Publicat de Gabriel Stan,
14 octombrie 2024, 16:10
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.
NATO desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, atunci când s-a stabilit crearea unei prezențe internaționale de securitate în Kosovo.
În prezent, în KFOR sunt peste 4.400 de militari din 28 de țări, 185 dintre aceștia fiind din Armata României, iar parte din detașamentul actual dislocat acolo se apropie de finalul celor șase luni de misiune.
Căpitan Angela Carina Avădănei, ofițer de stat major în comandamentul KFOR: A fost solicitantă. Este un ritm destul de intens aici, în comandamentul KFOR, dar cred că am făcut față atât eu, cât și colegii mei cu brio și am făcut cinste Armatei României.
Sunt pentru a treia oară aici în Kosovo și pot spune că a treia oară a fost chiar mai greu, chiar dacă credeam că știu ce mă așteaptă, dar mă bucur că ne apropiem de final și ne vom întoarce acasă, la cei dragi.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” se află în perioada de predare a misiunii către colegii lor din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană de la Murfatlar, unitate care generează detașamentul „Iron Cheetahs”.
Misiunea militarilor dobrogeni va începe la jumătatea lunii și va fi cea de-a 16 rotație a detașamentului românesc de apărare antiaeriană în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia.
Maior Felician Miron, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”: Aceste șase luni de zile ne-am atins toate obiectivele, ne-am îndeplinit misiunea, am început puțin timid cu predarea-primirea, dar după o săptămână ne-am integat într-un exercițiu multinațional cu partenerii americani, finalizat cu trageri de luptă în poligoanele din jurul bazei de instrucţie din nstitutul din Bemowo Piskie.
Sfatul meu către comandantul de detașament nou începând din prima zi să continue misiunea, să o ducă la bun sfârșit, să mai pună o cărămidă în plus față de ce am făcut noi şi, nu în ultimul rând, să nu uite că nu suntem de la Murfatlar, Focșani sau Turda, suntem români și populația străină ne percepe ca români.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Părăsim Europa pentru a ne opri pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
La mii de kilometri de România, în baza militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.
Maior Ionuț Bobolicu, șef celulă logistică, Grupul de consiliere strategică: La început, într-adevăr, nu știam exact care este relația.
Este nevoie de foarte multă diplomație, trebuie multă răbdare, deoarece ei au un alt stil de lucru, dar am observat că ei sunt foarte mândri că noi suntem împreună cu ei.
Când văd uniforma României, sunt foarte bucuroși că suntem printre ei. Simpla noastră prezență acolo și că semnăm că participăm la acea activitate pentru ei este foarte important.
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:59
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.
Experiența teatrelor de operații are un cuvânt greu de spus în abordarea unei misiuni complexe, cum este în Kosovo.
Personalul de stat major din comandamentul KFOR sau din elementul național de sprijin este implicat continuu în misiuni diverse într-un cadru multinațional, venind în sprijinul autorităților locale pentru menținerea unui climat de securitate regional.
Locotenent-colonelul Viorel Constantin, comandantul elementului național de sprijin și reprezentantul național din Kosovo: Nu sunt la prima experiență din acest teatru de operații.
Este a treia misiune în teatrul de operații Kosovo și în fiecare misiune am învățat câte ceva nou, iar acum pot să împărtășesc din experiența mea colegilor participanți la misiune, le dau sfaturi și să-i consiliez în problemele pe care le întâmpină pe perioada desfășurării misiunii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiesc în comun alături de aliații din cadrul grupului de luptă NATO.
Pe 19 septembrie, artileriștii antiaerieni români au sărbătorit ziua armei – 108 ani de când, în cadrul manevrei de la Flămânda, a fost doborât primul avion inamic de către o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise.
Militarii români i-au invitat pe partenerii de misiune să participe alături de ei la diferite competiții sportive.
Locotenent Valentin Alexandru, ofițer de informare și relații publice al detașamentului: Militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” au organizat o competiție sportivă cu ocazia sărbătoririi Zilei Artileriei și Rachetelor Antiaeriene, în cadrul căreia militarii și-au demonstrat forța fizică la „tug of war”, capacitatea de analiză și planificare la șah, îndemânarea la tenis de masă, precum și abilitățile de lucru în echipă la fotbal și volei.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Trecem de la Forțele Terestre la cele Navale, care, după două săptămâni intense de antrenamente în La Spezia, în Italia, au finalizat a doua iterație a exercițiului Dynamic Move 2024, la care au participat militari din 16 țări membre NATO, dar și aparținând naţiunilor parteneri.
Acest exercițiu reprezintă o platformă esențială pentru exersarea capacităților de luptă contra minelor și pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul securității maritime.
Locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al Grupării Navale SNMG2: O altă componentă a Dynamic Move 2024-2 a fost exercițiul asistat pe calculator. Acea fază a permis participanților să simuleze și să exerseze lupta contra minelor într-un mediu virtual controlat.
A oferit un cadru realist, dar sigur pentru antrenent în diferite scenarii tactice, permițând forțelor să-și perfecționeze strategia și modul de acțiune.
Utilizând simulări avansate pe calcultor, exercițiul a replicat medii maritime complexe și amenințările legate de războiul împotriva minelor care ar putea fi întâlnite în operațiuni reale.
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:58
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.
Pe lângă provocările militare ale misiunii, aceștia trebuie să facă față dorului de casă, dar și evenimentelor importante din viața familiei.
Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, șef comunicare strategică: Normal că ne gândim, normal că ne-au lipsit anumite momente, momente pe care l-am pierdut.
Am avut în această vară, nu chiar recent, băiatul cel mare care a susținut admiterea la unul din colegiile militare și mi-a lipsit acel moment în care eu, ca tată, aș fi vrut să fiu lângă el, să-l îmbrățișez în momentul în care intră să susțină acele probe.
Într-adevăr există mijloace tehnice de menținere a legăturii cu familia. I-am transmis acele mesaje de la depărtare, dar să știți că ne-au lipsit mult acele momente.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.
Printre cei prezenți acolo regăsim și un modul de militari români generat de Brigada 15 Mecanizată din Iași, care își desfășoară activitatea în comandamentul Batalionului 2 Multinațional Operational Reserve Forces, o structură din care mai fac parte militari albanezi, bulgari și greci.
Căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului multinațional: După trei luni de zile, în care a acționat în această regiune, Batalionul multinațional și-a încheiat misiunea încredințată. În acest context, săptămâna aceasta s-a desfășurat ceremonia de acordare a medaliilor NATO Non Art. 5 militarilor români, albanezi, bulgari și greci.
Momentul festiv a avut loc în Camp Bondsteel, în prezența comandantului Comandamentului Regional Est, colonelul Jason Baker, care și-a exprimat aprecierea față de personalul Batalionului multinațional pentru contribuția semnificativă la efortul KFOR de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil pentru toate comunitățile din Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Kosovo venim mai aproape de casă, mai exact în Bulgaria, unde, începând cu anul 2022, un detașament de militari execută misiunea de asigurare a legăturilor de comunicații și informatică între Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și structurile subordonate de pe teritoriul Bulgariei, aflate sub controlul operațional al acestuia.
În cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat pe teritoriul Bulgariei, militarii români își desfășoară misiunile alături de colegii din alte armate, cu care se relaționează zilnic, atât pentru îndeplinirea sarcinilor, cât și pentru petrecerea timpului liber.
Căpitanul Daniel Dumitru, comandantul Detașamentului de comunicații și informatică: Deja ne simțim ca într-o mare familie și asta se datorează în special faptului că interacționăm zilnic, participăm la activități de instruire împreună și asta ne ajută să formăm o interoperabilitate atât pe partea de comunicații, cât și pe partea de resurse umane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, acolo unde țara noastră are dislocat un număr de aproape 200 de militari. Cei mai mulți dintre ei fac parte din compania de manevră generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” din Arad, care își continuă misiunea în cadrul operației NATO KFOR. Militarii români acționează alături de partenerii maghiari în cadrul batalionului din rezerva tactică a KFOR, iar în cele aproape două luni de când se află acolo, aceștia au executat mai multe tipuri de misiuni. Cu mai multe detalii vine comandantul companiei românești, căpitanul Florin Petraș. Florin Petraș: Misiunea companiei noastre constă în asigurarea securității și stabilității în regiunea repartizată, precum și în facilitarea libertății de mișcare pentru cetățenii din acest teritoriu. În această perioadă, militarii noștri au executat patrule regulate în aria de responsabilitate pentru creșterea securității zonale, care vin la pachet cu alte sarcini specifice repartizate. Ciprian Panga (realizator rubrică): De pe uscat, ne uităm pe mare, unde puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”, nava comandant a Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor, alături de nave aparținând Forțelor Navale Canadiene și Forțelor Navale Turcești din Gruparea Navală Permanentă a NATO, au desfășurat un exercițiu naval de tip PASSEX cu două nave aparținând Forțelor Navale Japoneze, în estul Mediteranei. Detalii ne oferă comandorul Sebastian Barote, comandantul grupării. Sebastian Barote: Pe timpul interacțiunii, navele au desfășurat o serie de manevre și evoluții complexe, exerciții de reaprovizionare pe mare, de comunicații, dar și un schimb de echipaje între nave. Acest exercițiu a evidențiat importanța cooperării cu partenerii noștri la cel mai înalt nivel, iar angajamentul nostru de a păstra libertatea de navigație și de a răspunde potențialelor amenințări și-a dovedit vitalitatea pentru menținerea stabilității și securității maritime în regiune. Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot în zona misiunilor internaționale ale militarilor români și vă spun că joi, 22 august, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” a executat o ședință de tragere de noapte cu sistemele Gepard din dotare, în poligonul South Hills din Polonia. Două elemente de muniție au căzut în satul Bemowo Piskie, aflat în proximitatea poligonului, provocând pagube materiale.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima staționare a săptămânii o facem în Polonia, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO a participat săptămâna aceasta la activitățile organizate cu ocazia Zilei Armatei.
În Varșovia s-a organizat cea mai mare paradă militară din ultimii ani, participând peste 2.500 de militari și aproximativ 200 de vehicule și echipamente militare aparținând Armatei Poloneze și armatelor străine dislocate în Polonia.
Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, despre participarea militarilor români la acest eveniment: La parada militară din Varșovia am participat cu complexe antiaeriene Gepard și militari în detașamentul de defilare.
În localitățile din proximitatea bazei în care suntem dislocați am participat cu autoturisme tactice de teren, detașamente de defilare și prezentări de armament și tehnică militară.
Edi Nicola (realizator rubrică): O altă oprire o facem în Balcanii de Vest, acolo unde România și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în regiunea Kosovo, în cadrul misiunii NATO KFOR.
În acest moment, țara noastră are dislocați acolo un număr de aproximativ 200 de militari români.
Printre structurile participante la această misiune se regăsește și o structură independentă de nivel operațional, mai exact un detașament românesc al elementului național de sprijin. Recent, militarii acestui modul au participat la un eveniment în Camp Film City Pristina, în contextul aniversării Zilei Internaționale a KFOR.
Cu mai multe detalii vine căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului 2 Multinațional Operational Reserve Forces: Acest eveniment este organizat anual și are ca scop consolidarea integrării între personalul militar internațional și populația civilă, dar și promovarea diversității culturale în cadrul misiunii, ca factor de succes și dezvoltare.
Militarii elementului național de sprijin au organizat un stand de prezentare a României ce a atras un real interes din partea publicului prezent. Sute de persoane, adulți și copii deopotrivă, au interacționat mai multe ore în șir cu militarii români.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm pe continentul african, unde Detașamentul de Protecție a Forței Generat de Brigada 9 Mecanizată Mărășești își continuă misiunea în Bangui, Republica Centrafricană. Militarii români participă la misiunea Uniunii Europene de instruire a forțelor centrafricane.
Nivelul ridicat de pregătire al militarilor a fost confirmat în cadrul unei ședințe de tragere desfășurată în poligonul Camp Kasai.
Locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de Protecție a Forței: Militarii se mențin la un nivel ridicat de pregătire prin exerciții de repetiție, care au loc în tabăra Moana.
De asemenea, nivelul îl menținem prin ședințe de tragere periodice în poligonul din tabăra Kasai, localizat tot în capitala Republicii Centrafricane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime. Locotenent-comandorul Bogdan Iosif(comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane. Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU. Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite. Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate. Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima staționare din această săptămână o facem în Polonia, unde, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi.
Zilele trecute, aceștia au participat la mai multe exerciții și ședințe de tragere, atât cu armamentul individual, cât și cu complexul de tragere antiaerian Gepard. Detalii avem de la locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: De asemenea, am participat la un eveniment special organizat de școala din Bemowo Piskie, denumit „Familia și apa, sursa vieții”. La acest eveniment am participat cu un stand de prezentare de tehnică și echipament de protecție balistică, unde copiii au avut ocazia să îmbrace vesta tactică și să pornească sirena mașinii de poliție militară.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm în Balcani, unde un detașament de militari din Brigada 15 Mecanizată de la Iași participă de câteva zile la misiunea KFOR din teatrul de operații Kosovo.
Militarii români sunt integrați în comandamentul unui batalion multinațional, alături de parteneri din Albania, Bulgaria și Grecia. Batalionul nu este la prima sa participare în această regiune, aceeași structură fiind activată și anul trecut pentru aproximativ patru luni de zile.
Aflăm mai multe de la căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului Multinațional dislocat în Kosovo: Batalionul Multinațional va executa în lunile următoare o gamă largă de misiuni în aria de responsabilitate, principala misiune fiind asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii și a comunităților de aici.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Kosovo, mergem în Bosnia și Herțegovina, unde țara noastră contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii.
Principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Care sunt misiunile principale ale militarilor români ne spune locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major: Asigurarea serviciului de protecție a forței și a perimentului bazei Butmir, concomitent cu sprijinul real acordat Batalionului Multinațional.
Militarii din cadrul companiei au participat la exercițiu multinațional Combine Response 24. Comanda companiei a primit mulțumiri din partea Comandamentului Eufor și cel al Batalionului Multinațional pentru modul exemplar în care militarii din subordine au executat misiunile primite.
Edi Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval și o grupă de operatori pentru forțe speciale la bord, participă la operația navală sub egida Uniunii Europene EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană, până în cea de-a doua jumătate a lunii iulie.
După o escală în portul Souda, Grecia, de refacere a capacității de luptă, fregata a plecat într-o nouă misiune de patrulare. Detalii ne oferă comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei „Regina Maria”: Fregata „Regina Maria”, alături de nava comandant ITS Paolo Thaon di Revel, a Forțelor Navale ale Italiei și nava HS Kanaris, a Forțelor Navale ale Greciei, execută supravegherea și monitorizarea liniilor de comunicații, participă la crearea unei imagini maritime recunoscute reale, contribuind astfel la îndeplinirea sarcinii esențiale a operațiilor EUNAVFOR MED „IRINI”, și anume combaterea traficului ilegal de armament spre și dinspre Libia.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria și Polonia. Șeful statului major al apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă România și Armata României în fața partenerilor și aliaților. Vlad Gheorghiță: Sunteți ambasadori ai României și vă rog să nu uitați acest lucru nici un moment. Vă desfășurați activitatea într-un mediu de securitate destul de complex. Și eu, personal, sunt mai mult decât convins că o să vă ridicați la nivelul așteptărilor noastre, pentru că aveți un nivel de pregătire foarte ridicat. Vă aflați, marea majoritate dintre dumneavoastră, într-o perioadă de rotații ale contingentelor. Drept urmare, vă invit să vă mențineți un nivel ridicat de vigilență și să vă creșteți capacitatea de reacție, astfel încât să vă puteți îndeplini misiunile oportun. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Bosnia și Herțegovina, România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Rotirea detașamentelor românești tocmai s-a încheiat. Mai multe informații am aflat în cadrul videoconferinței de la șeful de stat major al misiunii EUFOR ALTEHA, generalul de brigadă Ovidiu Lungu. Ovidiu Lungu: Din perspectiva activităților desfășurate de contigentul național care a terminat rotația, atât comandatul EUFOR, cât și comandantul operației, generalul Cottereau, au apreciat pozitiv modul de executare a misiunilor încredințate companiei de stat major din batalionul multinațional, precum și performanța personalului de stat major din cadrul Comandamentului EUFOR. Pentru contigentul care doar a intrat în teatrul de operații, în prezent execută instruirea pentru realizarea capacității operaționale finale. Ciprian Panga (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari. Noutățile au fost aduse de maiorul Cristian Leopa. Cristian Leopa: Situația generală de securitate din provincia Kosovo se menține relativ stabilă, ușor tensionată în nordul Kosovo. Nivelul de amenințare la adresa securității și libertății de mișcare se menține în general scăzut, dar mediu în nord, cu potențial de deteriorare în cazul apariției unor factori destabilizatori care ar putea conduce la deteriorarea rapidă a situației de securitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i, ca și de acum înainte, să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza. Angel Tîlvăr: Mă bucur că aveți lucrurile în atenție și că aveți o înțelegere a situației care să ne permită și nouă, dar și dumneavoastră, să luați cele mai bune decizii în funcție de evoluție. Mă bucur că toată lumea e sănătoasă și că vă îndepliniți cu onoare și cu competență misiunea. Vă doresc sărbători pascale cât se poate de bune! Vă rog să transmiteți și familiilor dumneavoastră de acasă că se bucură de aprecierea și de respectul nostru.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde la nivelul detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, din cadrul grupei de luptă NATO, au început activitățile specifice de predare-primire a funcțiilor, a tehnicii și echipamentelor militare din dotare.
