Publicat de adinaiftime,
10 noiembrie 2017, 08:30 / actualizat: 10 noiembrie 2017, 22:32
Legea care permite trecerea ELCEN la Primăria Capitalei a fost promulgată de Klaus Iohannis.
Șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea legii, care permite transferul unor pachete de acțiuni deținute de stat la societățile producătoare de agent termic către unitățile administrației publice locale.
Astfel, serviciul public de alimentare cu energie termică va fi organizat în sistem centralizat.
Legea care permite trecerea ELCEN la Primăria Capitalei a fost adoptată de Camera Deputaților în calitate de for decizional.
La dezbateri, USR și PMP au anunțat că nu susțin această ordonanță, menționând că nu există un studiu de impact și Primăria Capitalei devine principalul jucător pe piața de energie.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă că va lupta în continuare pentru desfiinţarea statului paralel. El i-a adresat o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care susţine că acesta este produsul unor forţe oculte, cu rolul de a executa întocmai şi la timp planurile statului paralel.
Preşedintele a spus joi, 2 noiembrie, într-o declaraţie de presă, că în România nu există forţe oculte, subterane sau stat paralel. În plus şeful statului a apreciat despre liderul de la Senat că are… citez… „obsesii declarative cu privire la statul paralel”. O reacţie la declaraţiile de ieri ale lui Klaus Iohannis a avut şi deputatul PSD, Florin Iordache, fost ministrul al Justiţiei.
Acesta a respins criticile privind modificarea legilor Justiţiei şi a apreciat că propunerile îmbunătăţesc legislaţia în domeniu şi sunt promovate printr-o procedură parlamentară normală. Şeful statului a criticat procedura de modificare a legilor justiţiei, despre care a afirmat că sunt… citez: „ciopârţite”.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro și dialog social, stabilitate financiară, servicii financiare și Uniunea piețelor de capital, se va afla la București în perioada 26-27 octombrie 2017, pentru o vizită în cadrul Semestrului european.
Vizita vicepreședintelui Dombrovskis include întâlniri bilaterale cu dl. Klaus Iohannis, președintele României, dl. Ionuţ Mișa, ministrul finanțelor publice, și dl. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, precum și o întâlnire cu partenerii sociali.
Joi, 26 octombrie, înaltul oficial european va susține un discurs de încheiere la conferința „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență„, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, cu sprijinul Băncii Naționale a României.
Vineri, 27 octombrie, vicepreședintele Dombrovskis va avea un discurs în deschiderea conferinței „Creșterea favorabilă incluziunii sociale – Provocări și oportunități„, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în contextul Semestrului european.
Noii miniştri au depus jurământul în această seară în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Este vorba despre Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor şi Marius Nica, la Fonduri Europene.
Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Cotroceni, în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Reamintim că șeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora.
Foştii titulari ai portofoliilor au demisionat săptămâna trecută, după ce premierul Mihai Tudose le-a cerut public să plece din Executiv. El evoca atunci probleme de imagine la Bruxelles, generate de miniştrii vizaţi de DNA.
Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.
Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.
În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.
Ucraina se declară ”decepționată” de anularea vizitei președintelui Klaus Iohannis
Publicat de adinaiftime,
23 septembrie 2017, 18:00
Ucraina s-a declarat vineri ”decepționată” de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie, anulare decisă în semn de protest față de o reformă care limitează cursurile în limbile minorităților naționale în favoarea limbii ucrainene, relatează AFP.
Noua lege ucraineană a educației introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV.
”Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.
Această agenție de presă notează că președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta amânarea a două întâlniri oficiale cu lideri ucraineni — vizita sa oficială în Ucraina și primirea la București a președintelui parlamentului ucrainean—, pentru a transmite astfel ”un semnal puternic” de protest față de noua lege ucraineană a educației.
Legea, adoptată la începutul lui septembrie de către parlamentul ucrainean, dar încă nepromulgată de către președintele Poroșenko, nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în Ucraina, legea fiind criticată de asemenea și de Rusia.
Guvernele de la Budapesta și Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni și au cerut Ucrainei ”să garanteze” drepturile minorităților.
Însă guvernul de la Kiev invocă o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.
”Suntem împotriva formării de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului și nu pot prin urmare să-și continue studiile în universități ucrainene”, a susținut ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici.
Săptămâna trecută, Bulgaria, Grecia, România și Ungaria au făcut apel la autoritățile ucrainene, într-o scrisoare comună, să retragă legea în cauză.
Președinte României va participa la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 18:09
În perioada 18-22 septembrie a.c. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la New York, unde va conduce delegația română participantă la segmentul la nivel înalt al celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau guvern din cadrul sesiunii.
Programul vizitei Președintelui României va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU, participarea la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte state precum și de Secretariatul ONU, participarea la recepția oferită de Președintele SUA, Donald Trump, șefilor de delegații care iau parte la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu Președintele Adunării Generale, precum și cu omologi din alte state.
Totodată, în cadrul evenimentului privind Educația pentru Pace organizat de România cu participarea altor oficiali de rang înalt, Președintele României va sublinia rolul pe care îl are educația incluzivă și de calitate pentru toți în prevenirea conflictelor, a radicalizării tinerilor şi a violenței, în promovarea tinerilor ca actori esențiali ai păcii, respectiv importanța asigurării accesului la educație ca drept fundamental al omului și a educației ca factor de progres în societate, de natură să conducă la atingerea obiectivelor ONU.
Președintele României va mai avea întâlniri, în cadrul vizitei în SUA, cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanții comunității românești din zona Philadelphia.
Parlamentul va găzdui, în perioada 6 – 9 octombrie, cea de a 63-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), informează un comunicat al Camerei Deputaților.
Potrivit sursei citate, Adunarea Parlamentară a NATO este „un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice”, iar sesiunile anuale ale AP NATO „sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizației și sunt găzduite, prin rotație, de statele membre și asociate”.
„La sesiunea din această toamnă participă peste 50 de delegații parlamentare naționale ale statelor membre și statelor cu statut de asociat, de partener regional și mediteranean asociat și de observator, precum și invitați din România și din străinătate. Discuțiile se vor axa pe mai multe teme de actualitate privind securitatea internațională, comisiile de specialitate urmând să adopte mai multe rapoarte care au fost dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară ce a avut loc, în acest an, la Tbilisi, în Georgia”, precizează comunicatul citat.
În deschiderea sesiunii plenare din 9 octombrie, care va fi prezidată de președintele AP NATO, Paolo Alli, sunt invitați să ia cuvântul președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
În cadrul sesiunii plenare va fi prezentat și supus la vot proiectul de buget al Adunării pentru anul 2018, vor avea loc alegeri pentru unele funcții de conducere și vor fi dezbătute și votate rezoluțiile comisiilor de specialitate, se mai arată în comunicat. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron va fi primit de Iohannis la Palatul Cotroceni, unde cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, iar apoi vor susţine o conferință de presă comună.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de parteneriat strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate.
