Spectacolul de balet „Romance”, pe scena Teatrului Szigligeti din Oradea!
Publicat de Andra Radu, 17 mai 2021, 16:30
Baletul din Győr (Ungaria) va prezenta, pe 21 mai, pe scena Teatrului Szigligeti din Oradea, spectacolul de balet „Romance”, o coregrafie pe operele compozitorului Kodály Zoltán, a informat biroul de presă al teatrului.
Regizorul-coregraf al spectacolului este Velekei László, directorul Baletului din Győr, care, în 2013, a regizat spectacolul de mare succes intitulat „KODÁLY”, tot pe muzica marelui compozitor.
Coregrafia „Romance” include melodii din întreaga operă a lui Kodály, devenind astfel un omagiu adus marelui muzicolog, pedagog muzical şi cercetător al muzicii populare.
Bilete pentru spectacol se găsesc la casieriile Teatrului Szigligeti, sau online, pe pagina szigligeti.biletmaster.ro.
Sunt disponibile și abonamentele de primăvară Varadinum, care pot fi folosite la 4 spectacole la alegere, inclusiv la spectacolul Baletului din Győr din 21 mai. Preţul abonamentului de primăvară este de 100 de lei.
Mai multe informaţii se găsesc pe pagina www.szigligeti.ro.
Kharitonov a intrat în atenția lumii muzicale internaţionale odată cu prestaţia strălucită ce i-a adus Premiul III la Concursul Internaţional „Ceaikovski”, la doar 16 ani. La 14 ani, a cântat deja la Carnegie Hall. Vineri va fi iar pe scena Filarmonicii, pentru a vă încânta cu lucrarea scrisă de Bartók pentru soția lui, respectiv Concertul nr. 3.
Când a gândit programul, dirjorul Gabriel Bebeșelea a avut în minte unele dintre cele mai frumoase povești din istoria muzicii. Veți avea ocazia să-l întrebați amănunte după concert, deoarece evenimentul face parte din seria Think Outside the Music Box, serie de concerte urmate de discuții libere cu publicul.
Seara începe cu „Dansurile din Galanta” ale lui Kodály Zoltán. În ceea ce-l privește pe Kodály, el a avut două bone. Una din zona Mureșului, alta din Galánta. Aceste bone i-au cântat în copilărie cântecele pe care le purtau cu ele. Astfel, au reieșit două suite de dansuri. „Dansurile din Mureș” și „Dansurile din Galánta”. Inspirate de copilăria petrecută de Kodály în oraşul Galánta – pe atunci în nordul Ungariei, azi în Slovacia – Galántai táncok stau mărturie pentru preocuparea de o viaţă a compozitorului pentru muzica tradiţională. Ele însă nu sunt doar aranjamente ale unor melodii populare, ci poartă adânc amprenta sa personală.
A doua lucrare a serii „ascunde” și una dintre cele mai dramatice povești de dragoste din istoria muzicii – Concertul nr. 3 pentru pian, de Bartók. Acesta avea leucemie în stadiu terminal și știa că va muri. Dar, în acest timp, lucra la două concerte: unul comandat, de violă, și unul pe care-l făcea fără a fi plătit, respectiv cel pentru pian. Bartók știa că nu mai poate să le termine pe ambele. A ales să-l termine pe cel pentru pian, adică pe cel neplătit, pentru ca soția lui, pianistă, să aibă o platformă cu care să se poată întreține după ce va muri el. Vége (sfârşit) este cuvântul scris după ultima măsură a lucrării. A fost ultima piesă finalizată de compozitor, pe care însă nu a mai apucat s-o şi audă.
Supranumit „micul Beethoven” de Regele Hanovrei (de-abia începutul unui complex de care nu va reuşi niciodată să se elibereze complet), Brahms simţea deja, la 20 de ani, o legătură strânsă cu maestrul clasic, tot aşa cum, foarte curând, avea să cadă sub vraja lui Robert Schumann. Influenţa celor doi îi va stabili lui Brahms drumul stilistic: clasic romantic.
