și președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe care îl ascultăm:
Jens Stoltenberg:Aceasta este de fapt NATO – America de Nord și Europa stând împreună, umăr la umăr gata, să protejeze și să apere România și orice alt aliat. Suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți pentru securitatea noastră colectivă. Prezența voastră transmite un mesaj puternic, într-un moment critic. NATO stă unită pentru a opri agresiunea și a menține pacea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În acest context, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa.
Cei doi oficiali au evaluat dinamica situației de securitatea din regiunea Mării Negre și au apreciat că suplimentarea efectivelor americane în România, dar și în alte zone ale Flancului estic al NATO este un semnal puternic al solidarității și determinării Alianței Nord-Atlantice.
În România se află până pe 17 februarie și un detașament american compus din 50 de militari și patru aeronave F-18 Super Hornet din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa, care va executa misiuni de antrenament în comun cu militarii Forțelor Aeriene Române ce vor opera aeronavele F-16 Fighting Falcon. Comandantul Bazei Aeriene Borcea, comandorul Cătălin Micloș:
Cătălin Micloș:Până pe la jumătatea lunii februarie este în derulare exercițiul Carrier Air Wing One. Spectrul de misiuni pe care îl vizăm este, practic, tot spectrul pe care îl executăm în fiecare zi, în perioada aceasta de an, operații de apărare aeriană.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România trebuie să fie pregătită pentru acțiuni agresive inclusiv în spațiul cibernetic, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.
Potrivit președintelui, actualul context din vecinătatea noastră dovedește că alocarea unui procent de 2% din PIB pentru modernizarea Armatei a fost o decizie bună, deoarece sunt evidente tendinţele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construită după Războiul Rece.
Klaus Iohannis, președintele României:În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Potrivit șefului statului, România va acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare atât prin efort național, cât și în context multinațional.
Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări
Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.
În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.
Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.
În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.
Klaus Iohannis:Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.
NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.
Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.
Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.
Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.
Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.
Jens Stoltenberg:Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.
De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.
Klaus Iohannis: „Îl desemnez pe Nicolae Ciucă pentru a forma o echipă guvernamentală”!
Foto: Sursa foto: Nicolae Ionel Ciucă/facebook
Publicat de Andra Radu,
22 noiembrie 2021, 16:00 / actualizat: 22 noiembrie 2021, 17:14
Preşedintele României a semnat decretul privind desemnarea lui Nicolae Ciucă în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, a informat Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a anunţat, luni, după consultările de la Palatul Cotroceni cu formaţiunile şi partidele parlamentare, desemnarea lui Nicolae Ciucă drept candidat la funcţia de premier.
„S-a încheiat sesiunea de consultări pe care am convocat-o cu partidele parlamentare. Am constatat că în Parlamentul României s-a format o majoritate solidă, o majoritate din care fac parte PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor. Reprezentanţii acestei majorităţi au dorit să vină împreună la consultări, am acceptat acest lucru şi în acest format am avut o discuţie pe care o consider foarte bună. Această majoritate mi-a propus un nume de premier, propunere pe care am acceptat-o.
În consecinţă, îl desemnez pe domnul Nicolae Ciucă pentru a forma o echipă guvernamentală şi pentru a se prezenta în faţa Parlamentului României pentru votul de încredere”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.
„În ultimele zile am lucrat împreună cu celelalte partide să putem să agregăm un program de guvernare şi să se constituie o coaliţie solidă în Parlamentul României, astfel încât să putem să realizăm un guvern care să asigure stabilitatea ţării.
Practic, cetăţenii români aşteaptă de la noi stabilitate şi soluţii pentru a fi în măsură să rezolvăm efectele produse de pandemia COVID-19, criza energetică şi de asemenea să avem un program guvernamental care să fie în măsură să pună în aplicare deciziile necesare pentru implementarea PNRR”, a afirmat Ciucă, după ce a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis să formeze noul guvern.
Zeci de specii de păsări amenințate de noua Lege a vânătorii!
Publicat de Andra Radu,
11 noiembrie 2021, 16:00 / actualizat: 11 noiembrie 2021, 17:59
Societatea Ornitologică Română (SOR) îi solicită președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge modificările distructive aduse Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Propunerea legislativă a fost adoptată marți, 09 noiembrie 2021, de Camera Deputaților care este for decizional.
Aproape toate formațiunile politice au votat pentru aprobarea uneia dintre cele mai dăunătoare legi ale vânătorii care au existat vreodată în legislația românească. Actul normativ a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 57 „contra” și 11 „abțineri”.