Detalii ne oferă locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a: Săptămâna aceasta a fost plină de activități la nivelul detașamentului nostru, în special pe partea de predare-primire a misiunilor și atribuțiilor specifice din cadrul battle grupului NATO, în paralel cu predare-primirea tehnicii și a echipamentelor militare din dotare, către noii noștri colegi din detașamentul de apărare antiaeriană, rotația a XV-a „Sky Guardians”.
Edi Nicola (realizator rubrică): Coborâm Balcanii de Vest, acolo unde, alături de militarii detașamentelor românești care participă la misiunea NATO a forțelor din Kosovo, se află și elementul național de sprijin. Rotația a II-a generat de Brigada 122 Logistică „Muntenia” din București.
Aceasta asigură din octombrie anul trecut, suportul logistic pentru participanții la misiune. În același timp, este pregătit să intervină și atunci când militarii din țară urmează să fie trimiși într-un timp foarte scurt în Balcani.
Pe lângă activitățile specifice, aceștia sunt implicați și în competiții sportive între națiunile participante.
Căpitanul Florin Sîrbu, ofițer de stat major în cadrul ENS: Sunt organizate activități sportive, turnee de fotbal, de volei, în care au fost invitate toate celelalte națiuni dislocate în baza din Kosovo. Chiar pot să spun că românii au obținut locul I la turneul de fotbal în care au fost implicate șapte națiuni, cu echipele lor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Balcani, unde, dincolo de sarcinile pe care le au de îndeplinit într-un teatru de operații, participanții la EUFOR ALTHEA au parte și de momente în care spiritul competitiv iese la iveală, mai ales când se află într-un mediu multinațional.
Militarii români s-au angrenat într-o competiție sportivă de renume din orașul Mostar, care a constat într-o alergare pe o distanță de 21 km, unde au obținut rezultate foarte bune.
Datorită prezenței lor și a acțiunilor pe care le desfășoară în aria de responsabilitate, Bosnia și Herțegovina este în prezent un loc mai sigur.
Locotenentul Artur Diaconeasa, comandant pluton: Specificul misiunii este unul destul de punctual. Activitatea este doar în zona asta de protecție a forței. Ne-am făcut o imagine destul de bună în acest teatru de operații. În majoritatea cazurilor ne executăm foarte bine misiunile.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa, mergem pe continentul african, unde rezoluția Consiliului de Securitate ONU privind femeile, pacea și securitatea se aplică și în cadrul misiunii de consiliere strategică și educație pentru forțele armate ale Republicii Centrafricane.
Militarii români, care fac parte din pilonul educațional în baza militară din Bangui, au reușit să implementeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene privind drepturile omului, dar și egalitatea de gen.
Maiorul Alina Stoian, consilier de gen: Activitatea mea se concentrează pe sprijinirea pilonului de educație și consiliere strategică în domenii non-operaționale precum: drepturile omului, drept internațional umanitar, dreptul conflictelor armate, integrarea perspectivei de gen în activitățile militare, protecția civililor, protecția copilului.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2023, 15:23
Teodora Mazere (realizator rubrică): Spiritul sărbătorilor de iarnă își face simțită prezența și în bazele militare internaționale în care acționează militarii români.
Așa se face că artileriști antiaerieni dislocați în Polonia au devenit ajutoarele lui Moș Crăciun, participând la refacerea bibliotecii școlii primare din Bemowo Piskie, reușind astfel să aducă zâmbete pe chipurile copiilor.
Cu vești din Polonia vine comandantul Detașamentului de apărare antiaeriană Gheparzii transilvani, maiorul Radu Iancu:Finalul săptămânii a venit cu o nouă provocare pentru militarii detașamentului.
Aceștia au participat la competiția Sania lui Moș Crăciun, organizat la nivelul grupului de luptă, competiție care a îmbinat spiritul sărbătorilor cu instrucția și sportul.
Continuăm pe aceeași temă a sărbătorilor de iarnă. Țin să transmit familiilor militarilor din cadrul Detașamentului, mulțumiri pentru sprijinul necondiționat și să le urez sărbători minunate.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Coborâm în Balcani și ajungem în Kosovo, unde acționează Elementul național de sprijin generat de Brigada 122 logistică Muntenia, structură ce are un rol deosebit de important în cadrul operației KFOR.
Specialiștii români care încadrează acest modul asigură sprijinul logistic pentru toate structurile românești dislocate în regiunea Kosovo. În prag de sărbători, îl ascultați pe plutonierul major George Turtoi, subofițer în cadrul elementului național de sprijin: Sărbătoarea Crăciunului ne găsește departe de casă în teatrul de operații Kosovo.
Cu această ocazie vreau să transmit urări de bine și sănătate familiei mele, prietenilor, colegilor atât din teatrele de operații cât şi din ţară. Vă doresc un Crăciun binecuvântat!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimul popas de astăzi îl facem în Republica Centrafricană acolo unde Uniunea Europeană desfășoară misiunea European Union Training Mission de instruire militară pentru susținerea reformei apărării.
Începând cu luna octombrie, comanda misiunii este asigurată de către generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Reprezentanții Armatei României la această misiune, în cooperare cu reprezentanți ai instituțiilor internaționale, participă la procesul de pregătire a militarilor din țara gazdă, cât și la planificarea, organizarea, respectiv conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate.
Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, ofițer în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană: În această perioadă specială, simt cu atât mai mult importanța familiei și a prietenilor și, chiar dacă distanța ne desparte geografic, spiritul Crăciunului ne aduce împreună în gândurile noastre. Vă doresc din inimă să aveți parte de sărbători pline de bucurie, fericire și momente de neuitat!
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 13:05
Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD. Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.
Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.
Edi Nicola (realizator rubrică): În contextul acțiunilor organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României, echipele de comandă ale structurilor românești dislocate în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, Bulgaria și Polonia au participat la o videoconferință cu ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, cu fostul șef al Apărării, generalul Daniel Petrescu, și cu actualul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Dialogul cu echipele de comandă ale detașamentelor dislocate în teatrele de operații a reliefat că starea moralului este foarte bună, iar relațiile de cooperare cu militarii aliați și parteneri se mențin la un nivel excelent.
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale:Mă bucur că starea de spirit și moralul sunt foarte bune. Vă doresc la mulți ani și să vă felicit cu ocazia Zile Naționale pentru misiunile pe care le îndepliniți.
Am un cuvânt și pentru familiile voastre care sunt private de prezența voastră într-o perioadă în care sărbătorile ne trimit spre familie și ne țin în mijlocul familiilor.
Îmi exprim aprecierea și pentru această formă de sacrificiu pe care o faceți pentru a vă servi țara și, la rândul meu, să vă doresc la mulți ani și sărbători cu bine tuturor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Țara noastră are cea mai importantă contribuție cu militari la misiunea Uniunii Europene de sprijin pentru autoritățile centrafricane în domeniile consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate, asigurând și comanda EUTM la nivel de general de brigadă. Detalii despre situația din zonă ne oferă comandantul EUTM, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan:Dacă ne referim la situația de securitate din perioada similară a anului trecut, se poate observa o scădere destul de semnificativă, atât în ceea ce privește numărul evenimentelor, cât și amploare acestora. Două ar fi cauzele care au dus la acest lucru.
În primul rând, forțele armate centrafricane au ajuns la grad de maturitate care le permite să controleze mai bine situația de securitate, iar în ceea ce privește grupurile armate, în mare parte dintre acestea au aderat la Acordul de Pace.
Edi Nicola (realizator rubrică): Fostul șef al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a apreciat rolul pozitiv al militarilor români din teatrele de operații, subliniind maturitatea de care aceștia dau dovadă în modul exemplar de îndeplinire a misiunilor.
Generalul Daniel Petrescu:Am fost implicat în operațiile executate de Armata României din 1995 încoace.
Prin participarea contingentelor, dumneavoastră dați măsura profesionalismului Armatei României, iar măsura pe care o dați în acest moment este una despre care putem să fim mândri.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aflat la început de mandat, actualul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cunoaște foarte bine nivelul de pregătire al militarilor români.
Generalul Gheorghiță Vlad:Sunteți foarte bine pregătiți, aveți experiența corespunzătoare pentru a vă duce misiunile la bun sfârșit. Aveți grijă de oamenii din subordine!
Vă doresc din tot sufletul să vă întoarceți acasă cu echipa completă. Nu uitați că sunteți ambasadori ai României în țările în care vă desfășurați acum activitatea.
Edi Nicola (realizator rubrică): În prezent, aproximativ 800 de militarii români se află în misiuni și operații sub comandă sau sub mandat NATO, Uniunea Europeană și ONU.
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi plină astăzi. Vizită la Vânătorii de Munte, vizită aici, în cadrul Academiei Forțelor Aeriene, dar și la DRESMARA. Cum i-ați găsit pe militarii brașoveni, fie că sunt din Forțele Terestre, fie că sunt studenți ai Forțelor Aeriene? Mircea Geoană:În primul rând, La mulți ani Vânătorilor de Munte! Este o sărbătoare frumoasă, e un grup de elită al Armatei Române, al NATO. Știm cu toții că lucrurile niciodată nu sunt perfecte, tot timpul e nevoie de mai mult, dar aş spune că starea de spirit este bună și m-am bucurat să pot asculta ceea ce spun și comandanții, dar aş spune şi că este și un sentiment de anticipație, un sentiment de complexitate, de recunoaștere a faptului că lumea este complicată și că avem nevoie de armata noastră mai mult decât oricând. Avem nevoie să investim în armată, avem nevoie să investim în NATO și le spuneam celor de la Vânători de Munte, că vorbeam cu comandatul suprem aliat, generalul Cavoli, care este vânători de multe, dânsul – e ‘mountain’ – și că intrăm într-o etapă mult, mult mai intensă, mai complexă și sunt convins că și militarii brașoveni, din orice armă și în orice direcție, își vor face în continuare datoria.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră colaborarea dintre Armata României, dintre militarii români și partenerii NATO, în situația actuală a acestui mediu de securitate? Mircea Geoană:România în NATO este o țară foarte influentă și foarte respectată și dincolo de poziția mea, este, efectiv, o țară care a demonstrat de-a lungul anilor, în toate misiunile și operațiunile noastre, acum, cei mai mulți dintre militarii din Bosnia sunt români, când am activat rezerva strategică pentru Kosovo, cine a răspuns la apel: românii și britanicii. În Afganistan, în Irak, în multe alte locuri. Deci România este o țară influentă. În schimb, ce se întâmplă? Pe de o parte, suntem în faza de implementare a noilor planuri de apărare și descurajare, aprobată la Vilnius de liderii noștri, ceea ce înseamnă că intrăm într-o etapă mult mai complexă și mult mai masivă de investiții în apărare și descurajare. Iar faptul că România, la conferințele succesive de generare de forțe, pentru că ai planuri, trebuie să pui și forțe și resurse, a alocat o mare majoritate a resurselor naționale, reprezintă pentru NATO un lucru foarte bun. Putem conta pe România, dar și pentru România este un lucru foarte bun, pentru că, având toate forțele aproape parte din sistemul NATO, va trebui să le duci pe toate la nivel NATO. Ceea ce este o veste bună pentru toate sub-segmentele Armatei române, indiferent de armă, indiferent de geografie, indiferent de specializare, sau de grad, sau de funcție. Unde trebui să fim foarte, foarte atenți, este că în jurul nostru lumea este complicată, în est război, în sud tulburare, în alte zone competiție și rivalitate geopolitică. De aceea trebuie să fim foarte atenți, cu o logică de 360° și revenind la România, România își redescoperă vocația sa multiregională. România nu este doar o țară de Flanc estic sau doar o țară la Marea Neagră. Este o țară care are și Balcanii, are și Europa Centrală, are și Orientul Mijlociu în raza de acțiune, are și Caucazul relativ aproape, are Moldova și Ucraina ca vecini direcți. De aceea, cred că în viitor anticipez ca rolul strategic al României să se amplifice. Este o veste bună pentru România. Este o veste bună pentru militarii noștri. Este o veste bună pentru cetățenii României, pentru că vom fi mai protejați și mai influenți.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră contribuția forțelor armate la asigurarea unui mediu de securitate în zona Mării Negre, dar și la nivel global? Mircea Geoană: Este un efort de echipă. Alianța Nord-Atlantică este, cum să spun, sunt mușchetarii în forma cea mai frumoasă a expresiei unul pentru toți și toți pentru unu. De aceea, eu aș spune că ceea ce face România este extrem de valoros, dar pentru a putea răspunde unei complexități masive a zonei Marii Negre, rămâne complicat. E o zonă complicată, zonă de interes strategic pentru NATO. Va trebui să ne gândim la România și Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu a devenit operațional. Trebuie să lucrăm foarte, foarte bine cu aliații noștri din regiune, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Turcia, în sud, cu partenerii noștri din Moldova și din Ucraina și, evident, cu aliații noștri principali din Occident, cu care lucrăm deja foarte foarte bine. Ciprian Panga ( reporter): Ați vorbit mai devreme despre tehnologie, despre viitor. Cum vedeți viitorul Armatei române în momentul acesta?
Mircea Geoană:Aș vrea ca acum și în viitor Armata română să poată să fie capabilă să lupte alături de aliatul american, indiferent de circumstanțe, să fie capabilă tehnologic să lupte cu aliatul cel mai sofisticat, să fie capabilă să aibă doctrină militară și pregătire profesională de acel nivel. De aceea, ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni. Pentru că până la urmă, oricât cât de multă tehnologie ai cumpăra, tot oamenii sunt importanți și aici, la Brașov, am văzut colective și un colectiv de militari și comandanţi și cadeți care mă fac să fiu foarte încrezător în viitorul României. Ciprian Panga ( reporter): O ultimă întrebare, domnule secretar general adjunct. Ați vorbit despre oameni, ați vorbit foarte frumos. Se pot simți românii la momentul acesta în siguranță, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru? Mircea Geoană:Da, da și da. Da, în primul rând, pentru că suntem în NATO. Har Domnului că suntem în NATO – și nu o spun ca omul care și-a dedicat toată tinerețea și viața mea publică, și politică, și diplomatică ancorării României în Occident, și în NATO, și în Uniunea Europeană, dar spun pentru că suntem într-o zonă în care România este mai relevantă strategic decât oricând. Luăm măsuri suplimentare de protejare, nu avem riscuri de natură externă la securitatea națională. Mai este un lucru interesant, România este o țară foarte stabilă în plan intern. Eu nu spun că lucrurile sunt grozave peste tot, sunt multe probleme și lumea este nemulțumită în multe aspecte socio-economice, dar România, din punct de vedere ordine publică, din punct de vedere stabilitate internă, este o țară predictibilă și liniștită. Deci, încă o dată, nici din interior nu văd lucruri care să ne preocupe, iar riscul de contaminare de conflicte regionale, este, de asemenea, luat împreună cu NATO și UE. Avem în continuare tensiuni în Kosovo, în Bosnia mai apar chestiuni, în zona Mării Negre avem dificultăți, dar eu spun românilor să aibă încredere în alianța noastră și să ne facem treaba. E multă treabă de făcut pentru a întări economia, pentru a întări societatea, pentru a întări instituțiile, dar din punct de vedere securitate națională și și liniște și ordine publică, cred că România este printre cele mai sigure țări din Europa.
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:56
Teodora Mazere (realizator rubrică): În contextul acțiunilor organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, echipele de comandă ale structurilor românești dislocate în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, precum și cele ale detașamentelor din Bulgaria și Polonia, au participat la o videoconferință cu ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
Agenda convorbirilor a cuprins informări ale militarilor privind preluarea misiunilor, integrarea în structurile multinaționale, precum și despre condițiile de cartiruire și muncă.
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, le-a transmis militarilor aflați în misiuni internaționale faptul că modul în care își îndeplinesc misiunile contribuie zi de zi la întărirea profilului de securitate și a prestigiului României în plan internațional.
Totodată, le-a adresat mulțumiri familiilor militarilor care îi susțin necontenit: Mă bucur că ni s-a raportat că, în funcție de specificul fiecărei zone în care activează, militarii români reprezintă piloni de stabilitate.
În Bosnia, de exemplu, avem cea mai puternică reprezentare din punct de vedere numeric.