Cei doi preşedinţi vor vizita şi Muzeul Naţional al Satului, iar la finalul zilei preşedintele Klaus Iohannis va oferi o recepţie în onoarea omologului său francez.
Vizita preşedintelui Franţei a fost convenită cu prilejul întrevederii avute cu Klaus Iohannis în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie.
Emmanuel Macron efectuează un turneu în Austria, România şi Bulgaria, iar apoi va găzdui o reuniune cu liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei.
Sibiul găzduieşte, în acest sfârşit de săptămână, cea mai mare întâlnire a saşilor transilvăneni organizată vreodată în ţara noastră, la care participă mii de persoane.
Vor avea loc numeroase evenimente care vor transforma oraşul într-un spaţiu cultural de referinţă.
La reuniunea saşilor a fost invitat, sâmbătă, 5 august şi preşedintele Klaus Iohannis.
În cele trei zile ale manifestării vor fi prezenţi, la Sibiu, în jur de 12 mii de saşi, majoritatea dintre ei stabiliţi în Germania, Austria sau Statele Unite ale Americii.
Episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a înmânat preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care punctează cele mai importante solicitări ale românilor din cele două judeţe.
Este imperios necesară găsirea unor soluţii pentru asigurarea prin bugetul central a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din cele două judeţe, având în vedere potenţialul economic extrem de redus al comunităţii româneşti în acest spaţiu, se menţionează între altele în scrisoare.
Președintele Klaus Iohannis va vizita, mâine, județele Harghita și Covasna pentru a cunoaște problemele locale, dar și pentru identifica realitățile zonei și elementele care țin de viitoarea dezvoltare regională. După cum a precizat purtătorul de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, șeful statului va participa la o dezbatere cu autoritățile locale, care va avea loc la Consiliul Județean Harghita, în Miercurea Ciuc, și la care vor fi prezenți peste 300 de aleși locali, dar și reprezentanți ai instituțiilor județene. Al doilea punct din agenda președintelui îl reprezintă vizita la Complexul Monahal Şumuleu Ciuc, una dintre cele mai cunoscute zone de pelerinaj din România. Președintele Klaus Iohannis se va opri apoi la Căminul „Sfântul Ștefan” din Miercurea Ciuc, iar în incinta acestuia va avea o întâlnire cu meșteșugari, întreprinzători și producători autohtoni. Deplasarea în județul Harghita se va finaliza cu vizita la Fabrica Perla Harghitei din Sâncrăieni, cu capital integral românesc și cu tradiție în îmbutelierea apei minerale. Șeful statului va merge apoi în județul Covasna, mai precis în muncipiul Sfântu Gheorghe, pentru o întâlnire cu reprezentanți clusterelor, asociațiilor profesionale și incubatoarelor de afaceri din zonă. Seara, președintele României va ajunge la Mausoleul de la Mărăști din județul Vrancea, la exact 100 de ani de la bătălie, una dintre cele mai mari desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. El va lua parte la un ceremonial militar și va aduce un omagiu ostașilor români care și-au pierdut viața în timpul Primului Război Mondial.
Klaus Iohannis a semnat azi decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea OUG pentru modificarea şi completarea Legii referitoare la regimul deşeurilor, prin care se introduce colectarea separată a unor categorii de deşeuri.
Acesta dă posibilitatea aplicării principiului ‘plăteşte pentru cât arunci’ de către autorităţile publice locale şi introduce obligaţii etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială.
Legea prevede că, ‘pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă’.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede că angajatorul ce încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 lei, respectiv 1.350 lei pe lună.
Actul normativ, inițiat de Guvern, modifică Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.
Potrivit legii, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 lei/lună (echivalentul în lei a 250 de euro/lună), bani proveniți din bugetul asigurărilor pentru șomaj sau din fonduri europene structurale de investiții — asistență financiară nerambursabilă acordată României.
Actul normativ mai prevede ca angajatorul care încheie un contract de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, să beneficieze, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.350 lei/lună (echivalentul în lei a 300 de euro/lună), bani proveniți din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în limita fondurilor alocate. De asemenea, măsura va putea fi finanțată din fonduri europene structurale și de investiții sau din fondurile publice naționale aprobate în bugetul asigurărilor de șomaj.
Conform inițiatorului, măsurile propuse vin în sprijinul angajatorilor care nu dispun de resurse financiare, în vederea stimulării angajării pe noi locuri de muncă, prin încheierea de contracte de ucenicie, respectiv prin încheierea de contracte de stagiu pentru absolvenți.
Tot luni, șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea OUG nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, precum și pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziția acestora după închiderea schemelor de garantare finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operațional pentru pescuit 2007-2013, și încheierea convențiilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Parteneriatul strategic cu SUA a influenţat decisiv evoluţia României, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, precizând că românii ştiu astăzi că valorile democratice ‘nu pot fi negociate’.
‘În acest an sărbătorim două decenii de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Parteneriatul a influenţat decisiv evoluţia României în aceşti 20 de ani. În aceşti 20 de ani, România a învăţat, inclusiv cu sprijinul Statelor Unite, ce înseamnă forţa democraţiei şi respectul faţă de justiţie, stat de drept şi transparenţă. Cetăţenii români ştiu astăzi că valorile democratice nu pot fi negociate. Acestea sunt principii înscrise şi în Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii şi, iată, ele aduc popoarele noastre cu atât mai aproape’, a afirmat Iohannis la recepţia organizată de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Independenţei.
Potrivit şefului statului, românii şi-au demonstrat ‘maturitatea şi verticalitatea morală’ şi este timpul ca România să fie ‘guvernată responsabil şi predictibil’.
‘Cetăţenii României de azi şi-au demonstrat maturitatea şi verticalitatea morală. Acum este timpul ca ţara să fie guvernată responsabil şi predictibil, punând interesul cetăţeanului pe primul loc şi dovedind partenerilor noştri străini că România este acelaşi partener stabil, care îşi respectă angajamentele asumate’, a subliniat Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa joi la Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” (Baltică – Adriatică – Neagră), ce va avea loc la Varşovia, la reuniune, în calitate de invitat special, urmând a fi prezent şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.
La reuniune vor participa şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, a informat luni Administraţia Prezidenţială într-un comunicat transmis AGERPRES.
„Iniţiativa celor Trei Mări” urmăreşte să ofere susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică şi Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicaţii sau protecţia mediului.
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru marţi, 4 iulie, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Implementarea Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul securităţii şi al apărării, dar şi numărul militarilor români care vor participa anul viitor în misiuni în afara ţării se află pe agendă.