Cele mai multe voturi „pentru” au venit de la PSD (98) și PNL (34). Tot în favoarea noii legi s-au pronunțat și AUR (27), deputații neafiliați (16), UDMR (14) și minoritățile parlamentare (14). Singurul partid care a votat împotriva adoptării actului normativ a fost USR, cu 49 de voturi „împotrivă”.
Noua formă a legii prevede două modificări importante care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversității. Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.
Societatea Ornitologică Română a sesizat ieri, 10 noiembrie 2021, printr-o scrisoare oficială Administrația Prezidențială în legătură cu aceste aspecte. Îi solicităm președintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua Lege a vânătorii care poate produce efecte dezastruoase asupra biodiversității.
Cote de vânătoare, de zeci de ori mai mari la multe specii
Proiectul de lege propune renunțarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.
Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecții pentru fiecare specie admisă la vânătoare.
„Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulțit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă și cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente. Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple”, a explicat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
„Astfel, dacă în forma inițială a legii, pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaților această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii”, a spus directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Situația este la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât și global. Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.
Situația e similară și pentru o specie care se poate confunda cu ușurință cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). Cota după vechiul mecanism era de circa 400.000 de exemplare ce pot fi colectate. În forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare. Exemplele pot continua.
Calculele estimative de mai sus au rolul de a sublinia că aceste cote zilnice din noua lege propusă spre promulgare nu prevăd un număr maxim anual de păsări colectate, așa cum era specificat în vechea Lege a vânătorii. Astfel, conform noilor reglementări, numărul anual de păsări vânate crește exponențial.
În plus, nu există alte reglementări pentru aceste cote, cum ar fi numărul de zile în care se poate practica vânătoarea pentru o anumită specie. Așadar, în forma propusă, aceste cote nu țin cont în niciun fel de efectivele speciilor de păsări admise la vânătoare și nici de cerințele sau de capacitatea acestor populații de a se reface.
SOR cere ca modificarea cotelor de vânătoare să se bazeze pe studii științifice
Societatea Ornitologică Română a solicitat respingerea acestui proiect de lege încă din momentul în care se afla la Senat, prin adrese către comisii, către grupurile parlamentare, către instituțiile cheie, direct către senatori și deputați și a atras atenția asupra potențialului distructiv al acestor modificări asupra populațiilor de păsări.
Motivul principal pentru care Societatea Ornitologică Română se opune sistemului de cote zilnice în România este că acest sistem nu prevede o cotă maximă de recoltare pe sezon, ci este o funcție matematică deschisă care depinde doar de numărul de vânători din teren.
De asemenea, cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări.
Referitor la stabilirea cotelor anuale de vânătoare și la pregătirea de care trebuie să beneficieze cei care practică vânătoarea în teren, Societatea Ornitologică Română susține:
Calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice care să nu afecteze semnificativ populațiile speciilor de păsări admise la vânătoare,
Cotă 0 pentru orice specie care dobândește un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) la nivel național, european sau global,
Reducerea cotelor pentru speciile care au o tendință populațională descrescătoare,
Dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor cu pregătire atât practică, cât și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,
Implementarea unor soluții informatice de monitorizare a activității de vânătoare, în care să fie înregistrate și autentificate recoltele zilnice.
Perioadă mai scurtă pentru obținerea calității de vânător
A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător, de la un an la șase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenția în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.
„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenților la titlul de vânător și nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât și a speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.
De exemplu, un proaspăt vânător poate ieși la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoștințe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condițiile în care în țara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan și ciocârlii de stol.
Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). În consecință, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor, cu pregătire practică și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.
Înmânare a drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 16:40 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:43
Cristian Dumitrașcu (realizator): Miercuri, 15 septembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc ceremonia înmânării drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Decretul de acordare a drapelului de luptă Spitalului Militar Central a fost semnat recent de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de existență a unității medicale militare.
Klaus Iohannis, președintele României: Mă bucur să particip la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești. Rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical. Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri. În semn de prețuire și recunoaștere pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez în acest moment aniversar drapelul de luptă.
Sonia Raicu(realizator rubrică): Finalul misiunii Armatei Române în Afganistan a fost marcat, miercuri, 21 iulie, printr-o ceremonie miltară în piaţa Arcului de Triumf din capitală.