De asemenea, în Kosovo, partenerii și colegii mei vorbesc întotdeauna la superlativ de activitatea militarilor români și mă bucur că și acolo militarii români își fac datoria așa cum își fac datoria și în Bulgaria sau, mai nou, în Republica Centrafricană, o zonă care merită atenția noastră și unde, iată, România este prezentă și face o treabă foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): A fost ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
Continuăm seria veștilor de la colegi aflați în misiuni externe, iar primele noutăți le aflăm din Kosovo, acolo unde NATO și-a întărit recent forța de acțiune în zonă prin suplimentarea efectivelor cu un contingent format din 200 de militari britanici și 130 de militari români.
La două săptămâni de la sosirea în acest teatru de operații, Vânătorii de Munte desfășoară misiuni alături de partenerii NATO, în vederea menținerii unui mediu sigur și stabil, cât și pentru asigurarea libertății de mișcare a tuturor locuitorilor.
Cu ocazia Zilei Armatei României, colegii noștri au fost felicitați de către camarazii din celelalte armate.
Martha Nigrelle:Sunt locotenent-colonel Martha Nigrelle, ofițer în cadrul Armatei Statelor Unite ale Americii. Este o onoare să particip la această misiune alături de camarazii din România. De Ziua Armatei Române, le urez tuturor: La mulți ani!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani poposim în Polonia, unde continuă procesul de predare-primire a misiunii între cele două detașamente românești. Zilele acestea s-au făcut recunoașteri în poligoanele de instrucție și în zonele de desfășurare a prezentărilor de tehnică.
Pe lângă ceremonia dedicată Zilei Armatei, colegii noștri au participat la o vizită oficială organizată de către Ambasada României din Polonia, vizită la care au avut invitați aliați americani și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO și din cadrul națiunii gazdă, Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima oprire o facem în baza Hohenfels din Germania, acolo unde militarii detașamentului românesc, participant la exercițiul „Combine Resolve XIX”, au sărbătorit Ziua Armatei prin muncă, ei fiind angrenați într-o simulare a unei lupte reale, bazată pe un scenariu fictiv, al cărei obiectiv a fost perfecționarea deprinderilor militarilor în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
Participarea la exercițiu constituie o oportunitate reală de a dezvolta relații de cooperare cu structuri din cadrul NATO și asigură capacitatea de reacție la nivel tactic, precum și perfecționarea capabilităților de dislocare și instruire în comun
Ciprian Panga (realizator rubrică): Consiliul Nord-Atlantic a autorizat suplimentarea forțelor pentru gestionarea situației curente din Balcanii de Vest.
România va disloca în perioada următoare o subunitate de nivel companie în cadrul operației NATO-KFOR din Kosovo. Până atunci, un modul de militari români din Brigada 15 Mecanizată a ajuns în baza militară Bondsteel din Kosovo în aceeași misiune a Alianței Nord-Atlantice.
Militarii noștri își desfășoară misiunile în cadrul comandamentului Batalionului 2 Multinațional, care face parte din forțele rezervei operaționale NATO și mai are în componență parteneri din Grecia, Bulgaria și Albania.
KFOR este o operație de menținere a păcii în Kosovo, condusă de NATO din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.
Detalii ne aduce din Kosovo căpitanul Andrei Vicol:Militarii români s-au integrat cu succes în cadrul comandamentului multinațional și lucrează foarte bine alături de partenerii din această structură.
Faptul că ne desfășurăm activitatea în acest comandament format din mai multe națiuni reprezintă pentru noi o mare provocare, dar, în același timp, și un real succes în ceea ce privește capacitatea de a acționa în mod eficient și de a lua decizii împreună.
Rolul forței militare este acela de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii și a comunităților de aici.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria”, având la bord un elicopter IAR 330 Puma NAVAL și un detașament de operatori pentru forțe speciale, participă în Marea Mediterană la operația NATO „Sea Guardian”, care este o operație de securitate maritimă lansată la Summitul de la Varșovia din iulie 2016 și care are ca scop consolidarea capacității de securitate, sprijinul pentru conștientizarea situației și a imaginii maritime din zona de sud a NATO și combaterea terorismului în Marea Mediterană.
Detalii despre misiunile pe care nava le-a executat aflăm de la comandorul Alexandru Mitel, comandantul fregatei „Regina Maria”: În acea săptămână, nava a parcurs peste 4.000 de mile marine, aproximativ 7.500 de kilometri, a interogat peste 150 de nave comerciale posibil suspecte și a executat vizite de promovare a Alianței NATO și a operației „Sea Guardian” la trei nave comerciale.
În același timp, s-au executat activități de instrucție pentru menținerea nivelului ridicat de pregătire al echipajului, al elicopterului IAR 330 Puma NAVAL, dar și a grupei de forțe pentru operații speciale. Am executat și trageri specifice pentru apărarea apropiată a navei.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de Fier”, împreună cu ceilalți aliați din cadrul grupului de luptă NATO, au participat la sediul Brigăzii 15 Mecanizată la ceremonia de predare-primire a comenzii și drapelului de luptă al unității.
La acest eveniment au fost prezenți, pe lângă numeroși reprezentanți ai sistemului național de apărare și ai autorităților publice locale poloneze, și reprezentanții NATO din cadrul marilor unități de pe teritoriul națiunii-gazdă.
Ceremonialul a fost organizat în prezența comandantului Diviziei 16 Mecanizată, generalul de brigadă Wojciech Ziolkowski, care, pe parcursul desfășurării festivității, a oferit numeroase distincții și embleme de onoare militarilor din cadrul brigăzii, pentru modul ireproșabil de îndeplinire a misiunilor încredințate, în special a celor desfășurate la nivelul întrunit cu militari din cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea tuturor aliaților și cu desfășurarea unui static display pentru invitații prezenți la eveniment.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde, de mai bine de patru luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Aeroncitas, generat de Batalionul 348 – Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, au preluat misiunea. Zilele trecute, militarii români au executat trageri cu armamentul de infanterie din dotare, pe timp de zi, în poligonul Fred Rain, din proximitatea bazei. Cu detalii vine căpitanul Alin Șerban, ofițer de legătură în cadrul Detașamentului. Alin Șerban: La această activitate i-am avut invitați și pe aliații croați, care au rămas surprinși de precizie și acuratețea armamentului la țintă. De asemenea, am organizat și ne-am în trecut într-o competiție „Cel mai bun trăgător”, fiecare dintre noi având ca principalul obiectiv obținerea unui punctaj cât mai mare, demonstrarea abilităților de a nimici un număr cât mai mare de timp. Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, iar din Polonia coborâm în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militarii români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii „EUFOR ALTHEA”. Detașamentul românesc se află sub comandă operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și este integrat în Batalionul Multinațional. Cum sunt văzuți militarii români în rândul populației civile, dar și al aliaților – ne spune căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei de Manevră rotația a III-a.
Alexandru Călin:Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina. Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional. Noi am făcut doar să continuăm această tradiție și acest standard ridicat. Parte din militarii mei au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan. Dar, după cum bine știți și dumneavoastră, nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul european facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Mandatul observatorilor români este de un an de zile. Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite. Adrian Stoian:Situația în momentul de față este foarte liniștită, nu au mai fost probleme majore, doar incidente minore. Din acest motiv, noi monitorizăm fiecare zonă care ne-a fost repartizată și încercăm pe cât posibil să discutăm și cu populația și să vedem care este situația pe fiecare zonă în parte. Avem câte o arie de responsabilitate pe fiecare grup.
Edi Nicola (realizator rubrică): România și Portugalia au predat Italiei, zilele trecute, în baza aeriană din Siauliai, Lituania, conducerea celei de-a 63-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice, desfășurată sub comandă NATO. Cele două națiuni aliate au lucrat împreună timp de patru luni, detașamentul român asigurând misiunea de poliție aeriană întărită, iar detașamentul portughez misiunea de poliție aeriană. În cadrul ceremoniei de predare-primire comandorul Cosmin Vlad, comandantul detașamentului românesc, Carpathian Vipers, și maiorul Tomás Virgilio, comandantul detașamentului portughez, au predat, în mod simbolic, aliaților italieni Cheia Spațiului Aerian Baltic. Chiar reprezintă un simbol și o garanție a angajamentului NATO de a asigura protecția și integritatea statelor membre în fața oricărei posibile amenințări aeriene. Comandantul detașamentului, Carpathian Vipers, comandorul Cosmin Vlad: La finalul misiunii pot afirma cu mândrie că prima dislocare într-un teatru de operații a avioanelor de luptă F 16 a fost o reușită și un etalon pentru viitoarele misiuni ale forțelor aeriene. Îi felicit pe această cale pe toți militarii detașamentului Carpathian Vipers. Raportăm misiune îndeplinită.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar participă la misiunea de menţinere a păcii EUFOR ALTHEA. Detaşamentul românesc se află sub comandă operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apării şi este integrat în Batalionul Multinaţional. Acesta are în componenţă patru companii de manevră şi un pluton în subordinea comandantului. Una din misiunile derulate în teatrul de operaţii este menţiunea de QRF pentru companiile aflate în arie. Ce înseamnă acest lucru, aflăm de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul companiei de manevră rotaţia a treia. Căpitanul Alexandru Călin: QRF este o prescurtare de la Quick Response Force, adică o forță de intervenție rapidă. Cât timp o companie se află în arie, executând patrule și situația se înrăutățește, noi intervenim pentru a sprijini acea companie. Tot pe o săptămână se întinde și această misiune.
Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest a avut loc, la sfârșitul lunii iulie, inaugurarea sediului Elementului Național de Sprijin dislocat în Kosovo. La activitate au participat locțiitorul comandantului KFOR, general de brigadă József Szpisják, personal din statul major, reprezentanți ai națiunilor cotributoare, precum și șeful misiunii diplomatice române din Kosovo, domnul Alin Nicușor Ciocănea. Generalul de brigadă József Szpisják și-a exprimat recunoștința pentru efortul depus de către personalul român dislocat în Kosovo, arătându-se în același timp impresionat de punerea în funcțiune într-un timp foarte scurt a unei facilități de lucru pe un sistem modular de containere. Această facilitate oferă spații moderne de lucru pentru personalul NFs Kosovo, precum și posibilitatea ca personalul contingentului român să se conecteze la rețelele de comunicații Armatei Române!
Virgil Bălăceanu: România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest
Săptămâna trecută, pe frontul din Ucraina a fost pornită contraofensiva armatei ucrainene, cu intenția de a crea un culoar spre Marea Azov.
Au fost recucerite câteva localități și, în ciuda pierderilor cu care Rusia nu a ezitat să se laude, în presă sunt înregistrate victorii importante.
Cu toate acestea, operațiunea abia începută se anunță a fi una de durată. Situația de securitate din Europa este afectată și de tensiunile din Kosovo.
NATO a anunțat deja sporirea forțelor din zonă, iar Uniunea Europeană anunță sancțiuni. Toate acestea, la „Interviul săptămânii”, cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Realizator: Sonia Raicu.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, bine ați venit la Radio. De o săptămână, iată, este în desfășurare contraofensiva pe frontul ucrainean.Este un moment care a fost așteptat, a fost anunțat. Trăim în această perioadă în care și războiul se poartă cumva, dacă ne putem permite să spunem, televizat, anunțat în presă, iată că a început. De ce acum?
Virgil Bălăceanu:Pentru că a venit vara, pentru că solul se usucă și este favorabil desfășurării acțiunilor, mai ales teren deschis sau în localități mai mici. Este o necesitate din punctul acesta de vedere, condiționată de folosirea tehnicii de luptă grele.
De altfel, se ma enționează că un succes parțial al acțiunilor ofensive ale ucrainienilor, nu vorbim de o contraofensivă în sine, dar vorbim de preluare inițiativei de către Ucraina și de desfășurare de acțiuni ofensive sau le putem desemna ca și contra-atacuri, în acest moment.
Este o primă etapă a contra-ofensivei și menționau că un succes parțial se datorează și faptului că au intervenit ploile acum inclusiv ceața, ceea ce nu a permis o acțiune mai de amploare.
Ar fi unul din motive, însă sunt mai mulți factori care trebuie luați în considerare. Să ne centrăm un pic pe zone geografice pe înțelesul tuturor. Dacă în zona Donbasului acțiunile au continuitate mai ales pe Bahmut și putem caracteriza Bahmutul ca Frontul de est, acțiunile de contraatac ale ucrainienilor desfășurându-se de ceva timp și un anumit succes, adică ei continuă înaintarea și reușesc. E adevărat vorbim de o ofensivă foarte scăzut, acțiuni la nord și la sut. Ucrainienii vor să recucerească Bahmutul.
Probabil există o misiune de încercuire a grupării de forțe rusești. Sunt forțe regulate. Wagnerul s-a retras și în felul acesta fie să-i oblige pe ruși să se retragă, fie să ducă lupta în încercuire, ambele situații fiind defavorabile rușilor. Totodată în zona înspre Zaporojjie, la granița dintre oblast Zaporojjea și Donețk au fost reluate acțiunile ofensive ale ucrainienilor la o anumită distanță de Uhledar.
Acțiunile de luptă de o parte și de alta au fost intense tot timpul la vest de Donețk. Mă refer la asaltul asupra Vuhledarului, Marinka și Avdiivka acuma sunt centrate mai ales de la vest de Vuhledar, în apropiere de o localitate mai mare care se numește Velyka Novosilka. La sud de această localitate ucrainienii au reușit să cucerească patru până la cinci localități care nu sunt localități mari, sunt sate.
Deci avem acțiuni în est, în Bahmut. Am avea acțiuni în sud-est în apropiere de Vuhledar și au deschis o nouă direcție în sud, în zona Zaporijjea. Zaporijjea este zona desemnată ca cea mai favorabilă pentru executare a unei contra-ofensive, în sensul în care o reușită a ucrainienilor ar însemna tăierea culuarului terestru dintre Crimeea și Donbas.
Axa generală este Zaporijjea-Melitopol, dar la această dată ucrainienii acționează undeva în apropierea unei localități Poriziv și la vest de această localitate. Din datele pe care le obținem pe surse deschise, fără doar și poate, se pare că au reușit să cucerească câteva sate la vest de Orikhiv. Scopul este să înainteze de la Orikhiv înspre Tokmak, pentru că de la Tokmak se deschid direcții favorabile înspre Melitopol.
Deocamdată acțiunile sunt centrate în încercarea de a sparge linia de apărare a rușilor. Se pare că nu este cea mai puternică linie de apărare și linia de apărare atât în zona de sud cât și în zona de sud-est. Liniile de apărare puternic fortificate ar fi mai în interior. În mod sigur ucrainienii au determinații din acest punct de vedere.
Acțiunile sunt însă dificile. Se acționează, iată, pe mai multe direcții, iar pe de altă parte, mai ales în zona de sud, pe axa Zaporojjie-Melitopol, rușii au reușit, pentru că au avut la dispoziție mai bine de nouă luni de zile să consolideze foarte bine apărarea, să execute lucrări de fortificație, lucrări genistice, câmpuri de mine, pregătire a rezervelor pentru a executa contraatacuri împotriva grupării de ofensivă a ucrainenilor, pregătite din timp, ceea ce constituie un avantaj pentru ruși.
Probabil, ucrainenii testează care ar fi direcția sau două direcții cele mai favorabile pentru a-și concentra efortul.
Sonia Raicu (realizator): Asta era și întrebarea mea, de ce aceste acțiuni de luptă se desfășoară pe mai multe direcții? Și mai este un aspect, iată, analiștii militari apreciază că este o premieră în această contraofensivă, este pentru prima oară când într-un război modern se încearcă o străpungere a unui dispozitiv fortificat fără acoperire aeriană și împotriva unui adversar care, iată, beneficiază de drone de supraveghere, aviație, sisteme de război electronic.
Virgil Bălăceanu:Este un dezavantaj pentru ucraineni, pentru că ei nu reușesc nicio acoperire aeriană corespunzătoare, nici sprijin aerian pentru acțiunile terestre.
De aici, probabil și ritmul foarte scăzut de ofensivă și chiar unele pierderi semnificative. Le-aș remarca pe cele de pe frontul de sud, din zona Zaporojjie, unde se pare că rușii au reușit să distrugă inclusiv tancuri Leopard și mașini de luptă ale infanteriei Bradley.
Sonia Raicu (realizator): S-au și lăudat cu imagini cu aceste blindate capturate, în presa lor. Dar iată că au ajuns și în presa internațională.
Virgil Bălăceanu: Da, dar este, pe undeva, firesc, pentru că nu există un mijloc de luptă infailibil. Acțiunea rușilor, mai ales pentru lovirea antitanc a acestor mijloace, s-a realizat prin folosirea elicopterelor, mai ales elicopterele de tip K-52 – și elicopterele K-52 pot să execute aceste misiuni din adâncime, de deasupra teritoriului pe care îl controlează rușii.