Se va discuta şi despre activitatea de anul trecut a Serviciului Român de Informaţii, despre planul de înzestrare a Armatei în următorii zece ani, dar şi despre fenomenul migraţiei.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare al Ţării se reunesc marţi, începând cu ora 11, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea zi figurează, printre altele, stabilirea efectivelor pe care le poate pune armata la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2018 şi discutarea planului de înzestrare cu tehnică militară în perioada 2017-2026.
În cadrul şedinţei prezidate de către preşedintele Klaus Iohannis vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.
Precedenta şedinţă a Consiliului a avut loc pe 21 martie.
Miniştrii Guvernului condus de Mihai Tudose au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Anterior, Guvernul condus de Mihai Tudose a fost învestit de către Parlament cu 275 de voturi favorabile, 102 împotrivă, au anunţat surse din conducerea Parlamentului.
La finalul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a lansat un mesaj critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE.
Șeful statului le-a cerut celor din coaliţia PSD – ALDE, dar şi celor de la UDMR să termine cu ”ţopăiala fiscal-bugetară”, subliniind că românii trebuie să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept.
”Stimaţi pesedişti, aldişti, udemerişti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. Taxa de solidaritate (…) fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul României apără şi promovează statul de drept. Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul Ordonanţei 13. Vă rog să faceţi tot ce este necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din UE, aliaţilor noştri că suntem oameni serioşi, că suntem o ţară serioasă cu toate sincopele politice şi că ştim să ne respectăm angajamentele”, a spus Klaus Iohannis, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Tudose.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România are nevoie de un succes guvernamental, adăugând că fostul executiv Grindeanu rămâne în istorie prin ”nefericita Ordonanţă 13”, iar coaliţia PSD – ALDE prin faptul că şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul guvern.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, informează Administraţia Prezidenţială.
Prin promulgarea acestei legi, arată Administrația Prezidențială, șeful statului „susține necesitatea de creștere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al românilor”.
„Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechitățile și disfuncționalitățile salariale”, arată Administrația Prezidențială.
În același timp, potrivit sursei citate, președintele României susține necesitatea unei creșteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivațiile adecvate și performanțele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.
„Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental și parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esențială a programului de guvernare al actualei coaliții politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată și să concilieze obiectivul de creștere a salariilor cu cel de păstrare a stabilității macroeconomice și bugetare a României”, mai arată Administrația Prezidențială.
Iohannis menționează că problemele respectivei legi promulgate trebuie rezolvate la nivelul Executivului sau Legislativului.
„Președintele României atrage atenția că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public”, menționează Administrația Prezidențială.
În acest sens, aplicarea legii „trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.
Președintele subliniază că legea trebuie să rezolve problemele salariale fără a crea altele în plus.
„Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental”, subliniază Administrația Prezidențială. (Agerpres/ FOTO aktual24.ro)
Deputatul Dumitru Oprea consideră că, în acest moment, responsabilitatea PNL este aceea de a recâştiga încrederea cetăţenilor şi de a sancţiona fiecare derapaj al actualei puteri.
Totodată, parlamentarul ieşean atrage atenţia asupra faptului că orice analiză privind desemnarea ca premier a domnului Mihai Tudose, de către preşedintele Klaus Iohannis, trebuie făcută având în vedere un lucru fundamental: votul românilor din 11 decembrie 2016, chiar dacă acesta a fost dat în baza unor promisiuni fără acoperire din partea PSD-ALDE.
„Orice analiză privind desemnarea ca premier a domnului Mihai Tudose, de către preşedintele Klaus Iohannis, trebuie făcută având în vedere un lucru fundamental: votul românilor din 11 decembrie 2016. Pe de altă parte, realitatea este că acel vot a fost dat pe baza promisiunilor coaliției PSD-ALDE, fără nici o acoperire, de tipul creșterilor salariale fără limită, scăderilor de taxe nemaiîntâlnite. Astfel, constatăm că angajamentele din programul de guvernare sunt încălcate, amânate, rediscutate. Pentru că este mai apropiat de populisme fantasmagorice decât de realitatea economiei româneşti. Iar acest lucru va duce la ani de stagnare și de neputinţă în exerciţiul guvernamental şi legislativ. Mai mult, aflăm că programul de guvernare va mai fi ajustat, pentru că nici un personaj din coaliție, în frunte cu domnul Mihai Tudose, nu se dovedește a fi capabil să pună în practică așa-zisul testament al domnului Darius Vâlcov. Iată de ce electoratul anti-PSD are toate motivele să fie furios pe faptul că reprezentanții actualei puteri au generat o criză guvernamentală, care a uimit întreaga comunitate internaţională, dar fără să sufere pierderi politice semnificative. Din păcate, magnitudinea crizei guvernamentale nu a afectat majoritatea parlamentară, rămasă aceeaşi de la votul cetăţenilor din 11 decembrie 2016. De aceea, în acest moment, responsabilitatea opoziţiei, în speță a PNL, este de a recâştiga încrederea cetăţenilor, pe de o parte, dar și de a sancţiona derapajele actualei puteri, pe de altă parte. Altfel, vom continua să asistăm la acțiunile unei majorități toxice pentru democraţia noastră, ale cărei oale sparte le vom suporta mulţi ani de acum încolo, ca pe un coşmar al trecutului.
Legea privind reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele din Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea-promulgată Legea privind reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele din Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea-promulgată
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică sistemul unitar de pensii publice, care prevede ca și persoanele care locuiesc în localitățile Slatina, Turnu Măgurele și Râmnicu Vâlcea să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare. Această lege se referă la persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracției și prelucrării minereurilor neferoase precum și a emisiilor de amoniac și derivate, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități.
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul privind desemnarea lui Mihai Tudose în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, informează Administrația Prezidențială.
Luni, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, șeful statului a anunțat că îl desemnează candidat pentru funcția de premier pe Mihai Tudose, ministru interimar al Economiei, și a transmis că România trebuie să aibă un guvern cât mai repede.
„Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD„, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.
Partidele politice au în aceste zile reuniuni ale forurilor de conducere pentru a-şi definitiva mandatele la consultările de mâine cu preşedintele Klaus Iohannis pentru desemnarea unui nou premier.
De asemenea, au loc şi discuţii între liderii politici pentru consolidarea unei majorităţi parlamentare. Reprezentanţii PSD susţin că nu vor avea probleme la instalarea noului guvern, după ce au reuşit să promoveze moţiunea de cenzură printr-o majoritate calificată. Vicepreşedintele PSD, Doina Pană, spune că alianţele de până acum rămân în vigoare.
PNL susţine varianta alegerilor anticipate drept cea mai bună soluţie de ieşire din criză. Preşedintele partidului, Ludovic Orban, a anunţat că liberalii nu vor vota niciun guvern PSD.