La eveniment au participat preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministru Florin Cîţu, ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul de interne, Lucian Bode.
Defilarea a fost deschisă de un detaşament format din militari răniţi în misiunile din Afganistan, iar pe lângă batalioanele care au participat la misiuni în cei 19 ani, a defilat şi un detaşament al Jandarmeriei Române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii.
În cele aproape două decenii de prezentă româneacă în misiunea din Afganistan au participat peste 32.000 de militari, dintre care 277 au fost răniţi, iar 27 au căzut la datorie.
A fost păstrat un moment de reculegere după desfăşurarea unui apel solemn în care au fost rostite numele eroilor.
România a fost prima ţară care a condus prin reprezentanţi militari Aeroportul internaţional Kabul pentru un an de zile, între 2011 şi 2012, iar cea mai numeroasă participare, cu aproximativ 2.000 de militari, a fost între 2010 şi 2013.
Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova a fost primul detaşament dislocat în Afganistan, în 2002, iar Batalionul 634 Infanterie din Piatra Neamţ a încheiat misiunea anul acesta, la sfărşitul lui iunie.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a depus o coroană de flori şi a subliniat, la ceremonia de miercuri, că participarea militarilor noştri la misiunea din Afganistan va rămâne în manualele de istorie.
Klaus Iohannis:Misiunea forţelor armate ale României în Afganistan va rămane în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară în afara teritoriului naţional de după cel de al Doilea Război Mondial.
Pe parcursul a 19 ani, peste 32.000 de militari au participat la acţiunile desfăşurate. Sunt mii de femei şi bărbaţi care au lăsat în ţară părinţi, cărora nu au mai putut să le fie aproape când le-a fost greu. Au lăsat oameni dragi de care s-au despărţit o vreme pentru a lua parte la o misiune, care le-a pus viaţa în pericol.
Este un efort susţinut, pe care doar oamenii devotaţi şi curajoşi sunt capabili să-l facă şi pentru toate acestea vă suntem profund recunoscători tuturor celor care aţi fost implicaţi.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Luni, 14 iunie, a avut loc summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, organizat la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări membre ale NATO au decis asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al alianţei, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030. În cadrul summitului s-a hotărât şi declanşarea negocierilor pentru elaborarea noului concept strategic al alianţei în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării în 2010 a conceptului strategic actual. Deciziile luate luni la Bruxelles răspund intereselor de securitate ale României, iar obiectivele majore fixate de ţara noastră pentru acest summit au fost atinse, a declarat la finalul întâlnirilor preşedintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, Președintele României: Am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.
În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:
General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:
General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.
Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.
Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.
Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.
Klaus Iohannis:Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că urmează să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta pe tema situației tensionate din Ucraina.
Klaus Iohannis: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de est a Ucrainei.
Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri. Deci, să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.
Am avut mai multe discuții cu ministrul apărării și cu alți conducători de servicii specializate. Cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult, suntem extrem de îngrijorați, însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar și securitar, ci și diplomatic și acest lucru îl facem.
Voi convoca ședința CSAT-ului dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de est a Ucrainei.
Ludovic Orban, preşedintele liberalilor, a anunţat, în această seară, la Palatul Victoria, că îşi depune mandatul de prim-ministru.
El a explicat că decizia sa are un obiectiv precis – demararea negocierilor pentru un nou guvern în urma rezultatelor înregistrate la alegerile parlamentare de duminică.
„Cetăţenii români şi-au exprimat votul în cadrul alegerilor pentru Parlamentul României. Am luat decizia astăzi să-mi depun mandatul de prim-ministru. Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis: odată exprimată voinţa cetăţenilor, trebuie demarate negocierile pentru formarea unui nou guvern.
România are nevoie de un guvern responsabil, de un guvern care să reprezinte voinţa cetăţenilor români care-şi doresc modernizarea României şi dezvoltarea României. Şi decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar – că nu mă cramponez de funcţia de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din formaţiunile politice de centru-dreapta care susţin cu claritate orientarea euroatlantică a României şi care vor să utilizeze, cu adevărat, toate resursele pe care le va avea România la dispoziţie şi, de asemenea, să fructifice oportunităţile pentru a putea să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre cetăţenii României”, a arătat Ludovic Orban.