Neavând aviație, este greu să lovească aceste elicoptere. Sigur că ele pot fi lovite și cu sistemele de apărare antiaeriană. Și aici, Ucraina are o problemă, pentru că a trebuit să distribuie sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă atât pentru continuarea apărării localităților mari, a sistemului energetic, a economiei, mai ales a întreprinderilor din industria de apărare și, sigur, să asigure mijloace și pentru grupările de contraatac.
Sonia Raicu (realizator): Este speculat în presă și faptul că aceste tancuri Leopard sunt de mai multe generații și folosesc diferite tipuri de muniție, care nu ajung.
Virgil Bălăceanu: Nu cred că s-a ajuns la un deficit din punct de vedere al muniției, pentru că acțiunile nu sunt de amploare. Este foarte probabil să apară un deficit de muniție pe măsură ce acțiunile de luptă vor continua, iar tancurile Leopoard folosite, da, au niște caracteristici diferite, dar nu sunt esențiale, adică mă refer la diferențele între Leopard 2A4 și Leopard 2A6.
Problema acum este problema blindajului. Nu știm dacă aceste tancuri – din imagine e clar, și tancurile și mașinile de luptă au fost distruse – dar în luptă poate să apară și situația în care mijlocul de luptă este avariat, nu îl pierd, nu rămâne în mâna dușmanului, îl evacuez din zona respectivă a acțiunilor militare și îl pot repune în funcțiune.
Mai problematic este atunci când mijlocul de luptă este distrus, iar distrugerea înseamnă inclusiv nimicirea forței umane care acționează pe aceste mijloace de luptă. Nu știm dacă în cazul imaginilor prezentate de către ruși, echipajele și grupele de infanterie de pe mașinile de luptă ale infanteriei, echipajele de pe tancuri au fost nimicite sau au reușit să părăsească tehnica care a fost lovită.
Problemele sunt complexe din punctul acesta de vedere. Ele sunt într-o etapă de început, pentru că m-ați întrebat de ce acum. Avem în față lunile de vară și lunile de început de toamnă.
E perioada cea mai favorabilă pentru desfășurarea acțiunilor ofensive și în mod sigur vom asista la o vară lungă și fierbinte la propriu și la figurat.
Sonia Raicu (realizator): Aceasta era și întrebarea mea către dumneavoastră. Cât va dura? Este clar că acțiunile Armatei Ucrainei vor merge mai departe, pentru că doresc să își recucerească teritoriile ocupate acum un an şi jumătate, iată, a trecut și se pare că spiritele se tot încing pe lângă granița noastră.
De curând a fost reaprins conflictul din Kosovo, au fost atacate forțele NATO, iar acum se ajunge la amenințări cu sancțiuni din partea Uniunii Europene către Kosovo, pentru că în continuare au aceste dispute cu sârbii.
Virgil Bălăceanu:România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv, România este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest.
Problema în Kosovo este destul de complicată. O analiză ar spune că au dreptate și unii, și alții. Problema legată de o autonomie pe care și-o doresc sârbii din nordul Kosovo nu este acceptată de către albanezi.
Acestea sunt și motive care la un moment dat pot să determine o escaladare a unor conflicte interne. Știm prea bine că Serbia și-a mobilizat o parte din armată la granița cu Kosovo. NATO a suplimentat trupele de intervenție în Kosovo.
Se încearcă și pe căi politice, dar și pe căi militare ca să nu escaladeze un asemenea conflict. Însă, repet, trebuie ca România să aibă o politică mult mai pragmatică în domeniul apărării și a politicii externe.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, să sperăm că lucrurile vor merge pe un făgaș bun pentru siguranța noastră, pentru siguranța oamenilor în general. Vom ține alături de dvs. și vom mai discuta aceste momente care sunt importante și pentru istoria noastră și pentru istoria Europei. Vă mulțumim tare mult.
Virgil Bălăceanu:Şi aș mai avea un apel către cetățeni, bărbați și femei, care nu se tem de război, că războiul nu este și nu va fi la noi acasă, NATO fiind o veritabilă forță de apărare și de descurajare, însă, în aceste condiții trebuie să ne gândim și la apărare și să ne gândim și la nevoile Armatei României pentru o rezervă veritabilă. Campania de recrutare a rezerviștilor voluntari, cetățeni între 18 și 50 de ani pentru soldați gradați voluntari, între 18 și 55 de ani pentru maiştri militari, subofițeri și ofițeri rezervişti voluntari continuă până pe 30 iunie. Birourile de informare-recrutare ale centrelor militare vă așteaptă.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, vă mulțumim tare mult că ați fost alături de noi și vă mai așteptăm la radio.
Adrian Cioroianu: Trupele KFOR s-au comportat admirabil, chiar și în acele condiții delicate ale declarării independenței. NATO n-are niciun interes în a favoriza o parte sau alta, pentru că asta e rețeta pentru dezastru
Săptămâna trecută a fost marcată de situația tensionată din Kosovo. Mai mulți militari KFOR au fost răniți, luni, pe fondul inflamării disputelor dintre etnicii sârbi și cei albanezi.
Au avut loc ciocniri între protestatarii sârbi și poliție într-un oraș cu majoritate sârbă din nordul Kosovo-ului, urmată de ciocniri cu trupele NATO și rănirea a peste 30 de militari unguri și italieni.
Situația din Kosovo, dar și a războiului din Ucraina au fost subiectele abordate în această ediție.
Invitatul lui Constantin Herțanu la „Subiectul săptămânii” a fost Adrian Mihai Cioroianu, istoric, profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București și fost ministru al afacerilor externe.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, săptămâna aceasta a debutat cu inflamarea tensiunilor dintre etnicii sârbi şi cei albanezi din Kosovo.
În urma acestor evenimente, preşedintele Serbiei, Aleksander Vucic, a plasat armata ţării în alertă maximă de luptă şi a ordonat unităţilor să se deplaseze mai aproape de frontiera cu Kosovo, după ciocnirile dintre protestatarii sârbi şi poliţie, într-un oraş cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, urmată de ciocniri cu trupele NATO şi rănirea a peste 30 de militari, în special militari unguri şi italieni. Cum comentăm aceste evenimente din Kosovo?
Adrian Cioroianu:Din păcate, este consecința unei stări de tensiune care izbucnește periodic într-o zonă destul de delicată pentru memoria istorică a Serbiei, dar pe care, din punct de vedere demografic, Serbia n-o mai controla, dat fiind compoziția religioasă și etnică din teren şi dat fiind ce crede și majoritatea kosovară.
Pe de-o parte, Kosovo e foarte important pentru istoria sârbilor, de la bătălia din 1389, bătălia de la Kosovopolje, când regatul medieval sârb a fost înfrânt de turcii otomani, până în zilele noastre, când majoritatea acolo totuși este de religie islamică.
Și acum, în contextul unor alegeri și al unei impuneri într-un fel a unor primari, populația sârbă a ieșit în stradă – și rămâne să ne întrebăm dacă nu cumva a și fost încurajată să iasă în stradă; dar ăsta deja este un alt subiect. Deci, pe acest fond, am asistat la această bruscă izbucnire a unor tensiuni care oricum existau.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Într-un comunicat, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, l-a criticat încă o dată pe premierul Albin Kurti, spunând că decizia sa privind primarii a agravat tensiunile puternic și inutil.
Totodată, el a cerut tuturor părților să ia măsuri imediate pentru a dezamorsa tensiunile și a condamnat violența inacceptabilă împotriva forțelor de menținere a păcii.
Nu în ultimul rând, Statele Unite au anunțat marți excluderea Kosovo dintr-un program de exerciții militare – o primă sancțiune, dacă putem să o numim așa, după decizia Pristinei de a instala primarii albanezi despre care vorbeați dvs. în acele orașe din nordul țării.
Adrian Cioroianu: Problema e că noi cunoaștem destul de superficial realitatea din teren – mă refer la țările din jur. Lucrurile stau în felul următor: sârbii spun să nu li se facă ceea ce albanezii nu doreau să li se facă în deceniile din urmă – adică această impunere a primarilor reprezentând o minoritate în zone care au totuși, chiar dacă sunt în nordul Kosovo, majoritate sârbă.
Și din acest punct de vedere, impunerea unor primari într-o zonă cu majoritate sârbă era de la sine înțeles că va duce la izbucnirea furiei sârbilor.
Și acesta e motivul pentru care și dinspre Uniunea Europeană și, iată, și dinspre Statele Unite au venit totuși anumite mesaje foarte clare către Kosovo, să nu facă nici ei ce nu le-a plăcut lor să li se facă în alte perioade. „Nu face altuia ce ție nu-ți place” e o zicală frumoasă, dar nu se aplică mereu în politică.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbeaţi despre poziția Uniunii Europene. Știm că ieri s-a desfășurat în Republica Moldova Summit-ul Comunității Politice Europene, la care au participat 47 de șefi de stat și de guvern.
Acolo s-au întâlnit președinta Kosovo, Vjosa Osmani, și Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, pentru scurt timp, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Olaf Scholz.
Emmanuel Macron a declarat că Parisul și Berlinul au cerut organizarea de noi alegeri în cele patru municipalități din nordul țării, din Kosovo, cu participarea sârbilor, cât mai curând posibil. Ce credeţi, va fi aceasta o posibilitate de degajare a tensiunilor?
Adrian Cioroianu:Din punctul meu de vedere, cu siguranță Kosovo va fi obligat să țină cont de sugestiile venite din partea unor state ale Uniunii Europene, mai ales când e vorba de Franța și Germania, care sunt state fondatoare, sunt motoarele principale, și politice și economice, ale Uniunii Europene, drept care Kosovo nu are niciun interes să își rupă punțile cu o Europă de la care așteaptă totuși susținere.
Deci cred că vor ține cont. Au întins puțin coarda, cum se spune. Probabil au crezut că, profitând de ce se întâmplă în jur, de faptul că toată atenția este îndreptată spre Ucraina sau, mă rog, iată, liderii plecau să se întâlnească în Republica Moldova, cred că au întins puțin coarda și acest lucru se vede. Şi cred că vor ține cont. Dar asta, din păcate, nu va rezolva problema definitiv.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, care este poziția oficială a României cu privire la statutul Kosovo și la recunoașterea sa ca stat independent?
Adrian Cioroianu:Din anul 2008, de când Kosovo și-a autoproclamat independența, România, alături de un grup de alte state din Europa, cum ar fi Grecia, cum ar fi Spania, Cipru, Slovacia, nu a recunoscut statul Kosovo ca stat independent și, prin consecință, nu ați văzut o vizită oficială a unui român în Kosovo sau un oficial din Kosovo care să viziteze – repet, în mod oficial – România.
E un lucru care ține pur și simplu de natura relațiilor de moment între aceste state. Ce va fi în viitor… evident că nimeni nu cunoaște viitorul, dar cunoaștem care e prezentul și care a fost poziția noastră, pe care România cu celelalte state din Uniunea Europeană care nu au recunoscut Kosovo… E o poziție pe care până acum noi ne-am menținut-o.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Rezoluția ONU 1244 menționează Kosovo ca fiind o provincie a Serbiei. Se poate schimba această rezoluție fără acordul Federației Ruse?
Adrian Cioroianu:Ca fost ministru și ca ambasador până de curând, v-am spus care e poziția oficială.
Din punctul meu de vedere, ca profesor de istorie, vă spun în același timp că ceea ce fixează realitățile în teren sunt realitățile demografice – adică demografia creează istoria. Din acest punct de vedere, să nu uităm cum a început războiul din fosta Iugoslavie. În anul 1989, Slobodan Milosevic s-a dus în Kosovo să țină un discurs de inflamare.
Din acel moment se conștientiza faptul că majoritatea în Kosovo se considerau kosovari și erau de altă religie decât creștinii ortodocși sârbi. Deci asta e o poveste de decenii, exista înainte de căderea sau de destrămarea fostei Iugoslavii.
Ceea ce ne dorim este ca modificările de graniță, de statut ale unor țări, de frontiere să se facă în mod pașnic – în modul ideal, cum s-a despărțit Cehia de Slovacia. Dar, altfel, granițele se pot modifica în funcție de realități demografice.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Şi cum vedeți perspectivele aderării Kosovo la organizațiile internaționale și regionale, cum ar fi, evident, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite? Cum vedeți acest lucru?
Adrian Cioroianu:Kosovo încearcă de mult timp să adere. La Paris, la UNESCO, Kosovo a dorit să devină membru UNESCO, n-a obținut numărul de voturi necesare, și asta nu înseamnă că nu vor mai încerca în viitor. Dar, mă rog, vom vedea. Repet, nimeni nu citește viitorul.
Depinde și de comportamentul politic al guvernului de acolo, depinde și de maniera în care, bunăoară, în Kosovo se vor comporta cu monumentele religioase ale sârbilor ortodocși.
Pentru că în această parte de nord a zonei Kosovo există monumente istorice și culturale religioase – biserici, mânăstiri sârbe. Or, vedeți dacă Kosovo are pretenția granițelor sale, ar trebui să aibă grijă și de patrimoniul care se află în interiorul acestor granițe, fie că sunt ele recunoscute sau nu de noi toți. Or, din acest punct de vedere au existat diverse discuții, nu totdeauna în favoarea guvernului kosovar.
Deci este o responsabilitate foarte mare pentru ambele părți de a nu forța minoritatea – în acel caz, sârbii ortodocși – să se comporte cum vrea centrul neapărat.
Kosovarii să-și respecte minoritățile așa cum ei înșiși au dorit să fie respectați la un moment dat, pentru că altfel se ajunge la luptă și la răbufniri de tensiune care afectează chiar și părțile care se interpun, cum au fost acești soldați italieni sau maghiari care se aflau acolo în numele menținerii păcii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre reprezentanții KFOR, forță militară condusă de NATO cu scopul menținerii păcii în Kosovo.
Comandantul acestor forțe a menționat că atacurile sunt inacceptabile, subliniind că misiunea NATO va continua să-și îndeplinească misiunea în mod imparțial. KFOR au anunțat că vor fi suplimentate cu alți 700 de militari în urma actualelor tensiuni.
Ce credeți, este alianța NATO neutră în ceea ce privește conflictul din Kosovo?
Adrian Cioroianu:Cu siguranță trupele KFOR s-au comportat admirabil, chiar și în acele condiții delicate ale declarării independenței. Sârbii continuă să spună că a fost o declarație unilaterală a independenței. În fine, vă dați seama că foarte greu cele două povești vor ajunge la același numitor comun – sau cele două narațiuni, cum spunem noi acum.
Dar NATO n-are niciun interes în a favoriza o parte sau alta, pentru că asta e rețeta pentru dezastru. Sigur că o bună parte dintre sârbii din nordul provinciei Kosovo poate au impresia că NATO, fiind alianța care în deceniul trecut, la sfârșitul anilor ’20, vă aduceți aminte că pe fondul războiului din fosta Iugoslavie, s-a ajuns la bombardarea unor obiective din Serbia și din Belgrad.
Această traumă n-a trecut încă, printre sârbi. Adică acele bombardamente încă au rămas în memoria afectivă a multora și poate unii vor spune că NATO e parțială în favoarea albanezilor. Dar în realitate lucrurile nu stau așa.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, profit de prezența dvs. în emisiunea noastră și vă adresez o ultimă întrebare. Tot la începutul săptămânii, Moscova și alte localități din Federația Rusă au fost atacate cu drone. Oficialii de la Kiev neagă că ar fi implicați în acest lucru. Dvs. ce credeți?
Adrian Cioroianu:Dacă aplici principiul „cui prodest”, cui folosește, teoretic primul răspuns ar fi că, da, Ucraina este capabilă și în bună măsură și îndreptățită să folosească acest tip de răspuns, câtă vreme ea însăși este o țară atacată.
Pe de altă parte, vedeți, fiecare astfel de atac reanalizat în parte, e clar că din partea ucraineană au fost atacate anumite depozite de combustibil, puncte nodale din logistica Rusiei, chiar și pe teritoriul Rusiei.
Acest lucru se vede și este atestat de agenții independente și foarte credibile. Pe de altă parte, alt tip de atacuri, cum a fost acea poveste cu drona care ar fi țintit steagul de pe acoperișul unei clădiri din centrul Moscovei, astea evident că s-ar putea să fie povești trase de păr.
Adică ar putea să fie interpretarea rusească a unor evenimente sau poate chiar provocarea unor astfel de evenimente care să nu provoace cine știe ce daune, dar să legitimeze bombardamentele ruseşti care continuă asupra Ucrainei.
Deci, suntem prinși într-o spirală a violenței care nu va înceta prea curând, în care e posibil ca atât partea rusă să-și fabrice anumite alibiuri, dar e şi foarte posibil ca ucrainenii să atace, folosind ei înșiși drone, astfel de puncte din logistica armatei invadatoare ruse.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”!
Adrian Cioroianu:Cu foarte mare plăcere! Salutări tuturor și să vorbim în pace!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a anunțat că va desfășura forțe suplimentare în Kosovo, ca răspuns la confruntările cu protestatarii sârbi, care au dus la rănirea a circa 50 de localnici și 30 de militari KFOR.