Președintele Klaus Iohannis consideră că în cazul Brexit este nevoie de „o negociere secvențială”, pentru început fiind necesare discuții pe „teme sensibile legate de cetățeni, bani și Irlanda”.
„Am discutat la finalul ședinței de ieri despre Brexit, temă legată de articolul 50, deci în format UE 27. Am fost informați despre felul în care au pornit negocierile, că abia în această săptămână, luni, a avut loc prima rundă de negocieri. Inclusiv înainte de a părăsi formatul, doamna May ne-a informat despre o abordare din partea Marii Britanii. În ansamblu, pot să spun că lucrurile deocamdată sună bine și sper să avem rezultate destul de concrete până în toamna acestui an pe prima fază de negociere. Toată lumea a acceptat — (…) și UE 27, și Marea Britanie — că este nevoie de o negociere secvențială, adică mai întâi se discută teme sensibile legate de cetățeni, bani și Irlanda, iar numai după ce se obține un progres semnificativ pe aceste teme se trece la o negociere paralelă, care pe urmă include și aspecte despre colaborarea pe viitor, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar”, a afirmat Iohannis la finalul reuniunii Consiliului European.
Potrivit șefului statului, aceste chestiuni au fost agreate și dau speranța „unor negocieri fructuoase”.
„Aceste chestiuni au fost în final agreate de toată lumea și ne dau speranța unor negocieri fructuoase (…) Și ce a propus doamna May legat de europenii care sunt rezidenți în Marea Britanie e un început bun, însă nu trebuie să ne pripim. Așteptăm documentele care vor fi publicate și de Marea Britanie, și de negociatorii UE 27 în această chestiune, după care, sigur, urmează faza de negociere”, a mai afirmat Iohannis.
Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar pentru a se ajunge acolo trebuie să existe „o criză profundă”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, joi, la Bruxelles.
„Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar, sigur, pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă și eu, în niciun caz, nu-mi doresc așa ceva. Dar, sigur, ele nu pot fi niciodată excluse și, în fond, aici depinde foarte mult de voturile din Parlament”, a declarat Iohannis la sosirea la sediul Consiliului European din Bruxelles.
Șeful statutului a precizat că a văzut că „se fac tot felul de scenarii” în țară.
„Am văzut că în țară se fac tot felul de scenarii. Tot felul de politicieni îmi dau sfaturi cum să numesc și pe cine să numesc. În realitate, aceste lucruri, despre cine are sau nu o majoritate, se stabilesc prin vot, pur și simplu. Majoritatea se stabilește prin vot, în Parlament”, a mai spus Iohannis.
Întrebat dacă PSD și ALDE au majoritate în acest moment, Iohannis a răspuns: „Asta o să vă spun în detaliu luni, după consultări”.
Președintele Klaus Iohannis a trimis joi o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la începutul săptămânii viitoare, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Potrivit Administrației Prezidențiale, luni, la ora 15,00, vor veni la consultări reprezentanții PSD și ALDE, la ora 16,00 au fost invitați cei ai PNL, iar la ora 17,00 — USR. La ora 17,30, delegația PMP va veni la Cotroceni pentru consultări, la ora 18,00 sunt așteptați reprezentanții UDMR, iar la ora 18,30 — grupul parlamentar al minorităților naționale.
Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane, precizează Președinția.
UPDATE După ce s-a încheiat plenul, PSD şi ALDE s-au reunit în şedinţa de grup pentru a sărbători, cel mai probabil. Din spatele uşilor s-au auzit ropote de aplauze. La ieşirea din sală, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a fost trimisă deja o scrisoare preşedintelui Iohanniş în care a fost informat de rezultatul votului din plen. La ora 15.00 Liviu Dragnea avea programată o declaraţie de presă, dar a reprogramat-o după conferinţa de presă a lui Sorin Grindeanu, pentru ora 16.00.
Sorin Grideanu: ,,Românilor le spun că o să îmi fac datoria până la capăt, până când țara va avea un Guvern funcțional. Aștept până când Parlamentul va aproba un nou Guvern respectând toate procedurile constituționale și legale din țara noastră. Sper ca votul de astăzi să nu fie o mare greșeală, iar PSD să numească viitorul premier”
Sorin Grindeanu i-a oferit un sfat noului premier în cadrul conferinței de presă:
,,Îi transmit să nu aibă încredere în prietenia lui Liviu Dragnea!”
Liviu Dragnea: ,,Am vorbit cu colegii mei că ne vom întâlni săptămâna viitoare și ne vom gândi la posibile variante de premier. Este o discuție foarte serioasă, nu voi începe să joc ping-pong cu posibile nume de premier. Sita CES va fi foarte deasă. După ziua de astăzi, nu sunt nici mai mare nici mai mic, nici mai slab nici mai gras, sunt același om, președinte de partid. Vreau să îmi cer iertare tuturor românilor pentru greșeala pe care am făcut-o, cred că trebuia să discutăm mai mult la alegerea unui prim ministru, am crezut mult în Sorin Grindeanu dar vom discuta mai mult săptămâna viitoare când vom propune un alt premier. Avem 4 propuneri de premier, și femei și bărbați”
Actualizare. Ora 13.39
Moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi.
Au votat 248 de parlamentari.
……………………….
Actualizare. Ora 12.45.
Se trece la procesul de vot prin strigarea numelor în ordine alfabetică. Votul este cu bile şi este secret.
……………………………………………
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este dezbătută la această oră în Parlamentul României.
Moțiunea este intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”.
În sală sunt prezenți 385 de parlamentari.
A luat cuvântul premierul Sorin Grindeanu.
El a amintit că a refuzat prima propunere pe care i-a făcut-o Liviu Dragnea de a deveni premier, după ce preşedintele Iohannis a respins prima nominalizare făcută de PSD, Sevil Shhaideh. Apoi „am spus da, pentru că Liviu Dragnea mi-a spus că e prietenul meu, că mă susţine, că vom avea miniştri competenţi”, a spus el. „Apoi, la nici şase luni, aflu că Guvernul nu-şi prea face treaba, că miniştrii sunt buni, dar nu prea, şi totul se baza pe o analiză despre care tot mai mulţi colegi spun că nu e corectă”, a mai spus premierul.
„Nu înţeleg de ce suntem azi aici. Nu înţeleg de ce atât scandal în PSD, după ce am câştigat alegerile cu un scor orbitor. Îmi dau seama că nici mulţi dintre dvs. nu înţelegeţi”, a spus Grindeanu. El a repetat că nu a demisionat pentru că PSD risca să piardă guvernarea.
La rândul lui, președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat:
”Astăzi nu e o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Sorin Grindeanu. Premierul şi Guvernul căruia i-am încredinţat împreună cel mai ambiţios program de după 198, nu a performat aşa cum am sperat”, a adăugat Dragnea.