El a subliniat că îşi încheie mandatul de premier după un an şi o lună, perioadă în care „România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii, alături de ceilalţi cetăţeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie şi cu o criză economică fără precedent”
În aceste condiții, Klaus Iohannis a semnat decretele prin care ia act de demisia lui Ludovic Orban din funcţia de premier şi îl desemnează prim-ministru interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că noul an de învăţământ preuniversitar va începe pe 14 septembrie, iar majoritatea elevilor vor merge efectiv la şcoală, urmând să existe trei scenarii privind modul de organizare a cursurilor.
„Pe 14 septembrie începe noul an şcolar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor, asta înseamnă că vor merge efectiv, fizic, la şcoală. Pentru a ţine cont de impactul pandemiei în fiecare şcoală, în fiecare localitate, au fost elaborate trei scenarii, în funcţie de numărul de bolnavi din localitate. Aceste criterii sunt mai general valabile, nu doar pentru şcoli, dar ele vor fi folosite şi pentru a evalua impactul pandemiei asupra şcolilor.
Aceste trei scenarii sunt: scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie, în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19; scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile; scenariul trei – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele a precizat că în săptămânile care urmează vor fi detaliate deciziile luate miercuri. El a subliniat că felul în care funcţionează fiecare unitate şcolară va fi decis la nivel local.
Preşedintele României a anunţat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile.
„În aceste condiţii, în care nu doar că nu scade numărul bolnavilor, ba creşte iarăşi, este evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. (…) Se vor păstra doar restricţiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede acum introducerea de noi restricţii, cum, din păcate, având această evoluţie, nu poate fi vorba de a introduce noi relaxări”, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
El a subliniat că situaţia epidemiologică nu este bună şi a amintit că astăzi, peste 600 de persoane au fost detectate cu COVID-19. Şeful statului a făcut apel la români să respecte normele.
„Este foarte mult şi în acest context, dragi români, vreau să vă spun trei lucruri: protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe alţii. Purtatul măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru a opri răspândirea acestei epidemii. Respectaţi normele.
Guvernul are în pregătire şi o să prezinte la momentul oportun noi şi noi acte normative şi hotărâri care pun în practică Programul de revigorare economică ce a fost prezentat. Revigorarea economică este extrem de importantă după această perioadă complicată prin care am trecut”, a afirmat Iohannis.
Şeful statului a arătat că vineri şi sâmbătă va participa la reuniunea Consiliului European, unde se va discuta despre revigorarea economică.
„Este foarte important ca România să obţină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei, pentru asta mă voi lupta acolo, împreună cu mine toată echipa României”, a mai afirmat Iohannis.
Pandemia COVID-19 a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice în România, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.
„Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă. Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice care ani la rând au fost subfinanţate şi uneori gestionate fără simţ de răspundere.
Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.
Iohannis a adăugat că evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional evidenţiat „carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale”.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.
„Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a adăugat că documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.
„Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial, care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând situaţie de urgenţă pentru sănătate internaţională, motivată de faptul că SARS-COV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu.
Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond. Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poate fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient”, a spus şeful statului.
Klaus Iohannis: „Apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 iunie 2020, 15:34 / actualizat: 24 iunie 2020, 17:35
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, alături de Guvern, va face demersuri pentru ca proiectele finanţate din fonduri europene, menite să prevină schimbările climatice, să fie implementate în România, inclusiv în vederea combaterii unor fenomene extreme, precum inundaţiile din ultima perioadă.
În acest context, şeful statului a pledat pentru conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire, subliniind că trebuie depăşită mentalitatea conform căreia ar fi suficientă construirea de noi diguri pentru a stopa inundaţiile.
„O parte semnificativă din fondurile europene de care va beneficia România în următorul exerciţiu bugetar 2021 – 2027 va trebui să fie direcţionată către proiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, aşa numitul Pachet Green Deal, propus de Comisia Europeană. Împreună cu Guvernul, vom face demersurile necesare astfel încât proiecte de acest tip să poată fi implementate şi să aibă drept efect prevenirea unor inundaţii similare cu cele din aceste zile sau chiar unele mult mai grave. Această schimbare de mentalitate despre care vorbeam este obligatoriu să aibă loc acum pentru a evita aceste drame pe care oamenii le trăiesc în fiecare an când avem ploi abundente”, a arătat Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
El a atras atenţia asupra faptului că inundaţiile cu consecinţe grave sunt fenomene „care se repetă frecvent” în România şi că este necesară o pregătire mult mai bună în vederea gestionării lor.