NATO a ordonat desfășurarea forțelor operaționale de rezervă pentru Balcanii de Vest. Acestea au la dispoziție şapte zile pentru dislocare, a comunicat Comandamentul Forțelor Întrunite ale NATO din Napoli.
Oficialii aliați au mai transmis că suplimentarea forțelor este o măsură pentru a se asigura că misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo – KFOR – are capabilitățile necesare pentru a menține securitatea.
11 militari italieni și 19 maghiari au fost răniți de dispozitive incendiare explozive improvizate și cu arme de foc, însă fără ca viața să le fie pusă în pericol.
Tensiunile au cuprins Kosovo după ce sârbii, majoritari în nordul provinciei, au boicotat ultimele alegeri locale, iar primari de etnie albaneză au venit împreună cu poliția kosovară să fie instalaţi pe funcții, chiar dacă prezența la vot a fost de sub cinci procente. În acest moment, trupele aliate dislocate în Kosovo numără aproximativ 3.800 de militari, dintre care 65 sunt români.
Daniel Petrescu: Marea Britanie este un aliat important și un partener strategic. Avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare
Cristian Dumitrașcu (realizator): Săptămână plină în mediul militar și mai ales pentru șeful apărării, pentru generalul Daniel Petrescu. A fost săptămâna aceasta în Kosovo, în Polonia, iar acum se află undeva în Marea Britanie.
La telefon este generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, undeva în Marea Britanie. Bună dimineața, domnule general, bine ați venit la Radio România Actualități!
Gen. Daniel Petrescu:Bună dimineața, domnul Dumitrașcu, mulțumesc pentru invitație! Am onoarea să-i salut pe ascultătorii noștri!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-am primit cu o piesă pur sânge englezească. Cum e vremea?
Gen. Daniel Petrescu:E bună pentru o vizită aici. Noi spunem că e după sufletul omului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bun, deci dacă nu plouă este foarte bine, mai ales că în curând veți zbura către România.
V-am sunat pentru că este importantă vizita, mai ales, pe care… vizitele pe care le-ați efectuat la începutul săptămânii în teatrele de operații și vrem să ne spuneți care este concluzia celor două întâlniri cu militarii români din Kosovo şi din Polonia – ați fost acolo și cu ministrul apărării, cu domnul Tîlvăr.
Gen. Daniel Petrescu:Într-adevăr, am avut ocazia să începem anul în forță. Ne-am dorit simbolic ca prima vizită din acest an să fie în teatrele de operații – am mers în Kosovo şi am mers în Polonia.
Scopul a fost să luăm contact din nou cu realitatea din teatru, pentru că, vă amintiți, după încheierea misiunii din Afganistan, după problemele apărute cu pandemia din COVID, la nivelul conducerii Statului Major al Apărării și al ministerului nu am mai fost atât de des alături de militari în teatrele de operații.
Am vrut să vedem situația de securitate, situația militarilor noștri, dar în mod deosebit să ne exprimăm în fața lor aprecierea față de ceea ce fac și față de importanța pe care o au față de profitul strategic al Armatei României.
Am discutat cu ei, am văzut ce probleme putem rezolva. Ați văzut în Kosovo, la sfârșitul anului 2022, acest început de an au fost mai multe episoade în care situația a fost tensionată; în Polonia, începe un nou an de pregătire pentru grupul de luptă pe care îl avem acolo. Eu spun că avem concluzii pozitive referitoare la rolul militarilor noștri, la ceea ce pot să facă și la aprecierea aliaților față de ceea ce fac ei acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră ați tras un semnal de alarmă pe parcursul anului trecut, și nu doar, despre ceea ce se poate întâmpla în Balcani, tensiunile de acolo nu sunt de azi, de ieri, și chiar și în timpul în care noi aveam militari în teatre de operații considerate mai importante, cum era Afganistanul, tot mi se pare că opinia publică a minimalizat cumva importanța prezenței noastre în Balcani și mai ales acolo, în Kosovo.
Gen. Daniel Petrescu:Nu aș vrea să inflamăm situația, aș vrea să spun doar că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră are legătură cu ceea ce se întâmplă în Balcani și că trebuie să avem grijă astfel încât situația să nu degenereze într-o nouă criză de securitate.
Odată cu încheierea misiunii din Afganistan, noi ne-am reorientat efortul către Balcani. În acest moment, avem cea mai importantă contribuție referitoare la numărul de militari în Bosnia și Herţegovina.
Am menținut o participare relevantă, cu capabilități și în Kosovo, urmărim permanent ce se întâmplă acolo și suntem în măsură să intervenim. Noi avem și rezervele strategice și operative dedicate pentru acest teatru de operaţii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Avem un mesaj care a venit, iată, dinspre Ministerul Apărării, un mesaj al dumneavoastră către militari, odată cu începerea anului de instituție, care va fi punctată această începere săptămâna viitoare, avem și un interviu, că generalul Pop, cu șeful Direcției Instruire și Doctrină.
Spuneți aici, în mesaj, că sunt lucruri încă de rezolvat și asta era următoarea întrebare: cum stăm la începutul anului de instrucție 2023?
Gen. Daniel Petrescu:Întotdeauna avem lucruri de rezolvat, iar instrucția, după mine, este un factor determinant al capacității de luptă. Avem nevoie nu numai de personal prezent în unități, avem nevoie de personal instruit în unități.
Instrucţia este responsabilitatea fiecărui comandant și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să ne orientăm numai pentru instruirea noilor recruți. Toți ne instruim permanent și să nu uităm, instruim o armată de militari profesioniști.
Instruindu-ne, cred că unitățile se încheagă mai bine, cred că starea disciplinară se îmbunătățește. Trebuie să avem grijă să facem o analiză unde stăm mai bine și unde trebuie să îmbunătățim lucrurile.
Cel puțin pe noi, de la Statul Major al Apărării, ne preocupă foarte mult să creștem capacitatea noastră de a ne instrui în poligoane, să creștem capacitatea de a ne instrui pe tehnica de luptă nouă pe care am primit-o în dotare, să inovăm, să nu repetăm obiceiul de a ne pregăti pentru ultimul război, ci de a gândi cum va evolua conflictul în viitor și ce fel de militari avem nevoie pentru acest conflict.
Anul acesta avem și un exercițiu important Defender Europe 2023, care se va desfășura în luna mai. Trebuie să ne pregătim împreună cu aliații care sunt dislocați pe teritoriul României, trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea, trebuie să îmbunătățim și recrutarea și apoi, prin instruire, să avem mai mulți militari pe care să putem conta.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Defender Europe acesta pare a fi cel mai important exercițiu de anul ăsta?
Gen. Daniel Petrescu: Pentru noi și pentru această zonă a Europei acesta este, pentru că este un exercițiu multinațional cu o participare consistentă. Sunt angajamente pe care țările le-au luat la Madrid privind constituirea grupurilor de luptă pe teritoriul României.
Va trebui să pregătim brigăzile noastre împreună cu aceste grupuri de luptă și împreună cu alte forțe care vor fi prezente pe parcursul exercițiului.
Dar fiecare eveniment de instruire este important. Avem nevoie de creșterea capacității de instruire individuală. Avem nevoie de grupe, plutoane, companii pregătite pentru a putea exersa cu grupurile de luptă și, apoi, cu brigăzile.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesaj de siguranță la final pentru ascultători, pentru cei care sunt acum pe frecvențele Radio România Actualități. Această prezență aliată este un sprijin esențial pentru noi în contextul geopolitic pe care îl vedem cu toții?
Gen. Daniel Petrescu:Este un sprijin pentru noi, în același timp ne sprijinim și singuri, creștem interoperabilitatea, suntem în măsură să acționăm ca un tot unitar. Eu întotdeauna am accentuat și pe capacitatea noastră de a ne constitui capabilitățile care sunt necesare pentru apărarea națională.
Elementul de siguranță este întotdeauna prezent, Armata României este în măsură să își îndeplinească misiunile. Am avut discuții importante și în Marea Britanie, pentru că tot spuneați de evenimentele din acest început de an.
Am văzut că vedem lucrurile la fel cu aliatul nostru. Marea Britanie este nu numai un aliat important, ci și un partener strategic, avem același mod de a aborda situația la Marea Neagră, avem același mod de a aborda situația de securitate și avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare.
Eu sunt întotdeauna optimist referitor la modul în care putem crește Armata României, putem moderniza ceea ce facem și, mai ales, privind nevoia noastră de inovare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vești bune, așadar, la început de an. Mulțumesc mult și să aveți un zbor liniștit înapoi spre casă. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă voi așteptăm la radio.
Gen. Daniel Petrescu:Mulțumesc. Toate cele bune și un an mai bun decât 2022!
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, i-au vizitat pe militarii români aflați în Misiunea Forței Multinaționale NATO din Kosovo și în Grupul de Luptă Aliată din Polonia.
Cei doi oficiali români s-au întâlnit la Priștina cu generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, comandantul KFOR, cu care au evaluat situația de la granița sârbo-kosovară, în condițiile intensificării tensiunilor interetnice din regiune.
În Baza Militară din Bemowo Piskie, ministrul Tîlvăr și generalul Petrescu au discutat cu ministrul polonez Mariusz Błaszczak despre adaptarea apărării pe flancul estic aliat, potrivit situației de securitate din Europa Centrală și de Est.
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării:Am stabilit împreună să ajutăm la instruirea și pregătirea militarilor noștri pe echipamentele cele mai moderne pe care fiecare țară le are și la care are acces.
Publicat de Gabriel Stan,
19 decembrie 2022, 11:30 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:01
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din luna iulie a anului 1992 Ucraina a contribuit activ cu personal militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii.
Căștile Albastre au reprezentat Ucraina în 6 misiuni ale Națiunilor Unite: misiunea din Congo, Sudanul de Sud, Cipru, Kosovo, Abyei și Mali.
Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO a fost cel mai mare ca număr și includea Unitatea 18 de elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei.
Cele opt elicoptere ucrainene reprezentau aproximativ o treime din flota ONU din Congo, iar retragerea acestora a îngreunat misiunile ONU în această țară.
Locotenent colonel Gavrilă Iustin, observator militar în misiunea din Congo:La apelul președintelui au retras personalul și tehnica ucraineană din toate misiunile ONU în care participau și cel puțin pentru MONUSCO această retragere a ucrainenilor a fost o lovitură destul de mare, pentru că aveau personal plus elicoptere, vitale pentru desfășurarea operațiunilor MONUSCO în Congo, dar fiind nevoie de ele în Ucraina pentru apărarea țării, tot ce a însemnat ucraineni și tehnică a plecat prin martie și de atunci MONUSCO încă nu are soluții cu ce să acopere acest gol în misiunea noastră.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african spre nord, până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie ‘Neagoe Basarab’, dar și ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanați’, execută împreună, pentru o perioadă de 6 luni, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă.
Căpitanul Aurelian Ghivici, comandantul Companiei de Manevră Althea: Cu plutonul de la Caracal relaționăm foarte bine, chiar colaborăm zilnic, ne ajutăm reciproc, iar având în vedere că întreg personalul Companiei Manevră ALTHEA face parte dintr-o brigadă multinațională care, printre altele, execută și exerciții în comun cu parteneri străini, nu ne este deloc necunoscut acest aspect.
N-am avut probleme până acum. Temperaturile sunt destul de asemănătoare cu cele din România, însă iarna vine pentru toți, dar suntem militari și frigul nu este un impediment în executarea misiunilor.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde militarii români și-au încheiat misiunea desfășurată pe durata unui an de zile în cadrul Comandamentului NATO Mission Irak din Bagdad.
Colonelul Vasile Bătinaș a îndeplinit funcția de consilier superior pe probleme de evaluare a capacității operaționale din cadrul diviziei de consiliere a Ministerului Apărării, în același timp fiind liantul Statului Major al Apărării în relația cu cele două misiuni aflate în desfășurare pe teritoriul Irakului: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve.
La finalul misiunii, acesta a fost felicitat pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile de către comandantul NATO Mission Irak, generalul locotenent Giovanni Iannucci, precum şi de ambasadorul României în Irak, Excelența Sa Radu Octavian Dobre.
Colonel Vasile Bătinaș, la finalul misiunii din Irak:În domeniul în care am lucrat, cel al evaluării capacității operaționale a forțelor armatei irakiană, am avut un progres important, iar la final efortul echipei pe care am condus-o a fost unanim apreciat.
Mă întorc cu bucuria de a-mi revedea familia, colegii, prietenii, dar și cu acel regret de a lăsa în urmă relația de prietenie construită cu mulți colegi din cadrul misiunii.
Publicat de Gabriel Stan,
19 decembrie 2022, 11:00
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Premierul kosovar, Albin Kurti, a cerut Forței Multinaționale NATO să intervină după ce protestatarii sârbi au blocat drumurile și persoane necunoscute s-au confruntat cu poliția pe fondul tensiunilor etnice, în creștere, din nordul țării.
La rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a trimis o cerere oficială comandantului misiunii KFOR pentru a permite desfășurarea unor efective ale armatei și poliției sârbe în Kosovo.
În ultimele săptămâni minoritatea sârbă a răspuns prin rezistență violentă la acțiunile întreprinse de Pristina, măsuri considerate anti-sârbești. Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO au cerut reținere din partea ambelor părți.
O pace fragilă a fost menținută în Kosovo de când țara și-a declarat independența față de Serbia, în anul 2008. Serbia nu recunoaște independența Kosovo. Belgradul și Pristina poartă discuții la Bruxelles pentru a încerca să normalizeze relațiile relațiie.
Ştefan Ciochinaru: China nu va ataca, dar joacă această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului. De facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan
Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost analistul militar, profesor de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Acesta a făcut o analiză a celor trei crize mondiale, din Ucraina, Balcani și Taiwan.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, această situație fără precedent, sunt deja trei puncte fierbinți pe planetă. Să vorbim despre războiul din Ucraina, iată, și Balcanii sunt pe cale să ia foc, și mai ales zona China-Taiwan. Pornim de la Ucraina?
Ștefan Ciochinaru: Cu care doriţi dumneavoastră, pornind de la Ucraina, cu atât mai mult cu cât ascultătorii dumneavoastră sunt privilegiaţi.
Noi am anticipat că după Ucraina vom asista la tensionarea a încă două zone și indicam atunci și Strâmtoarea Taiwanului și zona Balcanilor ca fiind cele mai predispuse la apăsarea butoanelor de către Moscova, pentru a se crea tensiuni.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că, fără îndoială, este vorba despre butoanele Moscovei aici, în Balcani.
Ștefan Ciochinaru:Sigur că da, iar dincolo este vorba de alianţa strategică dintre Xi Jinping și Vladimir Putin.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum vedeți dumneavoastră războiul din Ucraina? Cum stau ucrainenii față de, să zicem, acum o lună?
Ștefan Ciochinaru:Faţă de acum o lună stau mai bine, pentru că acum o lună dacă vă amintiţi a început acea ofensivă în Donbas, o ofensivă bazată pe tehnicile mongole, pe tehnicile vehilor lor stăpâni, şi anume /pustiirea/ totală.
Au fost executate bombardamente masive cu artileria rusă, acolo ruşii stau foarte bine la piesele de artilerie, au distrus absolut totul şi după ce au distrus, au înaintat câţiva kilometri. Asta a fost marea ofensiva din Donbas.
Din fericire, s-au oprit, pentru că sunt epuizaţi, pentru că pierderile rușilor au fost uriașe și între timp Ucraina a dezvoltat acțiuni de contraatac în sud, în regiunea Hersonului, obligând ruşii să se deplaseze, după cum vedem în ultimele 48 de ore, să deplaseze trupe acolo pentru a putea să menţină linia frontului, care se clatină foarte puternic sub loviturile ucrainene. Suntem, însă, departe de un contraatac semnificativ, așa cum am noi am mai discutat, domnule Dumitraşcu.
Este nevoie ca armamentul venit din partea a ţărilor NATO și a Statelor Unite să fie asimilat de către armata ucraineană. Specialiştii spun că asta se va întâmpla undeva la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Deci, până atunci sunt, ca să zic așa, acțiuni de pregătire a viitoarei cofruntări.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vorbeaţi mai devreme despre atacurile de artilerie. Specialiștii militari, chiar din armata română, vorbesc despre o schimbare de paradigmă, despre faptul că între timp, o dată cu acest conflict între Rusia și Ucraina, artileria devine, iată, o armă principală, nu mai este doar o armă de suport, prin aceste tiruri neîntrerupte și acestei distrugeri extraordinare pe care le-au provocat.
Ștefan Ciochinaru:Cu tot respectul, dar nu m-aş grăbi să fac o astfel de afirmație. Asta s-a întâmplat în contextul specific al frontului din Donbas, unde ruşii nu s-au confruntat cu o forţă pe măsura lor. Imaginaţi-vă că ar fi avut în faţă o armată NATO, artileria lor nu ar mai fi făcut doi lei atunci, pentru că ar fi existat o ripostă pe măsura.