Autonomia pe criterii etnice nu este un lucru dorit în România şi ea nu trebuie negociată în situaţii de criză, a declarat marți, 20 iunie, preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a spus că este informat în permanenţă despre situaţia politică din ţară, precizarea fiind făcută în contextul negocierilor purtate de PSD şi UDMR pentru susţinerea moţiunii, care însă nu s-au concretizat.
Klaus Iohannis a solicitat social-democraţilor să îşi rezolve problema pe care singuri au creat-o şi a adăugat că îşi doreşte reintrarea ţării într-o zonă de stabilitate.
Preşedintele Klaus Iohannis speră ca PSD-ul să rezolve foarte repede criza politică actuală, iar România sa aibă un guvern stabil.
‘Legat de situaţia politică actuală pot să spun aşa: numai de asta nu am avut nevoie. Şi am solicitat PSD-ului, pe toate căile de comunicare, să termine repede această criză şi să mergem mai departe. E păcat. Avem deschidere în lume. Aţi văzut, în SUA am fost foarte bine primiţi. Avem deschidere mare în Europa. Ce ne mai lipseşte este un guvern stabil. Sper să se rezolve repede’, a declarat sâmbătă, la Sibiu, Klaus Iohannis.
Întrebat dacă, în opinia sa moţiunea de cenzură a social-democraţilor va trece, şeful statului a replicat: ‘Este treaba lor cum o fac. Nu stau eu să dau lecţii PSD-ului. Este un partid mare şi sper să îşi rezolve problema foarte, foarte repede.’
Preşedintele Klaus Iohannis se află la Sibiu, împreună cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, pentru a sărbători un deceniu de capitală culturală europeană. (Agerpres/ FOTO antena3.ro)
Președintele României, Klaus Werner Iohannis, s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.
După școala germană, a urmat Liceul ”Samuel von Brukenthal” din Sibiu, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.
În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit site-ului www.presidency.ro.
După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).
Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.
A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.
În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE, potrivit site-ului www.presidency.ro. „România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.
În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.
La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).
La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.
La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.
Criza medicamentelor din România riscă să se adâncească, atrage atenţia Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, după adoptarea în Parlament, în cursul acestei săptămâni, a legii care dă drept de distribuţie farmaciilor.
Numărul de potenţiali exportatori riscă să crească, în detrimentul accesului pacienţilor români la tratamentele de care au nevoie.
Asociaţia explică faptul că noul cadru legal va îngreuna eforturile Ministerului Sănătăţii de a limita fenomenul exporturilor paralele, care afectează deja peste 20% din valoarea pieţei de profil, ca urmare a politicii celui mai mic preţ la nivel european reglementat în România.
Şi o iniţiativă publică, lansată online, îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua lege, invocând un potenţial dezastru pentru pacienţi, pentru că orice farmacie va putea alege dacă vinde medicamentele, la preţul reglementat, sau le exportă pentru un preţ mai mare.
Prinţul Charles de Wales începe, astăzi, a doua sa vizita oficială în România, după mai multe vizite private efectuate în ultimii ani. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi la Palatul Cotroceni pentru discuţii ce vizează dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări, evoluţia relaţiilor bilaterale în perspectiva Brexit, cu accent pe situaţia românilor din Marea Britanie, dar şi ampla activitate caritabilă a moştenitorului coroanei în România.
În semn de pretuire pentru activitatea sa si pentru promovarea imaginii Romaniei în lume, presedintele Klaus Iohannis îi va conferi mostenitorului tronului britanic Ordinul National „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Președintele Klaus Iohannis va avea săptămâna viitoare o întrevedere oficială cu Prințul Charles. Cei doi se vor întâlni miercuri, 29 martie.
Președintele României va fi și gazda unei recepții în onoarea acestui înalt oaspete, a precizat purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi.
Prințul Charles, moștenitorul Coroanei Britanice, va face o vizită oficială în România, la sfârșitul acestei luni, în cadrul unui turneu european.
Klaus Iohannis și Prințul Charles s-au mai întâlnit, la Palatul Cotroceni, în mai 2015 și mai 2016.
Deputaţii au adoptat astăzi proiectul de lege iniţiat de liderul PSD Liviu Dragnea, privind eliminarea unor taxe nefiscale şi urmează să fie trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare.
Deşi ieri Comisia de buget-finanţe a Camerei a adoptat un amendament la lege care prevedea menţinerea taxei radio-tv, astăzi în plenul Camerei, articolul care prevedea eliminarea acestei taxe a fost reintrodus în proiect.
Liberalii au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.
În ceea ce priveşte finanţarea Radioului Public şi a televiziunii, Liviu Dragnea a declarat că în legea bugetului de stat va fi prevăzută alocarea sumei de 480 de milioane de lei pentru Radio şi 620 de milioane pentru Televiziunea Publică.
Taxa radio-tv se va plăti în continuare, însă doar până la 1 ianuarie 2017. În acest context, Ovidiu Miculescu, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, a facut următoarea declarație:
Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat, susţinute de la tribuna Camerei Deputaţilor. Precizez ca afirmaţiile domnului Dragnea sunt neadevăruri flagrante pe care le pot demonstra oricând.
Dincolo de calitatea mea, de Preşedinte Director General al Radio România, calitate în care mi-am exprimat adeseori îngrijorarea şi dezamăgirea profundă faţă de această măsură, sunt un om obişnuit şi nu văd cum ar fi putut interpreta oricine, vreodată, oricare din argumentele ridicate de mine în cadrul dezbaterilor ca pe o ameninţare. Am subliniat mereu că această măsură aduce grave prejudicii independenţei şi echidistanţei serviciului public de radiodifuziune şi împiedică Radio România să-şi îndeplinească misiunea publică asumată cu 88 de ani în urmă. Uneori, mărturisesc, am fost chiar vehement, o vehemenţă pe care vă rog să o puneţi pe seama energiei şi speranţelor pe care le-am investit în proiectul radioului public, dar nu am afirmat vreodată ceva ce ar putea fi interpretat ca o ameninţare, oricât de vagă. Mai mult, declar acum, public, că această pretinsă discuţie telefonică cu vreun lider de grup parlamentar, invocată de domnul Dragnea, nu a avut loc şi subliniez încă o dată că toate afirmaţiile acestuia sunt neadevăruri flagrante. Ceea ce se întâmplă în cazul de faţă este în egală măsură înfricoşător şi revoltător. Asistăm la o incredibilă ambuscadă politică, cu unicul scop de a vulnerabiliza şi, ulterior, acapara politic Radio România.
Avem aici, dacă privim cu atenţie, prima ciocnire între ceea ce ar fi trebuit să rămână media publică independentă şi echidistantă pe de o parte şi politică, ba chiar „realpolitik” pot spune, pe de altă parte. Sensul unei dezbateri – care de fapt nu a existat – despre independenţa media publică a fost deturnat şi reinterpretat politic.