Potrivit preşedintelui, conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt „soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor cursurilor de apă” din perspectiva combaterii inundaţiilor.
„Ceea ce vedem acum este consecinţa amplificării schimbărilor climatice şi a ignorării timp de ani de zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice, apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră. Luna iunie, de exemplu, a acestui an a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este imperativă o schimbare rapidă de abordare pentru a putea răspunde eficient unor situaţii de o asemenea amploare. Va trebui să depăşim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundaţiile. Digurile nu sunt suficiente”, a mai spus Iohannis.
Klaus Iohannis a declarat că doreşte o sumă considerabil mai mare pentru România în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene şi condiţii de implementare favorabile pentru ţara noastră.
„În actualul exerciţiu bugetar, România a avut dreptul la 44 de miliarde de euro. Eu şi întreaga echipă a României ne luptăm ca să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar şi, de asemenea, ne luptăm ca să obţinem condiţii de implementare favorabile pentru România.
Asta înseamnă bani pentru dezvoltare economică, pentru mediul de sănătate, pentru autostrăzi şi pentru căi ferate, pentru apă şi canalizare, pentru educaţie, pentru energie regenerabilă şi multe alte lucruri.
Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este ambiţia noastră şi în continuare ne vom întâlni într-un format fizic în Consiliul European, probabil la mijlocul lunii iulie, când voi continua să mă implic pentru a obţine cât mai mult pentru România”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
„Pe de altă parte, s-a văzut astăzi în videoconferinţă că încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct. Încă nu toată lumea este lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi de asemenea trebuie să mai discutăm anumite condiţii în care se pot acorda aceste sume”, a mai punctat el.
Data de 15 iunie va aduce o nouă etapă de relaxare a restricţiilor în România, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, enumerând redeschiderea mall-urilor, cu excepţia restaurantelor din incinta acestora şi a locurilor de joacă, precum şi posibilitatea organizării de evenimente private cu cel mult 20 de participanţi în interior şi până la 50 în exterior.
Se mai pot deschide creşele, grădiniţele şi unităţile after-school, dar doar din mediul privat, sălile de fitness şi piscine exterioare, însă numai cu respectarea unor reguli sanitare stabilite de autorităţi.
Șeful statului a mai precizat că starea de alertă este în continuare necesară şi a făcut un apel către legislativ al cărui vot este necesar pentru prelungirea perioadei actuale, ce expiră la mijlocul lunii.
„Stimaţi parlamentari, fiţi responsabili, gândiţi-vă că virusul nu dispare printr-un vot în Parlament, dar, dacă sprijiniţi Guvernul, atunci putem să controlăm eficient, şi am dovedit-o, putem să controlăm eficient această răspândire a epidemiei. Vreau să subliniez, în mod expres, guvernul a luat cele mai bune măsuri, a luat măsurile care au dus la o răspîndire foarte limitată a acestei epidemii”, a spus Klaus Iohannis.
După 15 iunie, şi pentru obligaţia de autoizolare la intrarea în România s-ar putea aplica un criteriu nou: aceasta nu va mai fi impusă celor care vin dintr-o ţară care înregistrează o evoluţie favorabilă a situaţiei sanitare şi nu are mai mult de cinci cazuri COVID-19 la un milion de locuitori în ultimele 14 zile.
Şeful statului a avut o şedinţă la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a pandemiei cu COVID-19. Au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
În cadrul aceste ședințe s-a decis ca deschiderea școlilor în acest an de învățământ să nu mai aibă loc, iar anul școlar să se încheie pe 12 iunie.
„S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri”, a spus şeful statului.
De asemenea, persoanele de peste 65 de ani pot, de astăzi, să iasă din casă în două intervale orare: 7:00 – 11:00 şi 19:00 – 22:00.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 mai se poate intra într-o fază de relaxare a măsurilor impuse de autorităţi din cauza epidemiei de coronavirus. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă numărul infecţiilor şi cel al deceselor scade.
„Este timpul să ne gândim la ceea ce se numeşte un plan de relaxare atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgenţă, care se termină pe data de 15 mai.
După data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese (…) scade, dacă noi respectăm cu toţii măsurile impuse de autorităţi şi lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare”, a declarat, la Palatul Cotroceni, președintele României după şedinţa de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19.
Ziua Imnului Naţional al României este sărbătorită an de an la 29 iulie. În anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998 care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în același an, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu.
”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
În forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României, în care afirmă că acesta este momentul în care „privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”.