Ucrainenii nu au, însă, nici artileria şi nici artileria reactivă, nu au rachetele cu care să distrugă aceste baraje de artilerie. De aceea, a apărut acum ca o floricică artileria rusă. Să fim serioşi, armata secolului 21 e cu totul altceva decât ceea ce a fost la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Ruşii se confruntă acolo, în Ucraina, cu o armată care de-abia de acum încolo se va pune pe picioare.
Nu se confruntă cu forţe militare de talia lor, pentru că atunci lucrurile ar sta cu totul altfel. Aureola lor de mari învingători vine din Cecenia, unde, de asemenea, au distrus totul, vine din Siria, unde, de asemenea, au distrus totul. O armată învingătoare cu adevărat nu e armata care distruge totul. Ştim asta foarte bine din istorie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă propun să trecem la Balcani, acest butoi cu pulbere al Europei și al lumii. Este zona asta una care să ne dea fiori, așa ca acum 25 de ani?
Ştefan Ciochinaru:Fiori nu, dar este o zonă care ne poate îngrijora, în mod special pe noi, românii, care suntem aici în Europa de Sud-Est. Balcanii sunt complicaţi, ştim foarte bine. Sunt complicaţi, pentru că Rusia, indiferent că a fost comunistă, că a fost ţaristă, că este acum autocrat capitalistă, Rusia a avut în permanenţă aceeaşi politică imperialistă.
Încă de acum 200 de ani şi-a aţintit ochii spre Balcani ca zonă de expansiune şi a mizat pentru asta mai întâi pe greci, după care s-a despărţit repede de partizanatul grecesc, în special după Al Doilea Război Mondial, şi după aceea pe bulgari, pe sârbi, pe diverse complicităţi regionale.
Ei bine, astăzi au mai rămas sârbii, cu care sunt într-o alianţă strategică, am putea spune, chiar dacă nu e declarată ca atare, dar din punct de vedere politic şi militar, acolo este foarte limpede că există o colaborare foarte puternică şi tocmai datorită acestei colaborări vedem tensionarea care are loc în Kosovo şi Bosnia, de altfel, să ştiţi, pentru că întâi s-a încercat în Bosnia, apoi a trecut la Kosovo.
Se încearcă în permanenţă detonarea unor conflicte îngheţate şi aici se vede, încă o dată, ce rol dăunător au aceste conflicte îngheţate. Detonarea acestor conflicte îngheţate, pur şi simplu, pentru a crea probleme în rândul Uniunii Europene şi în rândul ţărilor NATO, în rândul alianţei occidetantale, în ansamblul său, pentru că asta este politica declarată, de altfel, a Moscovei.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Confirm ceea ce aţi spus despre Bosnia. Sunt ani de zile de când militarii noștri, care se află în misiune de menținere a păcii în EUFOR, la Sarajevo, trag semnale de alarmă și spun că situația se tensionează de pe o zi pe alta. Să sperăm că alianţa NATO va şti să gestioneze acest butoi cu pulbere, precum spuneam. Vă propun să trecem la al treilea…
Ştefan Ciochinaru:Un singur cuvânt, dacă mai îmi permiteţi. Ar fi, totuşi, de sperat ca Belgradul să se trezească din aceste vise de preamărire balcanică şi să înţeleagă că viitorul Serbiei este înainte de orice în Europa şi, mai ales, alături de ţările vecine.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecând în zona Pacificului, foarte mulți europeni și oameni care trăiesc sub această umbrelă a NATO au venit în ultimele zile cu retorică interesantă, de altfel, justificată, dacă în această situație în care Taiwanul este înconjurat și în care izbucnește un război între NATO și China, dacă nu cumva NATO va fi mai îndreptată și mai atentă către acea zonă, lăsând descoperită Europa?
Ştefan Ciochinaru:Dacă îmi permiteţi, domnule Dumitraşcu, eu cred că este un ‘iepure’ fals. NATO îşi va vedea de treabă în Europa, iar acolo, în Asia, acolo vorbim de cu totul alte forţe.
În eventualitatea în care eu nu cred – şi am s-o explic, dacă rămâne timp – în eventualitatea în care China ar ataca Taiwanul, atunci, spre deosebire de ce se întâmplă în Ucraina, acolo sunt câteva ţări care ar interveni direct.
În primul rând, Statele Unite. Statele Unite în Ucraina nu au intervenit direct. Acolo ar interveni direct. Japonia ar interveni direct. Coreea de Sud ar interveni direct.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar şi Taiwanul.
Ştefan Ciochinaru:Şi chiar şi Taiwanul.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care are o armată.
Ştefan Ciochinaru:Nu e deloc de neglijat. Este o ţară cu o înaltă tehnologoe, cu o armată foarte bine înzestrată şi foarte bine instruită, iar China nu este Rusia, să ştiţi. China nu are o armată atât de performantă. Vedem că nici Rusia nu o are, dar China mai are mult până să ajungă la nivelul economiei sale din punct de vedere militar.
China nu îşi poate permite în acest moment o confruntare armată. Ceea ce vedem, însă, acolo, şi de aceea am spus că eu nu cred că se va ajunge la o escaladare militară, ceea ce vedem acolo este o politică tradiţională chineză.
Vă rog să vă amintiţi că în timpul confruntării dintre China şi URSS, chinezii dădeau al 820-lea ultimatum sever Uniunii Sovietice. Un ultimatum se dă o singură dată. Ei erau deja la al 820-lea ultimatum, deci ei tensionează şi discursul, ei fac aceste demonstraţii de forţă, atrag atenţia.
Este un anumit tip de ‘retorică’, între ghilimele, dacă vreţi, specific Chinei, dar China nu va ataca. Aduceţi-vă aminte, când a atacat China vreodată pe cineva? Niciodată. Niciodată în istorie.
Ştefan Ciochinaru:China nu va ataca. China joacă, însă, această carte, pentru că încearcă să împiedice ceea ce crede că ar fi o afirmare a independenţei Taiwanului, pentru că din punct de vedere – ştiţi, de facto sunt două state: de jure, statul succesor al Republicii Chineze, declarat în 1912, este Republica China din Taiwan.
Republica Populară Chineză este rezultatul victoriei în războiul civil pe care l-au obținut-o comuniștii lui Mao Zedong împotriva lui Chiang Kai-shek, care s-a refugiat, împreună cu Partidul Naționalist și cu aparatul de stat, în insula Formosa, mă rog, Taiwan. Îi îndemn la calm, domnule Dumitraşcu, mult calm, multă atenție, și nu o să facem noi ce ne revine nouă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Ștefan Ciochinaru, profesor de studii internaționale, analist geopolitic. Vă mulțumesc tare mult și ne mai auzim la radio.
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 14:01
Edi Nicula (realizator rubrică): Zilele trecute, militarii din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, Rotația a X-a, din Polonia, au derulat un exercițiu de antrenament în teren de nivel baterie, în Poligonul Klusy.
Timp de două zile, artileriștii antiaerieni au exersat tactici și proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au pus în practică schemele de manevră și s-au antrenat la îmbunătățirea baremelor. Experiența dobândită pe parcursul etapei de instruire de nivel secție și-a pus amprenta asupra modului în care s-au desfășurat principalele secvențe de instruire ale acestui exercițiu.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost un exerciţiu complex, în cadrul căruia a trebuit să rezolvăm mai multe situații tactice, precum respingerea unui atac aerian și a unui atac terestru, extragerea răniților din câmpul de luptă, dar și reacția la un atac chimic. S-a desfășurat într-un ritm alert, pe o perioadă de două zile, timp în care toți militarii şi-au executat activitățile în permanență în terenul de instrucţie.
Edi Nicula (realizator rubrică): Din Polonia, mergem în sud şi ne oprim în Balcanii de Vest, unde misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo, unde trupele aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo, aparținând NATO.
Munca, în mediul internațional, pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii alături de subofițeri, soldații și gradații profesioniști sunt parte a unei echipe sudate, conștientă de misiunea încredințată. Plutonierul-adjutant principal Claudiu Biosan conduce echipa care realizează legătura dintre comandament și unitățile subordonate din punct de vedere al comunicațiilor și informaticii.
Claudiu Biosan:Răspundem nevoilor de sprijin venite din partea unităților subordonate. Nici o zi nu seamănă cu cealaltă deoarece pot apărea diverse disfuncții pentru care trebuie să găsim o soluție în cel mai rapid timp posibil. Până la acest moment, am reușit să depășim orice provocare atât datorită bunei organizări, cât și datorită priceperii oamenilor din echipa mea.
Edi Nicula (realizator rubrică): De pe bătrânul continent traversăm Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, mai precis în Texas, locul unde desăvârșirea ca subofițer de comandă al militarilor americani se face prin absolvirea cursului de Sergeant Major, acesta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară. Plutonierul adjutant principal Florin Băniceanu, unul dintre cursanții programului de formare a subofițerilor de comandă americani.
Florin Băniceanu:În clasa în care sunt acum semestrul acesta sunt doar eu ca student străin și 14 sud-americani. Profesorul mă angajează ori de câte ori e o discuție fiindcă vrea să vadă, și prin perspectiva mea, cum gândesc, cum se face în armata noastră pentru dezvoltarea militarului. Gândirea critică este încurajată aici, la tipul acesta de curs.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Prima săptămână a lunii februarie le-a adus militarilor contingentului românesc dislocat în Polonia o vizită din partea Comisiei de Recunoaştere, formată din membri ai Comandamentului Forţelor Întrunite şi ai Comandamentului Componentei Operaţionale Terestre.
„Gheparzii de fier” fac parte din cea de-a X-a rotaţie, care acţionează în Polonia, în vederea asigurării prezenţei înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianţei, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summitului de la Varşovia. Locotent Diana Aioanei, ofiţerul de informare şi relaţii publice al contingentului românesc.
Diana Aioanei:Acestă echipă execută recunoaştere în vederea dizlocării următorului detaşament şi verifică modul în care noi ne instruim în Polonia. Membrii Comisiei de Recunoaştere, comandantul Batalionului de Apăre Antiaeriană, comandantul Brigăzii 15 Mecanizată şi comandantul Bazei de Antrenament „Bemowo Piskie” s-au întâlnit în vederea planificării activităţilor viitoare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Păstrăm fusul orar şi ajungem în Kosovo, acolo unde militarii români acţionează în cadrul misiunii KFOR. Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi alţi actori internaţionali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic. Plutonierul Alexandru Brutaru, curier în cadrul Comandamentului KFOR, din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanţi la această misiune:
Alexandru Brutaru:Desfăşor activitatea în Kosovo, livrez corespondenţa, atât între bazele militare, cât şi la sediile instituţiilor locale. Curieratul în sine nu este foarte diferit de o activitate similară din ţară, dar cu mai multă răspundere, prin prisma documentelor pe care le transport.
Mă simt sigur pe tot ceea ce am de făcut şi mă bucur că prin activitatea mea am oportunitatea de a interacţiona.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Kosovo facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofiţeri români îşi desfăşorară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetarea a focului dintre India şi Pakistan. Mandatul observatorilor români este de un an de zile, acesta fiind împărţit 6 luni în Pakistan şi cea de-a doua jumătate a lui în India.
George Ţarălungă, locotenent-comandor, observator ONU în Pakistan şi India:Deocamdată este, cât de cât, linişte. Avem alte misiuni, de monitorizare, de observare a posturilor, atât în partea Pakistanului, cât şi a Indiei, dacă au apărut în plus, dacă sunt schimbări, dacă s-au întărit, trebuiesc raportate.
Pe lângă acestea, mai sunt şi misiuni de recunoaştere, în care avem dialog cu diferiţi reprezentanţi, pentru a afla ceea ce poate duce la o creştere a tensiunii.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Pakistan ne îndreptăm atenţia către Irak, unde doi militari români, care participă în cadrul misiunii NATO, au fost decoraţi de către comandantul misiunii, generalul locotenent Michael Lollesgaard.
NATO Mission Irak reprezină o asistenţă şi consiliere, al cărei obiectiv este consolidarea instituţiilor şi forţelor aparţiând sistemului de securitate al Irakului, astfel încât acestea să fie capabile să lupte împotriva terorismului şi să asigure stabilitatea ţării. Misiunea a fost lansată în cadrul Summitului NATO de la Bruxelles, din 2018.
Edi Nicola (realizator rubrică): 47 de națiuni alcătuiesc una dintre cele mai mari coaliții militare, reprezentată de Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii. Promovarea păcii și stabilității în zona de responsabilitate reprezintă obiectivele acestora.
Contribuția statelor este un exemplu al modului în care comunitatea internațională acționează pentru schimbul de informații, asigurarea capabilităților și soluționarea problemelor din regiune. Membrii coaliției asigură echipe de legătură care participă la procesele de planificare a operațiilor.
Cum se vede de la Tampa, Florida, situația de la granița de est a Ucrainei aflăm de la colonelul Paul Dumitru, șeful echipei de legătură.
Paul Dumitru:Noi de aici, de la Tampa, privim, bineînțeles, cu o oarecare îngrijorare și interes ceea ce se întâmplă la granița de est-nord-est a României, și pentru toți care suntem atașați la acest comandament lucrurile sunt mult mai palpabile.
Pentru că planurile, dacă există la un anumit nivel, când ne lovim de realitate atunci vedem valoarea planului. Şi corecțiile trebuie aduse cât mai repede cu putință, dar la un nivel global, în cadrul coaliției.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Statele Unite ale Americii venim în Europa și ne oprim în Polonia, unde militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” își continuă misiunea.
La începutul acestei săptămâni, compania de rezerviști militari ce aparține Batalionului 3 din Regimentul 161 al Statelor Unite ale Americii a decorat cu Ordinul „Dark Riffle” o serie de militari aparținând grupului de luptă din Polonia, printre care și doi ofițeri români. Distincția se acordă celor mai reprezentativi militari ce și-au adus contribuția la buna desfășurare a misiunii.
Lt. Diana Aioanei, ofițer de informare și relații publice al detașamentului:În Cartea de onoare a Batalionului 3 din Regimentul 161 apare numele fiecărui militar decorat cu Ordinul „Dark Riffle”. Comandantul detașamentului a propus doi militari, respectiv comandatul bateriei de apărare antiaeriană și comandantul plutonului sprijin.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ne îndreptăm atenția către Balcanii de Vest, unde misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo. Imaginea militarilor români în teatrul de operații este una foarte bună, fiind caracterizați ca buni profesioniști și implicați în tot ceea ce fac.
Vă propun să-l ascultăm pe cel ce se ocupă de mentenanța mijloacelor auto din flota KFOR, maistrul militar clasa a IV-a Eduard Bălan.
Eduard Bălan:Intervenim pentru a ne ajuta colegii în cazul în care au fost implicați într-un accident, în sprijinul Poliției Militare. Pe timp de iarnă, provocarea este cu atât mai mare, din cauza fenomenelor meteo extreme.
Suntem mereu pregătiți pentru a acționa cât mai rapid, riscul accidentelor fiind mult mai ridicat. Responsabilitatea este pe măsură, deoarece asigurăm o parte importantă a mijloacelor necesare îndeplinirii misiunilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De-a lungul existenței sale, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat peste 70 de operații de menținere a păcii, la care au participat în total un milion de militari. Armata României participă la misiunea sub egida ONU în Congo cu un număr de opt ofiţeri, care încadrează atât funcții de ofițer de Stat Major, cât și funcții de observator militar. Despre specificul acestei misiuni ne vorbește locotenent colonelul Adrian Cârstea, observator militar în Congo.
Adrian Cârstea:Principalele informaţii care ne interesează pe noi sunt cele legate de situaţia de securitate. Urmează şi altele, de situaţii medicale, apă, alte nevoi ale lor, dar cea mai importantă este situația de securitate. Or, pentru a obţine astfel de informaţii, sunt interviuri pe care le ai de regulă cu reprezentanţi ai comunităţii locale.
Localnicii în misiunea asta se cam feresc să vorbească. Cam asta face un observator militar. Toată ziua patrulează în scopul de a aduna informaţii.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aceasta a fost ultima relatare din Congo a colegului Adrian Cârstea, misiunea lui încheindu-se la finalul acestei luni.
Din Africa ajungem pe bătrânul continent, mai precis în Polonia, acolo unde militarii contingentului românesc, Rotația a 10-a, au organizat în premieră o competiție de orientare ce a presupus simularea unei patrule de cercetare în dispozitivul propriu sau al adversarului. Dezvoltarea lucrului în echipă, orientarea în teren și interacțiunea umană în condiții de luptă au fost principalele obiective ale acestei competiții.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al “Gheparzilor de Fier”: Au fost cinci puncte obligatorii de trecere, desfășurate pe o distanță de 20 de km. Startul s-a luat la momente diferite, iar clasamentul a fost făcut în funcție de cel mai bun timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcani, mai precis în Kosovo, unde militarii Elementului Național de Sprijin își exercită atribuțiile în vederea asigurării sprijinului logistic pentru personalul militar român dislocat în misiune. Înființată în luna aprilie a anului trecut, această structură se ocupă de soluționarea aspectelor administrative pentru cei 53 de militari români care acționează în baza din Kosovo.