Se deturnează atenţia de la concepte şi principii şi se încearcă, prin atacuri ad hominem, manipularea opiniei publice. Primele victime au fost colegii domnului Dragnea, care au votat sub imperiul emoţiei stârnite de această falsă ştire. Următoarele victime vor fi milioanele de ascultători ai radioului public care vor descoperi la un moment dat, probabil prea târziu, că Radio România nu mai este radioul lor, vocea liberă, serioasă, imparţială, echidistantă şi de încredere cu care s-au obişnuit ci doar un subcapitol al unui buget guvernamental.
Sub rezerva declaraţiilor politice se poate afirma orice despre oricine iar media publică împinsă în arena unor astfel de dezbateri riscă să piardă mereu, pentru simplul motiv că nu are exerciţiul unui astfel de discurs manipulator, fals, partinic precum cel la care tocmai am asistat.
România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii
La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.
Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.
Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.
48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.
Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).
În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.
România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.
Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.
Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:
„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”
Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.
Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.
Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.
Problemele din Sănătate nu se rezolvă doar majorând salariile personalului de specialitate.
Avertismentul a fost lansat, luni, de preşedintele Klaus Iohannis, la o reuniune pe tema politicilor de sănătate.
Acesta a adăugat că mai sunt necesare o infrastructură modernizată şi gestionarea corectă a banilor publici.
Şeful statului a precizat că autorităţile trebuie să dea dovadă de curaj şi să transforme sistemul sanitar, pentru a stopa exodul medicilor şi asistentelor.
„Se pot promite de către unii şi alţii salarii mai mari în sănătate de mâine, dar fără alte premise ele nu îi vor opri neapărat pe medici să plece. Fără infrastructură sanitară, fără management corect şi eficient al banilor publici, fără respect pentru cei cu experienţă şi fără oportunităţi pentru tinerii medici şi asistenţi, 20% sau 50% în plus nu vor rezolva problema. Poate o vor tempera pe moment, dar cu siguranţă nu o vor rezolva pe termen lung” – a declarat Iohannis.
Acesta a dăugat că plecarea personalului medical dezvăluie vulnerabilităţile sistemului sanitar, care nu ţin doar de modul în care sunt cheltuiţi banii publici, ci şi de schimbările frecvente de legislaţie, de organizare şi de management.
Senatul se va reuni luni, 24 august, în sesiune extraordinară, pentru a dezbate şi vota cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.
Preşedintele acestui for, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că situaţia este inedită din punct de vedere procedural, întrucât şeful statului nu a indicat articolele din textul de lege pe care doreşte ca parlamentul să le revizuiască.
Modificările ce vor fi aduse actului normativ au fost discutate joi de reprezentanţii partidelor parlamentare. Deciziile vizează reducerea TVA la 20% de la 1 ianuarie anul viitor, urmând ca de la începutul lui 2017 să mai scadă un procent. În plus, scoaterea supraaccizei pentru carburant a fost amânată până la 1 ianuarie 2017.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, care a reprezentat PSD la discuţii, spunea că fiecare măsură în parte a fost analizată din punct de vedere tehnic.
S-a ajuns la un consens, la acest nivel, cel puţin, vizavi de amânarea a două măsuri. În primul rând, TVA va fi la 20% de la 1 ianuarie 2016, iar de la 1 ianuarie 2017, de 19%. Şi o a doua măsură propusă de PNL a fost aceea de a amâna pentru un an de zile eliminarea supra-accizei pentru 2016, urmând ca acest lucru să se întâmple din 2017. (Eugen Teodorovici, ministru de Finanţe)
În urma aplicării noilor măsuri, deficitul va fi de 2%, mai susţine ministrul de finanţe. Deputatul PNL Eugen Nicolăescu spunea că partidele politice vor vota Codul fiscal conform angajamentului luat.
România se apropie, prin aplicarea Codului fiscal, de angajamentul internaţional referitor la deficitul bugetar, angajat prin Tratatul fiscal. România are, începând cu acest Cod fiscal, garantate o serie de prevederi care asigură mediului de afaceri o dezvoltare sănătoasă. (Eugen Nicolăescu, deputat PNL)
UNPR şi UDMR susţin şi ele aceste modificări. Singura formaţiune care doreşte un TVA de 19% este ALDE, partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu.
Tot luni, 24 august, conducerea Camerei Deputaţilor va decide calendarul sesiunii extraordinare în care va dezbate şi adopta Codul Fiscal, în calitate de for decizional.
Reprezentanţii partidelor parlamentare vor avea astăzi, la Palatul Parlamentului, o întâlnire tehnică pe tema Codului fiscal, retrimis spre reexaminare în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis.
Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu anunţa recent că, în urma discuţiilor informale care au avut loc în pregătirea acordului politic privind reexaminarea Codului fiscal, s-a convenit data de 20 august, ora 10,00, pentru întâlnirea tehnică, la Palatul Parlamentului.
‘Discuţiile tehnice vor fi urmate de discuţii politice până la începerea sesiunii extraordinare parlamentare din 25 august’, a spus Predoiu.
Liberalii vor fi reprezentaţi de secretarul general Marian Petrache şi deputatul Eugen Nicolăescu.
Din partea UNPR, la aceste discuţii vor participa ministrul Eugen Nicolicea şi senatorul Haralambie Vochiţoiu. Potrivit unui comunicat de presă al UNPR, ‘cei doi sunt specialişti care au experienţa şi pregătirea necesare pentru susţinerea tehnică a punctelor de vedere ale Uniunii pe această temă’.
‘UNPR îşi exprimă speranţa că formatul convenit va conduce la o discuţie tehnică solidă privind Codul fiscal, înaintea unei discuţii politice necesare. UNPR îşi asumă rolul de punte de dialog între lideri şi instituţii şi consideră că toţi participanţii trebuie să vizeze, în primul rând, soluţiile propriu-zise şi nu eventuale câştiguri politice sau de imagine’, se arăta în comunicatul citat.
Mai întâi PNL, apoi UNPR au propus ca toate partidele parlamentare să aibă consultări pe tema noului Cod fiscal care a fost aprobat de Parlament în luna iunie, dar trimis spre reexaminare Legislativului de către preşedintele Klaus Iohannis.
Italia susţine aderarea României la spaţiul Schengen. Este asigurarea primită de preşedintele Klaus Iohannis din partea autorităţilor de la Roma, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Peninsulă.
Şeful statului şi premierul italian au mai căzut de acord ca Italia şi România să lucreze la consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest şi să susţină împreună parcursul european al Republicii Moldova.
Klaus Iohannis s-a întâlnit şi cu studenţii români bursieri în Italia, cărora le-a spus că educaţia şi cultura trebuie reaşezate la loc de cinste.