„Pe 29 iulie, sărbătorim, ca în fiecare an, ‘Ziua Imnului Naţional’, unul dintre simbolurile naţionale care ne insuflă sentimentul solidarităţii şi mândria de a fi români. ‘Deşteaptă-te române’ ne reflectă istoria, luptele şi tradiţiile, servind, în acelaşi timp, ca expresie a identităţii naţionale. (…) ‘Ziua Imnului Naţional’ este, în acelaşi timp, şi momentul în care privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate naţională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democraţie şi de un stat de drept funcţional şi mai eficient”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.
Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.
În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.
La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.
Ordinul ”Meritul Sanitar” pentru Institutul Inimii din Târgu Mureș
Foto: Sursa foto: IBCvT
Publicat de Andra Radu,
9 aprilie 2019, 11:51 / actualizat: 10 aprilie 2019, 13:02
De Ziua Mondială a Sănătății, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare cu ordinul ”Meritul Sanitar” a opt instituții medicale din România, în semn de apreciere pentru importanta activitate medicală, precum și pentru rezultatele obținute.
Pentru Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș este prima distincție de acest fel, deși cadrele medicale au mai fost decorate.
Această recunoaștere vine într-un an aniversar pentru Institut, a precizat pentru Radio Târgu-Mureș, managerul unității sanitare, prof. dr. Klara Brânzaniuc:
”Noi, anul acesta, sărbătorim două evenimente deosebit de dragi sufletului nostru – 20 de ani de la primul transplant de cord în luna noiembrie și organizăm în 14-15 noiembrie câteva manifestări dedicate acestui eveniment. Mai sărbătorim 15 ani de când Centrul Cardiovascular Pediatric lucrează la capacitate reală. În acest context, o astfel de recunoaștere ne onorează și mai mult.”
6.000 de pacienți sunt externați în fiecare an din Institutul Inimii din Târgu Mureș, la care se adaugă alți pacienți consultați în Ambulatoriu. Listele de așteptare sunt lungi, datorită faptului că este un centru medical cu o adresabilitae foarte mare. Acesta este motivul pentru care prioritatea numărul unu pentru unitate este extinderea sau mutarea într-un spațiu nou.
”Există atât intenția, cât și dorința de accesare a fondurilor europeane care să permită construcția de noi unități sanitare. Există demersuri multiple, inclusiv pentru dezvoltare în actuala structură prin supraetajare și extindere. Deocamdată sunt în stadii de proiect, de studii de fezabilitate, de căutare de soluții optime pentru că un demers de acest fel trebuie să ne asigure continuitate în viitorul apropiat”, a mai precizat managerul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, prof. dr. Klara Brânzaniuc.
Celelalte centre medicale decorate de președintele României, Klaus Iohannis, sunt Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca, Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, Bacău, Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Constanţa și Spitalul Municipal Orşova.
Ceremonia de decorare a reprezentanților celor 8 unități sanitare va avea loc pe 16 aprilie, la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Klaus Iohannis a catalogat drept regretabilă decizia Parlamentului de la Londra de a respinge cu o largă majoritate acordul privind Brexitul. Şeful statului spune că nu trebuie nimeni să intre în panică şi că se aşteaptă acum poziţia cabinetului May.
Klaus Iohannis: Marea Britanie trebuie să îşi clarifice poziţia în continuare, după care vom lua măsurile ce se impun. Uniunea Europeană este pregătită pentru toate variantele posibile, iar noi suntem pregătiţi să jucăm rolul nostru de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Realizator: La rândul său, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, susţine că votul de marţi nu a fost neapărat o surpriză, ca dovadă că autorităţile române au iniţiat încă de anul trecut discuţii exploratorii pentru acest scenariu. El crede, însă, că o eventuală ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar fără încheierea unui acord ar putea să creeze foarte multe probleme.
Premierul britanic, Theresa May, a declarat miercuri că uşa sa rămâne deschisă Partidului Laburist pentru discuţii privind o nouă abordare a acordului referitor la Brexit şi a cerut imperios politicienilor să lase deoparte propriile interese pentru a depăşi impasul în care se află preconizata plecare din Uniunea Europeană. „Sunt dezamăgită pentru că liderul Partidului Laburist a ales până acum să nu participe la discuţii, dar uşile noastre rămân deschise”, a spus dna May, adăugând că a vorbit deja cu reprezentanţi ai Partidului Naţional Scoţian, ai liberal-democraţilor şi ai partidului galez Plaid Cymru. „A venit momentul să lăsăm deoparte interesele personale”, a afirmat Theresa May.