Căpitan Mihai Socol, ofițer responsabil de Elementul Național de Sprijin din Kosovo: Am sprijinit activitatea comisiei de rotație venită în teatru, pentru a superviza activitatea de predare a funcțiilor de către o parte dintre militarii români, care și-au încheiat misiunea aici, în Kosovo.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Traversam Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, acolo unde desăvârșirea ca subofițer de comandă a militarilor americani se face prin absolvirea cursului de Sergeant Major, acesta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară.
Programul de studii se întinde pe cinci semestre, iar numărul cursanților internaționali reprezintă 10 procente din numărul subofițerilor americani care urmează această formă de pregătire. Din îndepărtatul Texas transmite plutonierul adjutant principal Florin Bănceanu, unul dintre cursanții programului de formare a subofițerilor de comandă americani.
Florin Bănceanu:Mai putin de 1% din toți militarii Armatei americane cu gradul de Master Sergeant ajung la acest curs, iar după devin eligibili într-un an, doi maxim, trei de a deveni CSM, adică Command Sergeant Major, practic, echivalentul funcțiilor noastre de subofițeri de comandă.
Publicat de Gabriel Stan,
10 ianuarie 2022, 12:32 / actualizat: 17 ianuarie 2022, 17:21
Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni şi jumătate de la începerea misiunii în Polonia, artileriștii antiaerieni din cadrul Rotaţiei a X-a se pregătesc intense pentru exercițiile din acest an. Au încheiat anul 2021 printr-un marș de 15 km, iar luna ianuarie le aduce noi provocări la care vor răspunde alături de partenerii americani, britanici, polonezi și croați.
Diana Aioanei:Sunt locotenent Diana Aioanei, ofiţerul de informare și relații publice a Detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de fier”.
Exercițiile desfășurate pe timpul misiunii au rolul de a îmbunătății și menține nivelul de pregătire al militarilor români pentru ca aceștia să își poată îndeplinit cu succes sarcinile ce le revin în cadrul grupului de luptă.
Suntem dornici să ne reluăm activitatea, suntem pregătiți să participăm la exerciții, deoarece ne putem îmbunătăți nivelul de cooperare împreună cu aliații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Kosovo, acolo unde din 1999, NATO desfășoară operația de menținere a păcii KFOR. În implementarea obiectivului de asigurare a unui mediu de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, un rol important îl joacă radioul.
Cel mai rapid mijloc de comunicare, radioul KFOR promovează acțiunile desfășurate în sprijinul populației civile și în același timp, încurajează menținerea bunelor relații între membrii diverselor comunități etnice din Kosovo. Plutonierul major Daniel Pleșa, subofițer în cadrul comandamentului KFOR:
Daniel Pleșa:Zi de zi, Radio KFOR oferă publicului din Kosovo muzică locală și internațională, știri care exclud partea politică, organizând concursuri cu premii, cu scopul de a fideliza audienţa. Printre emisiunile mele se numără și verificarea prevenției radio în diferite zone din Kosovo și oferirea unui feedback din partea ascultătorilor cu privire la conținuturile disponibile pe post.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani ajungem în apropierea Ecuatorului, mai precis, în Sudanul de Sud, acolo unde șapte militari români participă la misiunea UNMISS, care are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.
Libertatea de mișcare a patrulelor integrate în zona de responsabilitate s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt raportate situații sporadice de refuz al accesului patrulelor la punctele de control. Din Sudanul de Sud, colonelul Dan Ruja:
Dan Ruja:A fost stabilit nivelul de securitate dacă este necesar sau nu ‘force protection’. Ajungem acolo şi în primul moment, aceasta este regula, trebuie să întâlneşti şeful din zona respectivă. Asistentul de limbă traduce din engleză ceea ce spun eu în engleză în limba lor, care e un amestec de limbă arabă, dar ei au şi alte dialecte pentru care interpretul respectiv trebuie să fie pregătit.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:05
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au intrat în această săptămână în legătură prin videoconferință cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în misiuni externe în Balcanii de Vest, Polonia, Marea Mediterană și în cadrul operației NATO „Allied Solace”.
Vasile Dîncu: L-am însoțit pe primul ministru al României la o vizită la Bruxelles, printre care o întâlnire cu secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg.
Vreau să vă spun că în deschiderea discuției noastre primul lucru pe care ni l-a spus erau felicitările pentru contribuția pe care dumneavoastră o aveți în teatrele de operații.
A fost o mare bucurie pentru mine și o mândrie și pentru mine și pentru domnul premier să auzim acest lucru de la cea mai autorizată voce din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Deci, încă o dată, vă rog să transmiteți din partea mea militarilor pe care îi aveți în subordine, dumneavoastră personal vă transmit mulțumirile noastre, ale Ministerului, ale Guvernului României pentru ceea ce faceți și vreau să știți că sacrificiul pe care îl faceți dumneavoastră acolo nu rămâne fără sens. Este foarte important pentru România.
Vă doresc Sărbători fericite! Crăciun fericit! La mulți ani și să fiți sănătoși, la fel de disciplinați, așa cum vedem, și utili pentru România în misiunea dumneavoastră!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, le-a mulțumit tuturor pentru curajul și implicarea de care au dat dovadă în misiune.
General Daniel Petrescu: La trecerea dintre ani, cu toții ne gândim ce am făcut în anul care s-a încheiat și ce planuri avem pentru 2022. Cred că dumneavoastră puteți să vă gândiți că realizați destule nu numai pentru dumneavoastră, ci și pentru Armata României în 2021, și vă mulțumesc pentru asta. Sărbători cu bine și un an mai bun, cu sănătate și dorințe împlinite! Mulțumesc! Transmiteți militarilor cele mai bune urări pentru 2022.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Trecem la misiunea din Polonia, unde la mijlocul lunii decembrie peste 400 de militari ai Grupului de Luptă, împreună cu cei din cadrul Brigăzii IV Apărare Teritorială a Poloniei, au intrat în cursa pentru dobândirea insignei Forțelor Armate Germane pentru competență militară. Probele de concurs au constat într-un test de evaluare a capacităților motrice, trageri cu pistolul tip M-17 și un marș în teren variant.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și informații publice al detașamentului: Concursul s-a desfășurat în decurs de o săptămână. Au participat un număr de 11 militari din candrul contingentului românesc. A fost o activitate organizată de aliații americani, în preajma sărbătorilor, pentru a reanima spiritul competitiv, și au invitat toți militarii națiunilor din cadrul battle grupului.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ajungem la prezența militarilor români în Marea Mediterană, unde Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” își continuă misiunea în cadrul Operației IRINI. Marinarii militari și scafandrii de luptă de incursiune au derulat aproximativ 200 de interogări ale navelor comerciale, precum și acțiuni de promovare a operației Uniunii Europene.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine: Întreaga misiune s-a desfășurat în condiții de siguranță. Luna sărbătorilor de iarnă ne prinde în teatrul de operație, la bordul navei, la datorie, cum îi stă bine marinarului, și pe această cale vreau să fac o urare de bine către toți cei de acasă, un Crăciun fericit! La mulți ani tuturor celor sunt alături de Forțele Navale Române și de această mare familie!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Din Marea Mediterană trecem în Balcanii de Vest, unde aproximativ 3.300 de trupe aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo aparținând NATO. Maistrul militar clasa a IV-a Eduard Bălan se află la prima misiune internațională, departe de familie în aceste zile ale Crăciunului, ocupându-se în prezent de mentenanța vehiculelor din flota KFOR.
Eduard Bălan: La finalul săptămânii precedente comandantul și comanda bazei au organizat un eveniment care a constat în aprinderea luminilor bradului de Crăciun și invitarea unor artiști locali care au cântat muzică live.
Astfel se face simțită și aici atmosfera Sărbătorilor, deoarece după aproape jumătate de misiune ne simțim ca într- o familie. Cu acest prilej vă urez tuturor românilor, atât din partea mea, cât și din partea celorlalți militari ai contingentului român Sărbători fericite și un an mai bun decât cel care se apropie de final.
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:58
Teodora Mazere (realizator rubrică): Spiritul Sărbătorilor de Crăciun se simte și în bazele militare internaționale în care acționează militarii români. Ajuns la cea de-a VI-a ediție, evenimentul caritabil ”Aleargă cu Moș Crăciun” a fost organizat cu intenția de a ajuta 700 de familii din Kosovo aflate în dificultate. Prezent la eveniment, comandantul KFOR, generalul Ferenc Kajári le-a amintit participanților faptul că obiectivul misiunii KFOR nu este doar de a oferi un mediu sigur și securizat, ci și de a fi aproape de toate comunitățile care trăiesc în Kosovo. Căpitan Ștefan Dalbane, ofițer în cadrul comandamentului KFOR. Căpitan Ștefan Dalbane: Peste 200 de militari, în frunte cu comandantul KFOR general maior Ferenc Kajári, au participat la eveniment îmbrăcați în costume de Moș Crăciun sau în uniformă militară, purtând și drapelele naționale ale statelor pe care le reprezintă. Eu am alergat împreună cu mai mulți militari ai contingentului român. Dăruind, activitatea ne ajută să simțim și aici atmosfera sărbătorilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): România participă cu un efectiv de șapte militari în sprijinul misiunii ONU de menținere a păcii în Republica Sudanul de Sud. Pe durata unui an de zile, personalul militar este implicat în activități specifice de patrulare, observare, asistență, legătură și consiliere. Una dintre misiunile de bază ale militarilor ONU este de a dezvolta, în parteneriat cu autoritățile locale, proiecte și strategii privind dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea socială a foștilor combatanți. Îl ascultați pe locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană. Locotenent-colonel Olimpiu Golea: Republica Centrafricană a fost colonie franceză. Bineînțeles, toate instituțiile statului vorbesc limba franceză. Este o condiție pentru cei care vin în armată să vorbească limba franceză. Localnicii vorbesc shango. Toată lumea trebuie să cunoască shango și cu partenerii din armata centrafricană limba franceză. Teodora Mazere (realizator rubrică): Cel de-al 11-lea detașament de apărare antiaeriană constituit în vederea participării la misiunea din Polonia a început pregătirea, urmând ca la începutul lunii aprilie să facă schimbul cu Gheparzii de Fier. Până atunci, militarii dobrogeni care acționează în baza din Bemowo Piskie au participat alături de partenerii americani din compania Cobra la ultima ședință de tragere din acest an cu armamentul ușor de infanterie. Aceste schimburi de experiență au menirea de a menține un nivel ridicat de interoperabilitate între aliații grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de apărare antiaeriană Rotația a X-a. Locotenent Diana Aioanei: Am executat o tragere cu armamentul ușor de infanterie, la care i-am invitat și pe aliații noștri americani, deoarece acum două săptămâni militarii companiei Cobra ne-au invitat pe noi să executăm trageri cu armamentul lor de infanterie. Ei au executat trageri cu pistolul calibru 9 mm și cu pușcă automată 5.45 mm. Feedback-ul militarilor americani a fost foarte bun și ne-au felicitat.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.
Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.
Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma
Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:
General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.
Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.
Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.
Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.
Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.
Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 12:32 / actualizat: 10 noiembrie 2021, 23:53
Edi Nicola (realizator rubrică): Puitorul de mine şi plase 274 Viceamiral Constantin Bălescu a încheiat primele de zile de misiune ca parte a operației „Irini”.
Marinarii militari români au executat, în această perioadă, în zona de sud-vest a bazinului mediteranean, peste 60 de interogări prin radiotelefon, pe frecvenţele internaţionale de telecomunicaţii ale navelor civile de transport, care tranzitau raionul de responsabilitate.
O echipă formată din scafandri de luptă de incursiune a efectuat și două misiuni de promovare a obiectivelor operației IRINI la bordul unor nave civile ce tranzitau zona.
Căpitan Bogdan Oancea, comandantul grupei de boarding:Am avut șansa ca la prima noastră operațiune de acest gen să dăm peste o navă cu echipaj românesc la bord, 18 români, ceea ce ne-a ușurat îndeplinirea obiectivului misiunii de a ne prezenta scopul în apele internaționale ale Mării Mediterane. Sperăm să nu fie probleme până la sfârșit.
Edi Nicola (realizator rubrică): Pandemia a fost o provocare, care a afectat multe aspecte ale operațiunii în ultimul an, atât în ceea ce privește siguranța pentru personalul KFOR, cât și în ceea ce privește oferirea de sprijin instituțiilor locale implicate în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2.
În această perioadă, contingentul românesc care sprijină aceste eforturi pe teritoriul Kosovo își rotește efectivele. Detalii ne oferă căpitan Karina Avădanei.
Căpitan Karina Avădanei:Sunt la cea de-a doua misiune în Kosovo, iar experienţa m-a ajutat să trec mai ușor peste perioada de luare în primire a funcției. Începerea activității noastre a coincis şi cu schimbarea comenzii.
În premieră, comanda aparține țării vecine Ungaria, general maior Ferenc Kajári fiind comandantul misiunii.
Edi Nicola (realizator rubrică): Misiunea Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, se apropie de final. În această săptămână, în baza militară Bemowo Piskie au ajuns primii militari aparținând Batalionului 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a X-a.
Fregata „Regina Maria” va părăsi portul Constanța pentru a treia participare în acest an la o misiune a unei grupări NATO în vederea integrării în Gruparea de Luptă Permanentă Navală 2.
Fregata face parte din pachetul de forțe, puse la dispoziția NATO de către Armata României și cele două misiuni executate până acum în cadrul grupărilor navale NATO, precum și deținerea comenzii grupării navale a operației „Sea Guardian” sunt principalele repere ale contribuției Forțelor Navale Române la susținerea unei abordări aliate de tip 360 de grade la apărarea colectivă și gestionarea crizelor prin cooperare.
Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei 222 „Regina Maria”: Nava are la bord 240 de militari, un elicopter Puma Naval și un detașament de scafandri de luptă de incursiune.
Va continua să facă misiuni de supraveghere a traficului naval de descurajare a unor potențiale amenințări asupra statelor Alianței din bazinul mediteranean.
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 18:33
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.
Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.
Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a:Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.
Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.
Maior Adrian Peter:Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.
Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.
Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.
Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.
Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”:A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 01:14
Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere. Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu. Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni. Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune. Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:27
Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei. Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI. Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina. Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză. Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile. Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR. Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.
Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.
Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.
Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.
Publicat de prosavioleta,
16 septembrie 2021, 01:16
Edi Nicola(realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au executat în această săptămână ședințe de tragere cu armamentul individual – cu pistolul calibru 9 mm, respectiv pușca automată calibru 5,45 mm. Şedințele de tragere au fost executate în poligonul Gaudynek, din apropierea bazei militare Bemowo Piskie. Alături de militarii români au luat parte și aliații americani, britanici şi croați din cadrul grupului de luptă. A fost ultima ședință de tragere organizată de militarii focșăneni înainte de întoarcerea în țară și o excelentă oportunitate de a coopera cu partenerii din cadrul Battle Group-ului. Sg. major Adrian Patoka: În primul rând, vreau să mulțumesc militarilor detașamentului Sky Guardians pentru invitația în poligon, unde am avut ocazia să tragem cu armamentul lor. Este minunat să încerci și alte arme și să cunoști oameni noi, cu care să lucrezi și cărora să le cunoști modul de operare. De aceea suntem aici, în flancul nord-estic al Alianței, pentru interoperabilitatea dintre americani, români, britanici, croaţi. Lucrăm diferit, dar la final trebuie să fim unitari și să cooperăm.
Edi Nicola(realizator rubrică): Misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo aparținând NATO. Munca în mediul internațional pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii, alături de subofițeri, soldați și gradați profesioniști, sunt parte a unei echipe sudate conștiente de misiunea încredințată. Alături de un coleg italian, maistrul militar Ionuț Captari asigură mentenanța echipamentelor IT, a stațiilor radio și a camerelor video în bazele de pe teritoriul Kosovo. Maistrul militar Ionuţ Captari: Această echipă se ocupă de mentenanța echipamentelor, calculatoare, radiouri în afara campului în care sunt localizaţi. Comunicarea este foarte importantă pentru buna coordonare a activităților desfășurate. Suntem toți implicați în exerciții – care se desfășoară și în acest moment aici. Ne sprijinim reciproc pentru rezolvarea oricărei situații apărute pe linie de IT, inclusiv să facem mentenanță acolo unde trebuie.
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 19:28
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a 9-a din Polonia au participat la un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel baterie. Au fost simulate o serie de incidente apropiate mediului de acțiune specific artileriștilor antiaerieni. Unul dintre ele a fost extragerea tehnicii de luptă avariate dintr-un teren accidentat, la care au participat și specialiștii în mentenanță, iar alt incident a simulat atacarea punctului de comandă al bateriei. Exercițiile desfășurate pe timpul misiunii de asigurare a prezenței înaintate consolidate au rolul de a îmbunătăți și de a menține nivelul de pregătire al militarilor români, pentru ca aceștia să își poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin în cadrul grupului de luptă din Polonia. Cu detalii vine locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc.