Avem multe lucruri de reconstruit în România. Se vorbeşte foarte mult despre cât de necesară este reformarea educaţiei; şi este necesară. Cred cu tărie acest lucru. Dar mai cred ceva: că acest proces începe de la recâştigarea respectului în societate pentru tot ce înseamnă educaţie şi cultură.(Preşedintele Klaus Iohannis)
La alegerile prezidenţiale din noiembrie, Klaus Iohannis a fost votat de 90% dintre românii care au venit la urne în Italia. Comunitatea românească din această ţară a ajuns, în cifre oficiale, la aproape un milion de oameni.
In comunicatul publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tatiana Niculescu-Bran isi motiveaza decizia prin faptul ca in perioada decembrie 2014 – aprilie 2015, colaborarea cu presa nu a fost cea pe care ar fi dorit-o.
Ea a mentionat ca va sustine în continuare proiectul de țară al presedintelui Klaus Iohannis. Tatiana Niculescu-Bran este al doilea consilier al președintelui, care pleacă de la Cotroceni.
La inceputul lunii martie, șeful statului a semnat decretul privind eliberarea din funcție a lui George Scutaru, fost consilier prezidențial pentru securitate națională.
La începutul lunii aprilie, un comunicat al procurorilor anticorupție anunța că fostul consilier prezidențial este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Finanţarea partidelor, reforma electorală şi procedurile prin care Parlamentul aprobă cererile procurorilor de reţinere şi arestare sunt subiecte pe marginea cărora preşedintele Klaus Iohannis va discuta astăzi cu partidele parlamentare. Consultările vor avea loc la Palatul Cotroceni, între orele 10:00 şi 17:00 şi au fost convocaţi reprezentanţii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care preşedintele Klaus Iohannis o organizează cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului, în decembrie 2014. Pe lista partidelor invitate la consultări cu şeful statului nu se regăseşte şi PLR. Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu dezaprobă acest lucru şi susţine într-un comunicat de presă că parlamentarii PLR şi-au făcut mereu datoria în cadrul legislativului, iar miniştrii au acţionat eficient în guvern. Mai mult, Tăriceanu spune că partidul pe care îl conduce a contribuit la adoptarea unor măsuri de stimulare a economiei. PLR îl asigură pe preşedintele Klaus Iohannis că doreşte să participe activ la restabilirea dialogului între instituţiile statului.
România este un membru important al Uniunii europene iar Europa nu ar fi completa fara Romania, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la intalnirea cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Cu detalii- Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Preşedintele Klaus Iohannis este încrezător că anul 2015 va fi „începutul unei Românii a normalităţii, pe care ne-o dorim cu toţii”.
În mesajul de Anul Nou, preşedintele Klaus Iohannis se declară încrezător în faptul că anul 2015 va fi începutul unei Românii a normalităţii, pe care ne-o dorim cu toţii.
Vă prezentăm acest mesaj:
„Dragi români din țară și din străinătate,
„Încheiem un an care ne-a adus provocări și schimbări. Începem un an nou în care va trebui să construim temeinic, pentru ca speranța să devină realitate. Și o vom face împreună.
„De sărbători suntem mai buni unii cu alții. Avem mai mult timp pentru cei care trec prin greutăți. Avem și mai multă încredere și speranță în viitor. Lăsăm la o parte ce ne desparte și păstrăm ceea ce ne unește.
„Gândul meu se îndreaptă azi către voi toți, concetățenii mei de pretutindeni.
„Către cei mai tineri, care își doresc un viitor mai bun în țara noastră.
„Către cei care, prin munca și inițiativa lor, duc România înainte.
„Către părinții și bunicii noștri, care ne-au croit un drum în viață.
„Gândul meu se îndreaptă azi către cei care slujesc sub drapelul României și al aliaților noștri și ne fac cinste.
„Și către cei pentru care România înseamnă «acasă», oriunde s-ar afla.
„Aș vrea ca de acum înainte să nu fie nevoie de zile speciale pentru încredere și speranță. Aș vrea ca 2015 să fie începutul acelei Românii a normalității pe care cu toții ne-o dorim!
„Sărbători fericite și «La mulți ani»!”, le urează președintele României, Klaus Iohannis, românilor.
(Radio România Actualităţi/ FOTO captură video Facebook)
Forul legislativ local s-a întrunit ieri în ședință extraordinară ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis. Votul a fost secret, fiecare consilier primind câte un buletin de vot cu numele celor doi viceprimari – Astrid Fodor și Virgil Popa.
Din cei 23 de consilieri prezenți, 21 au votat pentru Astrid Fodor. Ea și viceprimarul Virgil Popa vor asigura conducerea Primăriei Sibiu până la organizarea de alegeri parțiale
Ediţia 2014 a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură s-a încheiat duminică, 23 noiembrie, în prezenţa unui public numeros, dornic să profite până în ultima clipă de oferta generoasă şi de atmosfera inconfundabilă ale evenimentului. Târgul Internaţional Gaudeamus, eveniment reper al peisajului cultural românesc, a avut loc în acest an în perioada 19 – 23 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo; ajuns în 2014 la ediţia cu numărul XXI, târgul a fost iniţiat şi organizat de Centrul Cultural Media al Radio România. Bilanţul statistic al ediţiei se prezintă astfel:
Suprafaţa târgului a fost de circa 14.000 metri pătraţi, aproape de capacitatea maximă a Pavilionului Central Romexpo;
Numărul expozanţilor a fost de peste 320, reprezentând câteva dintre cele mai importante segmente din domeniul editorial şi educaţional;
Programul de manifestări al ediţiei a cuprins mai mult de 750 de evenimente – record al târgului – lansări şi prezentări de carte, dezbateri, conferinţe, momente artistice – organizate în mai multe spaţii special amenajate în incinta pavilionului şi în cadrul standurilor expozanţilor;
Numărul vizitatorilor a fost de circa 117.000, record de vizitatori în istoria târgului.
Duminică, 23 noiembrie, au fost decernate premiile acestei ediţii a târgului, astfel:
Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, au fost acordate editurilor Humanitas (locul 1), RAO (locul 2) şi Polirom (locul 3);
Trofeul pentru Cea mai râvnită carte a târgului, stabilit tot prin votul publicului, a revenit Editurii Curtea Veche, pentru volumul Pas cu pas de Klaus Iohannis;
Trofeele Presei pe secţiunile publicaţii, TV, online şi agenţii de presă au fost câştigate de: cotidianul Adevărul, postul Pro TV, site-ul HotNews.ro şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea radio nu a fost acordat, întrucât posturile Radio România, frecvent indicate drept surse de informaţii despre eveniment, nu pot intra în această competiţie, dat fiind statutul de organizator al instituţiei;
Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat Editurii Trei, pentru succesul construirii unui program editorial în jurul psihologiei şi psihanalizei, extins apoi, prin alte titluri şi prin cărţile publicate de Pandora M, editură afiliată, către literatură şi către alte domenii, cu vocaţie „generalistă”;
Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus;
Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian, decernat pentru doi traducători, din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie lui Virgil Stanciu pentru traducerea din limba engleză a romanului Preaiubita de Tony Morrison (Editura ART) şi Letiţiei Ilea pentru traducerea în limba franceză a volumului de versuri Melci aborigeni/ Escargots aborigènes de Ioan Pintea (Editura Charmides).