Foto: epa04393625 Elected President of the European Commission Jean-Claude Juncker gives a press conference to announce the attribution of portfolios of European Commissioners-designate at EU commission headquaters in Brussels, Belgium, 10 September 2014. The new European commission start is activities on the 01 November 2014. EPA/OLIVIER HOSLET
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.
Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.
România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.
Mii de oameni participă astăzi la manifestările dedicate Zilei Marinei Române. Cei prezenți au putut admira o paradă a costumelor de epocă și a uniformelor militare vechi.
Demonstraţia se termină cu defilarea fregatei „Regele Ferdinand”, a detaşementelor Forţelor Navale, dar şi a militarilor din Italia, Marea Britanie, SUA şi Ucraina.
Vor urma jocuri şi concursuri tradiţionale marinăreşti, în Portul Tomis din Constanţa.
Cei care doresc să asiste la evenimente sunt sfătuiţi să folosească autobuzele RATC pentru a ajunge în zona peninsulară, întrucât până la ora 15,00, traficul rutier pentru maşinile neautorizate este restricţionat.
Părinţii elevilor de la Liceul Teologic Romano-Catolic din Tîrgu Mureş, recent desfiinţat, s-au adresat într-o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis prin care cer sprijin pentru validarea dreptului comunităţii maghiare din Tîrgu Mureş la Liceul romano-catolic.
Preşedintele a retrimis în parlament, pentru reexaminare, modificarea Legii Învăţământului, votată cu o săptămână în urmă. Această modificare asigura condiţiile legale ca parlamentul să reînfiinţeze prin lege Liceul catolic.
În scrisoare, părinţii reclamă că, de mai mult de un an, familiile celor 445 de copii sunt purtaţi prin tribunale şi trebuie să suporte audierile procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Părinții admit că la precedenta înfiinţare a liceului s-au produs anumite greşeli, dar consideră că acestea nu pot fi motive pentru ca o comunitate să nu-şi primească drepturile garantate prin lege.
Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997
„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.
Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:
Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.
În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.
Reducerea nivelului dobânzilor.
În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.
Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.
În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.
Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.
Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.
Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.
Acest lucru înseamnă acces la investiţii.
Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.
Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.
Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, i-a trimis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis în care îl îndeamnă să solicite expertiza Comisiei de la Veneția privind reformele în domeniul judiciar adoptate de Parlamentul României.
„În spiritul Planului de Acțiune al Consiliului Europei privind consolidarea independenței judiciare și a imparțialității, adoptat în 2016 de cele 47 de state membre, inclusiv de România, este esențial ca în implementarea reformelor în domeniul judiciar, statele membre sa utilizeze în totalitate gama de instrumente și mecanisme puse la dispoziție de organizație”, scrie Thorbjorn Jagland care precizează în încheiere: „O opinie a Comisiei de la Veneția ar conferi claritate privind compatibilitatea textelor menționate mai sus cu standardele fundamentale ale statului de drept. Din acest motiv, aș îndemna autoritățile din România să le transmită Comisiei Veneția. Acest lucru ar fi o formă de susținere pentru activitatea autorităților române. De asemenea, acest lucru ar fi complementar pentru evaluarea urgentă a acestor texte pregatită de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) la capitolul standardelor anticorupție”.
Reacția sa vine după ce 7 ambasade ale unor țări din Uniunea Europeana au emis un comunicat comun în care își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea Legilor Justiției și susțin aceeași necesitate a obținerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Semnatarii sunt ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei.
Alianța dintre Polonia și România este una dintre cele mai strânse din Europa și relațiile dintre cele două țări sunt excelente, a apreciat Pawel Soloch, șeful Biroului Securității Naționale (BBN) al Poloniei, care s-a întâlnit la Varșovia cu Ion Oprișor, consilier pe probleme de securitate națională al președintelui român Klaus Iohannis, relatează agenția poloneză de presă PAP.
Nivelul ridicat al relațiilor bilaterale „este atestat și de faptul că forțele armate ale României sunt staționate în Polonia sub auspiciile NATO cu o prezență avansată întărită, iar forțele armate poloneze participă similar la o prezență avansată a NATO în România”, a subliniat oficialul polonez în declarații acordate miercuri agenției PAP, referindu-se la programele Alianței Nord-Atlantice de întărire a flancului estic. El a amintit că Polonia și România au semnat o declarație de parteneriat strategic în octombrie 2009, în timpul președinției lui Lech Kaczynski.