Locotenent Mădălina Boboc: Scopul exercițiului a fost de a le testa artileriștilor antiaerieni cunoștințele de specialitate și capacitatea de reacție. S-au pus în practică procedurile de operare, militarii au acționat prompt, au demonstrat că sunt o adevărată echipă și continuăm să ne pregătim pentru exercițiile pe care urmează să le desfășurăm în comun cu partenerii din cadrul grupului de luptă și să ne menținem capacitatea de reacție imediată, pentru ca la final să putem raporta ‘misiune îndeplinită’.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2000, Centrul de operații psihologice ‘Samoilă Mârza’ participă în Kosovo cu specialiști PSYOPS, asigurând totodată, prin rotație cu Germania și Italia, conducerea elementului de sprijin operații psihologice. Evoluția naturii conflictului a transformat operațiile psihologice într-o specialitate militară indispensabilă. Pe timpul unui conflict armat, întrebuințarea eficientă a acestora are potențialul de a slăbi voința de luptă a adversarului, iar în perioada post-conflict operațiile psihologice pot avea o contribuție semnificativă la reconcilierea părților. Despre natura activităților desfășurate în Kosovo ne vorbește plutonierul adjutant Iulian Mocanu.
Plutonier adjutant Iulian Mocanu: PSYOPS este acronimul de la operații psihologice, o structură vitală non-kinetică a oricărei armatei moderne. Ne putem numi presa din zonele de conflict, rolul nostru fiind de a influența adversarii, fie militari, fie civili și de a transmite mesaje pacifiste prin intermediul diverselor canale media. Pregătirea unei misiuni, de fapt, este o activitate continuă, care se desfășoară acasă; succesul oricărei misiuni este dat de munca în echipă și de efortul fiecăruia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): România va asigura pentru prima dată comanda grupării navale care acţionează în cadrul Operaţiei NATO Sea Guardian, cât şi coordonarea misiunilor de patrulare din Marea Mediterană prin intermediul Statului Major, ambarcat la bordul Fregatei Regina Maria. Cei cinci ani consecutivi de participare la operațiunea Sea Guardian au contribuit la consolidarea capacității Forțelor Navale Române de a răspunde rapid și eficient la întregul spectru de amenințări, inclusiv hibride, în vederea creșterii rezilienței, element central al apărării colective. România participă la această operațiune cu un echipaj alcătuit din 243 de militari, un elicopter IAR 330 Puma naval și un Detașament de forțe pentru operații speciale.
Comandor Bogdan Vochițu: Sunt comandor Bogdan Vochițu, comandantul Grupării navale destinate participării la operația Sea Guardian 2021. Forțele Navale participă cu Fregata Regina Maria la operația Sea Guardian, o operaţie de asigurare a securității stabilității în mediul maritim și de prevenire a oricăror activități ilegale în acest mediu, continuatoarea operațiunii Active Endeavour, prima dată când Regina Maria este navă comandat în această operație, având la bord un Stat Major care va asigura conducerea operațiunilor navale în această perioadă.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul de luptă din Polonia a fost vizitat zilele trecute de comandantul Corpului Multinațional de Nord-Est, generalul locotenent Sławomir Wojciechowski.
Cu această ocazie, militarii români împreună cu cei americani, britanici și croați au organizat o prezentare de tehnică militară. La această activitate, generalul locotenent Wojciechowski a apreciat activitatea militarilor și a oferit celor mai merituoși moneda structurii pe care o comandă.
Locotenent Mădălina Boboc:Am avut oportunitatea de a expune capabilitățile sistemului anti-aerian Gepard și am putut să evidențiem rolul apărării anti-aeriene în cadrul acestui grup de luptă multinațional.
Pe lângă prezentarea de tehnică, domnul general locotenent a putut vedea Geparzii în acțiune, în cadrul unui exercițiu pe care l-am desfășurat în comun cu Compania de Infanterie, aparținând partenerului american. Misiunea militarilor români a fost de a sprijini antiaerian forțele de manevră pe toatăp durata exercițiului.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Din 30 august și până pe 10 septembrie, în Kosovo se desfășoară un antrenament operațional de nivel doi. Acesta presupune participarea Forțelor de rezervă ale KFOR cu aproape 700 de militari din România, Anglia, Grecia, Italia, Turcia, Albania și Bulgaria.
Scopul antrenamentului este de a executa întreg spectrul de activități specifice dislocării, redislocării și integrării forțelor, cu sarcinile tactice specifice pentru creșterea nivelului de interoperabilitate și a gradului de arăspuns KFOR.
Maior Raluca Popescu:Aceste antrenamente operaționale sunt organizate pe trei niveluri. La nivelul unu se participă cu structura de comandă a batalionului respectiv, inclusiv elemente de logistică sau de comunicații, și reprezentanți din țările participante la aceste antrenamente; iar scopul este de fapt să se execute activități de recunoaștere și să pregătească antrenamentul de nivel doi.
La acest antrenament de nivel doi, la care vom participa și noi, participă cadrul de comandament, comandamentul batalionului și minim o companie de manevră. Iar nivelul trei presupune participarea întregului cadru de comandament și a tuturor companiilor subordonate, undeva la patru companii.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata Regina Maria participă din data de 29 august la exercițiul multinațional Sea Guardian care se va desfășura în Marea Mediterană. Misiunea fregatei în cadrul acestui exercițiu este de a combate traficul ilegal de combustibil și armament și de a preveni fenomenul migraționist.
Comandor Adrian Gobjilă:Fregata Regina Maria se va disloca cu un echipaj de 243 de militari. În premieră, Forțele Navale Române vor avea comanda grupării pe toată durata operațiunii.
Va participa cu o grupă de forțe de operații speciale și un elicopter naval la aceste misiuni. Nava va intra în subordinea Comandamentului Maritim al NATO și va avea în subordine o navă a Forțelor Navale Croate și o serie de alte platforme, atât submarine, cât și aeriene, care ne vor asigura sprijin în îndeplinirea misiunilor pe car ele vom avea de executat.
Edi Nicola(realizator rubrică): Zilele trecute, echipa de comandă a Detaşamentului de apărare antiaeriană „Rotația a IX-a din Polonia”, împreună cu o secție aparținând „Bateriei Gepard” au participat la o prezentare de tehnică militară în orașul Varșovia, organizată cu prilejul Zilei Forțelor Armatei Poloneze.
Cu această ocazie, militarii românii au primit vizita doamnei Carmen Râșnoveanu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
LocotenentMădălina Boboc:Au fost prezenți reprezentanţi ai ambasadei Statelor Unite ale Americii, ai ambasadei României în Republica Polonă, numeroase oficialități și un număr impresionant de civili, care s-au arătată bucuroși și curioși să afle cât mai multe despre sistemele noastre de armament.
Edi Nicola(realizator rubrică): Alături de oficialitățile poloneze, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Carmen Râșnoveanu, a participat la dezvelirea unei plăci comemorative care simbolizează aprecierea națiunii gazdă față de poporul român pentru sprijinul acordat acestora în cadrul bătăliei de la Varșovia din 1920.
Peste 3.000 de trupele aliate și partenere operează în Kosovo ca parte a forței Kosovo, aparținând în NATO. În urma Declarației de independență din februarie 2008, NATO a convenit că va continua să își menține prezența pe baza rezoluției Consiliului de Securitate al ONU.
De atunci, aceasta a contribuit la crearea unei forțe de securitate multietnice, care este o forță ușor armată.
Aceasta continuă să contribuie la menținerea unui mediu de securitate sigur și a libertății de circulație și să susțină efortul umanitar internațional, în conformitate cu mandatul său. Căpitan Mădălin Ștefănescu, responsabil cu gestionarea și planificarea unei părți a bugetului misiuni KFOR.
Căpitan Mădălin Ștefănescu:Este foarte important să existe o planificare a bugetului, pentru că orice organizație are nevoie de anumite servicii adiționale ca să funcționeze, iar aici aceste servicii sunt asigurare de către companiile civile locale: apă, mâncare, curățenie, precum și servicii mai ample, care ajută la îndeplinirea obiectivelor misiunii, precum nevoile de comunicații externe.
Mă aflu pentru prima dată în teatrul de operații Kosovo, însă nu sunt la prima experiență de acest gen și consider că fiecare misiune, fiecare detașare într-un teatru de operații reprezintă un plus pentru dezvoltarea mea profesională.
Viața de militar nu este una ușoară, mai ales când acasă te așteaptă o familie, care trăiește alături de tine, de la distanță, sentimente greu de gestionat.
Un militar lasă de multe ori în urmă oameni pe care îi va putea revedea după o perioadă lungă de timp, în care servesc patria trimiși în misiuni.
Răzvan Bumbăcea este unul dintre militarii ce se află în misiune, în Kosovo, în această perioadă și care trăiește cu emoții, de la distanță, nașterea primului copil.
Acesta ne-a împărtășit trăirile sale și bucuria pe care o resimte înainte de momentul important ce va avea loc în viața sa.
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sunt maistru militar clasa a III-a Bumbăcea Răzvan, dislocat în Teatrul de Operații Kosovo. Sunt aici din luna aprilie și mă voi întoarce în țară în luna octombrie.
Violeta Proșa (reporter): Ați mai avut și alte misiuni în afară de aceasta?
M.M. cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Da, am mai avut două misiuni în Bosnia și Herțegovina în 2014 și 2018.
Violeta Proșa (reporter): De cât timp activați în Ministerul Apărării Naționale?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sunt în Ministerul Apărării Naționale din anul 2008 când am terminat școala de formare pentru soldați gradați profesioniști… după aceea, în anul 2012 am început cursurile Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre “Basarab I”, promoție 2013.
Violeta Proșa (reporter): Sunteți căsătorit?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sunt căsătorit din anul 2015.
Violeta Proșa (reporter): Înțeleg că, pentru dumeavoastră, această misiune se va încheia și cu o schimbare. Care va fi aceasta?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Urmează să se nască primul nostru copil, motiv de mare bucurie în familie. Este un băiețel, o să îl cheme Nicholas Alexandru.
Violeta Proșa (reporter): Ce sentimente vă încearcă, având în vedere că sunteți la depărtare, iată, de familia dumneavoastră, într-un moment atât de important?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Pot să spun că doar emoțiile nașterii copilului. Am vorbit și am aranjat, oarecum, cu doamna doctor să-mi filmeze, să-mi pună la dispoziție materiale cu copilul și așa mai departe… doar emoții, doar emoții.
Violeta Proșa (reporter): În momentul în care ați plecat în misiune, în Kosovo, știați că se va produce acest eveniment pe parcursul plecării dumeavoastră?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Am aflat concomitent că voi pleca și că voi fi tată. A fost o conjunctură greu de gestionat. Până la urmă, vorbind cu soția, cu familia, am stabilit că e mai bine să continuăm și pe calea carierei militare și pe calea familiei.
Violeta Proșa (reporter): Înțeleg că totuși, soția nu este chiar singură în țară și are cel puțin sprijinul părinților…
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sprijinul părinților mei și ai ei… bunicii sunt nerăbdători să vină nepoțelul acasă, toată lumea așteaptă, e primul nepoțel din ambele familii…
Violeta Proșa (reporter): Ați gestiona altfel situația dacă ați fi știut că se întâmplă venirea pe lume a copilului, înainte să vă înscrieți pentru a pleca în misiune?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sincer să fiu, la cum a decurs sarcina soției și cum a decurs și relația dintre noi și cum am putut gestiona, aș face-o din nou și aș proceda absolut la fel, pentru că, acest lucru doar a întărit relația dintre noi doi și ne dorim și mai mult.
Violeta Proșa (reporter): Cum se comportă colegii dumeavoastră, ce atitudine au dânșii, stiind că dumneavoastră veți trăi emoția venirii pe lume a primului copil, a primului născut?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Sunt foarte solidari, toți mă încurajează, toți îmi dau sfaturi pe care ei le consideră a fi cele mai bune în a crește un copil, în a gestiona situația, fiind departe… unii dintre ei au mai fost în situația mea… Toată lumea vrea să ajute.
Violeta Proșa (reporter): V-ați dori să îi transmiteți un mesaj soției pe această cale?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Bineînțeles: Scumpa mea soție, sunt mândru de tine, te iubesc enorm de mult și abia aștept să mă întorc acasă!
Violeta Proșa (reporter): Și… copilului, care va vedea, sau poate va auzi peste ceva vreme acest interviu pe care dumneavoastră l-ați dat?
Maistru militar cls. a III-a Răzvan Bumbăcea: Aș dori să știe că este iubit încă de la început și mă voi strădui și voi face posibil ca totul să fie foarte bine pentru el.
Reportajul a fost realizat de către reporterul Violeta Proșa, de la redacția Ora Armatei.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Teodora Mazere(realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.
În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.
Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.
Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.
Teodora Mazere(realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.
Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.
Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.
Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța Kosovo condusă de NATO.
Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.
Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.
A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.
Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici
Edi Nicola (realizator rubrică): România a găzduit la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, operaţiunea militară Resolute Support Retrograde, care a avut ca scop redislocarea trupelor şi materialelor din Afganistan către Europa pentru ţările membre ale programului „Unităţi multinaţionale de transport strategic”.
În acest sens, grupul de transport aerian strategic din Baza Aeriană Pápa, din Ungaria, a executat un pod aerian între Baza 90 Transport Aerian Otopeni, folosită ca nod, şi alte trei aeroporturi militare din Afganistan – Bagram, Mazar i Sharif, Kabul – pentru redislocarea trupelor, echipamentelor şi materialelor în Europa.
Operaţiunea Resolute Support Retrograde are dublă însemnătate istorică, în primul rând fiind cea mai mare operaţiune de tip pod aerian şi, în al doilea rând, a contribuit la retragerea trupelor şi a materialelor din Afganistan. după 20 de ani de luptă.
Cu detalii, comandorul Gabriel Movileanu, comandantul Grupului de Sprijin al Bazei 90 Transport Aerian Otopeni:
Comandorul Gabriel Movileanu:Pentru această operaţiune, Baza 90 a pus la dispoziţie platformele pentru parcarea aeronavelor C-17 şi a asigurat dirijarea la sol a acestora.
De asemenea, spaţiile de lucru pentru echipele grupului de transport greu de la Pápa, din Ungaria, care au asigurat pregătirea şi executarea misiunilor şi mentenanţa aeronavelor.
Baza 90 a utilizat un nou terminal de pasageri şi materiale, dat în exploatare în cursul acestui an, lucru care a ajutat mult buna desfăşurare a activităţilor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Forţele Navale Române au participat în perioada 28 iunie – 10 iulie la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioanele de instrucţie terestre din zona Odesa.
Corveta contraamiral „Horia Macelariu” a plecat din Portul Militar Mangalia şi a luat cap compas Portul Odesa din Ucraina, unde a acostat, alături de alte nave militare străine participante la „Sea Breeze 21”.
Căpitan comandor Gabriel Lungu, comandantul corvetei contraamiral „Horia Macelariu”:
Căpitan comandor Gabriel Lungu:În timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcaţiunilor rapide de suprafaţă, reaprovizionare de mare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, indentificarea, urmărirea şi atacul submarinului.
Edi Nicola (realizator rubrică): Cea de-a doua navă militară, care a reprezentat Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina, a fost fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval, ambarcat la bord.
Fregata a executat o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză „Eversten”, după care s-a integrat în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice care operează în Marea Neagră şi a participat la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina. Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei „Regina Maria”:
Comandor Adrian Gobjilă:„Sea Breeze 21” este cea mai mare participare din istoria exerciţiilor. De asemenea, are o înseamnătate deosebită, pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forţelor Navale Ucrainene, precum şi Ziua Statelor Unite. Reacţia Federaţiei Ruse a fost semnificativă, cu un număr crescut de nave, care au monitorizat acest exerciţiu.
Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov”, din Focşani, îşi continuă misiunea în Polonia. Artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Locotenent Mădălina Boboc, ofiţerul de informare şi relaţii publice al detaşamentului:
Locotenent Mădălina Boboc:Timp de două zile, secţiile de tragere au exersat tactici şi proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au avut posibilitatea de a pune în practică schemele de manevră şi s-au antrenat la îmbunătăţirea baremelor, pentru a fi gata de luptă în cel mai scurt timp.
Toate eforturile şi experienţa dobândintă ne-au ajutat să desfăşurăm un exerciţiu integrat şi sincronizat, astfel încât să ne putem pune în valoare toate capabilităţile de care dispunem.
Edi Nicola (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită la Forţa Kosovo, condusă de NATO, unde s-a întâlnit cu comandantul KFOR, generalul-maior Franco Federici.
Personalul din 27 de naţiuni, care au contribuit cu trupe şi directorul echipei NATO de consiliere şi legătură, generalul de brigade Jörg Rüter, Mai multe amănunte în ediţia viitoare a „Jurnalului militar”.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