În mod excepţional la această ediţie, Radio România a acordat Antoanetei Ralian un Premiu de Excelenţă pentru Traducere, cu prilejul traducerii cu numărul 120 – romanul Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, publicat de Editura Humanitas.
Ceremonia de premiere Gaudeamus 2014 a fost precedată de prezentarea Listei Goncourt – Alegerea Studenţilor Români, eveniment organizat de Institutul Francez. Volumul câştigător, anunţat de Denisa Comănescu, preşedintele juriului, a fost Meursault, contre-enquête, de Kamel Daoud.
Invitat de onoare al ediţie 2014 a fost Federaţia Rusă. Programul invitatului de onoare a cuprins peste 30 de evenimente organizate în incinta târgului şi în alte spaţii din Bucureşti, având ca invitaţi 17 scriitori, critici literari, editori, jurnalişti şi muzicieni din Rusia. Partener privilegiat al ediţiei a fost GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, care a desemnat şi Preşedintele de onoare al ediţiei, Benoît Rutten, preşedinte GADIF, Delegat Valonia – Bruxelles.
Numeroase personalităţi ale vieţii publice din România au trecut pragul târgului şi în acest an, de remarcat fiind pentru ediţia 2014 prezenţa în repetate rânduri a trei dintre şefii de stat ai României din ultimii 25 de ani şi a membrilor familiei regale a României.
Proiecte Radio România – Gaudeamus
În cadrul Târgului a fost organizată finala celei de a XII-a ediţii aConcursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, la care au participat şase elevi de liceu, câştigătorii finalelor zonale, organizate pe parcursul acestui an în Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Constanţa, Reşiţa şi Iaşi. Câştigătorii acestei ediţii au fost: locul I – Monica Litră, elevă a Colegiului Naţional Pedagogic Ştefan Velovan din Craiova; locul II – Marius-Alexandru Teodorescu, elev la Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu din Cluj-Napoca; locul III – Ştefan Ciocioi, elev al Liceului Teoretic Ovidius din Constanţa. Premiile, constând în sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg, au fost oferite de Radio România.
Proiectul Cărţile se întorc acasăs-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor în cadrul proiectului conţine peste2.500 de volume care vor ajunge în biblioteci publice din Republica Moldova. De la lansarea acestui proiect în 2010, circa 106.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi vizitatorilor Gaudeamus în peste 260 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România.
Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La Gaudeamus 2014, 26 de elevi medaliaţi la concursuri internaţionale pe diverse discipline, beneficiari ai bursei Meritul olimpic internaţional au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Radio România şi Automobile Dacia.
Expozanţii care au contribuit la proiectele Radio România – Cărţile se întorc acasă, Invitaţi de nota 10: Olimpicii României şi Atelierul de colorat din cadrul Salonului de Carte pentru Copii Ion Creangă – sunt editurile Casa Radio, Hasefer, Integral, Media Erc Press, Nomina, Prut şi 9 Cărţi.
Ziarul Târgului (4 numere) a fost realizat într-un tiraj zilnic de 7.000 de exemplare, în perioada 18 – 23 noiembrie, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii.
Tombola Gaudeamus. Derulată pe întreg parcursul târgului, pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare cumpărate, Tombola Gaudeamus a oferit vizitatorilor ediţiei ocazia de a câştiga patru premii: 3 smartphone –uri oferite de Orange şi Marele Premiu, un autoturism Dacia Logan 10 ani, oferit de Automobile Dacia. În urma tragerii la sorţi care a avut loc duminică, 23 noiembrie, ora 14:00, au fost desemnaţi drept câştigători: Nicolaie Istode – cel care şi-a adjudecat Marele Premiu, Robert Cristian Băcaru, Gheorghe Gabor şi Adelina Stoica.
Parteneri media: România TV, Spectacular, TV5 Monde, Accente, Agenţia de Carte, Arhitext, Bookblog, revista Cariere, Caţavencii, Forbes, ziarul Metropolis, Observator Cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, Şapte Seri, Bernschutz & Co.
Informaţii suplimentare la Secretariatul Gaudeamus sau pe www.gaudeamus.ro. Persoane de contact: Connie Chifor (tel. 0745.109.649, e-mail connie@gaudeamus.ro) şi Anca Badea (tel. 0740.121.173, e-mail anca@gaudeamus.ro)
Prima zi a Târgului Internațional de Carte GAUDEAMUS – Carte de Învățătură a stabilit un record de vizitatori. Din cei 10.000 de oameni care au venit la cel mai important eveniment dedicat cărții, organizat de Radio România, peste 2500 au participat la lansarea volumului președintelui ales, Klaus Iohannis, Pas cu pas, carte apărută la Editura Curtea Veche. Klaus Iohannis a semnat toate volumele cumpărate de admiratori, prelungind cu o oră, în mod excepțional, programul primei zile a Târgului.
Președintele ales, Klaus Iohannis, a vizitat și standul Radio România, unde s-a întreținut, vreme de câteva minute, cu președintele director general al Radioului, Ovidiu Miculescu. Cei doi au vorbit despre importanța informării obiective a publicului dar mai ales despre rolul major pe care Radio România îl are în viața culturală din România.
Târgul Internațional de Carte Gaudeamus își așteaptă vizitatorii până duminică, între orele 10,00 și 20,00. Recordul acestui an este reprezentat de cele 750 de evenimente organizate timp de 5 zile, o performanță neatinsă în istoria de 21 de an a manifestării.
Aşa crede preşedintele interimar al PNL Mureş, Ciprian Dobre, care a participat la şedinţa Delegaţiei Permanente, în cadrul căreia primarul Sibiului a fost desemnat candidat al partidului la prezidenţiale.
Dobre a subliniat că scorul dublu obţinut de Klaus Iohannis faţă de contracandidatul său, Crin Antonescu, reflectă opţiunea clară a liberalilor pentru noul preşedinte al partidului.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
![[UPDATE] Moţiunea de cenzură a trecut! Grindeanu este obligat să plece](https://i0.wp.com/www.romaniaregional.ro/wp-content/uploads/2017/06/19441123_1534183923311712_1666151369_n-696x522.jpg?resize=696%2C479&ssl=1 "[UPDATE] Moţiunea de cenzură a trecut! Grindeanu este obligat să plece")