Șeful Biroului Securității Naționale al Poloniei a precizat că discuțiile cu consilierul prezidențial român, care s-a aflat în vizită oficială la Varșovia între 4 și 6 decembrie, la invitația BBN, au abordat și „subiecte deosebit de importante pentru președintele (polonez) Andrzej Duda, cum sunt summitul de anul viitor al NATO de la Bruxelles și reuniunile prealabile în așa-zisul format București, adică ale celor nouă țări din flancul estic al NATO”.
Pawel Soloch a menționat că acest proiect a fost inițiat în comun de președinții Poloniei și României în 2015 și că reuniunile „celor nouă” vor ajuta la consolidarea poziției statelor din regiune înaintea summitului Alianței.
„În evaluarea noastră comună, summitul trebuie să reprezinte un pas înainte către adaptarea NATO la noua situație de securitate din Europa și să ia decizii privind continuarea întăririi capacităților alianței de a-și apăra flancul estic. Astăzi, estimez că există mari șanse să fie luate astfel de decizii”, a spus oficialul polonez.
Potrivit lui Soloch, „la fel de important este că România va găzdui următorul summit al Inițiativei Celor Trei Mări în 2018, un alt proiect strategic inițiat de președintele Andrzej Duda”.
Este vorba de forumul de cooperare dintre 12 state membre ale Uniunii Europene situate în spațiul dintre Marea Neagră, Adriatică și Baltică, inclusiv Polonia și România, menționează PAP.
Funcţionarii publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie nu vor fi suspendaţi din funcţie pe durata procesului.
Decizia a fost luată de plenul Camerei Deputaţilor care a admis doar parţial cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii privind statutul funcţionarilor publici. Anterior, şi Curtea Constituţională a declarat mai multe articole din document ca fiind neconstituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis subliniază în cererea de reexaminare că menţinerea în funcţie a unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie cu intenţie sau contra umanităţii generează efecte negative şi vulnerabilitate asupra autorităţii publice. Punctul de vedere al şefului statului a fost susţinut în plenul Camerei Deputaţilor de reprezentanţii PMP şi USR.
Cristian Seidler, USR: Propunerea de revizuire a preşedintelui solicita ca un asemenea funcţionar să fie suspendat până la judecarea cauzei. Lăsaţi o persoană trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie să-şi desfăşoare nestingherit activitatea în cadrul instituţiei care i-a dat ocazia şi în cadrul funcţiei care i-a dat ocazia să săvârşească o asemenea infracţiune.
Preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD, Adrian Solomon, a declarat că trebuie respectate prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la muncă.
Adrian Solomon: Mulţi funcţionari au fost ţinta unor abuzuri din partea unor delatori şi din partea unor procurori, trimişi în judecată, achitaţi în cele din urmă de către instanţă. Nu trebuie să-i condamnăm aprioric la sărăcie şi la pauperizare, ci trebuie să avem grijă ca ei să nu influenţeze prin locul de muncă pe care îl au bunul mers al cercetărilor.
Documentul legislativ prevede totodată că funcţionarii publici pot lucra la cerere şi după îndeplinirea vârstei de pensionare, încă trei ani.
La Gala Asociației Municipiilor din România, organizată sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis, municipiul Satu Mare a primit premiul de excelenţă pentru promovarea și susținerea antreprenoriatului.
În cadrul Galei AMR, municipiul Satu Mare a participat cu două proiecte, unul care a vizat investițiile în învățâmânt derulate până acum de Primărie, în timp ce al doilea s-a referit la susținerea și promovarea antreprenorilor.
Premiul a fost acordat pentru iniţiativele conducerii Primăriei pentru dezvoltarea relațiilor cu antreprenorii sătmăreni, fiind implementate în acest sens patru proiecte.
Ele au vizat asigurarea unor facilități investitorilor prin programul de minimis, promovarea și sprijinirea micilor meșteșuguri și a asociaților profesionale prin găzduirea de evenimente şi conferințe în noul sediu al Casei Meșteșugarilor, susținerea startup-urilor prin Centrul Tehnologic de Inovație și Afaceri, cât și aducerea acasă a tinerilor plecați la studii în marile centre universitare și integrarea lor pe piața muncii, prin programul intitulat Satu Mare te așteaptă acasă!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
