Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 11:18

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimul detaşament românesc care a acţionat în teatrul de operaţii Afganistan a ajuns acasă duminică 27 iunie. Contingentul, format din 140 de militari, a revenit în țară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul național al Armatei României în Afganistan.

Din anul 2002 și până în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale forțelor terestre, aeriene, navale, forțelor pentru operații speciale și structurilor de informații militare, au participat la misiuni și operații internaționale în teatrul de operații din Afganistan.

Prezent la ceremonia de repatriere, Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, le-a mulțumit tuturor pentru efortul depus astfel încât România, ca ţară membră NATO, să își poată îndeplini angajamentele asumate.

Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă: Vreau să vă mulţumesc încă o dată dumneavoastră, vreau să mulţumesc încă o dată tuturor militarilor români care și-au desfășurat activitatea în teatrul de operații, tuturor celor care au sprijinit armata română să poată să își îndeplinească această misiune şi sunt convins că odată ce ne vom așeza și ne vom reacomoda cu viața din țară vom putea să trecem prin filtrul minții tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de timp, să așezăm toate lecțiile învățate și să putem să lăsăm o pildă celor mai tineri decât noi, care la rândul lor au decis şi au îmbrăcat haina militară pentru a se pregăti și a fi în măsură să își îndeplinească viitoarele misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de două luni de la dislocarea în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, continuă să se instruiască cu aceeași determinare și implicare pentru menținerea unui nivel înalt de pregătire.

În Poligonul Wierzbiny s-a desfășurat exercițiul de rezolvare a unei situații tactice, acțiunea debutând cu deplasarea în poligon și executarea manevrei. Le-au urmat apoi operațiunile pentru pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a: Militarii au avut de soluționat diverse incidente, foarte apropiate mediului de luptă actual, cărora le-au făcut față cu brio. Suntem nerăbdători să desfășurăm cât mai multe astfel de exerciții, ne creștem capacitatea de reacție și putem face față tuturor situațiilor ce pot apărea.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  NATO desfăşoară o operaţiune de menţinere a păcii în Kosovo încă din anul 1999, Misiunea KFOR fiind asigurare a unui mediu de securitate sigur şi stabil, precum şi a libertăţii de mişcare în Kosovo.

În îndeplinirea acestor responsabilităţi alianţa conlucrează îndeaproape cu Misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare. Cu detalii, maiorul Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC din cadrul Comandamentului KFOR.

Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC: Am executat o misiune specifică de sprijin al populaţiei locale în localitatea Peci. Aceasta a constat într-o donaţie de echipamente IT moderne pentru Şcoala Gimnazială Skander Cecu. Prin acest proiect KFOR dorește să contribuie la dezvoltarea și integrarea tinerilor în societate, promovând toleranța interetnică. KFOR își continuă mandatul încredințat de a asigura un mediu sigur și stabil pentru populație, implementând mai multe proiecte CIMIC, în special în domeniul educației.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:32

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Procesul de retragere a militarilor români din teatrul de operații Afganistan, început la data de 1 mai, continuă conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Armata României a participat la misiunile sub egida NATO din Afganistan încă din perioada de preaderare la Alianța Nord-Atlantică, ridicându-se la o contribuție de peste 32.000 de militari, în rotații de câte șase luni, din 2002 și până în prezent.

Aceștia au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate, de asigurare a accesului securizat în baze și misiuni de tip escortă și protecție apropiată.

Căpitan Andrei Vicol: În această săptămână, două detașamente ale contingentului românesc din Afganistan au ajuns în țară după ce și-au încheiat misiunea. Pentru cei rămași aici lucrurile se desfășoară normal și continuăm să ne îndeplinim toate sarcinile și obiectivele specifice acestui teatru de operații. Misiunea NATO Resolute Support reprezintă în continuare o prioritate pentru toți militarii de aici și tratăm lucrurile cu maximă responsabilitate.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 22 iunie, la sediul KFOR din Pristina a avut loc vizita comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters.

Acesta a amintit militarilor participanți că misiunea NATO KFOR reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euroatlantice în regiune.

România participă la misiunea din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcții-cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Capitan Teodora Mariș (analist media): Ceea ce pentru mulți alții a fost o simplă zi de marți, pentru noi, militarii care servesc sub egida NATO în cadrul KFOR, a reprezentat o zi foarte importantă, și anume vizita comandantului SACEUR.

Această întâlnire a constituit prilejul de a prezenta către cel mai înalt nivel de comandă activitatea desfășurată aici. Ne simțim onorați de faptul că am luat parte la acest eveniment. Misiunea continuă cu energie pozitivă, motivație, profesionalism și dăruire din partea militarilor români.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în 22 iunie s-a realizat schimbarea comenzii din cadrul Grupului multinațional de luptă din Polonia, asigurată în prezent de contingentul american War Eagles.

Pe lângă partenerii americani, militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană rotația a 9-a au ocazia de a se antrena cu militari britanici, croați și polonezi.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Ne bucurăm foarte mult că am avut oportunitatea de a ne instrui în comun cu militarii profesioniști și foarte bine pregătiți cum au fost cei din Dark Rifles, alături de care am avut șansa să executăm foarte multe exerciții.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să îi cunoaștem pe noii noştri colegi să putem să le împărtășim din experiența dobândită până în prezent, aici, în Polonia. Suntem încrezători că vom avea o colaborare fructuoasă cu aceștia.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 11:30

Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni de la anunţarea retragerii trupelor din Afganistan, repatrierea din acest teatru a contingentului Armatei României continuă.

Pe timpul participării la acțiunile militare, camarazii noștri au executat misiuni specifice de protecție a forței, cât și misiuni de consiliere în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

Armata României acționează sincronizat cu partenerii de coaliție NATO, până în acest moment repatriind aproximativ 50% din contingentul național participant la această misiune NATO.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică, 6 iunie, un alt detașament al contingentului românesc ajuns în țară, după ce şi-a încheiat misiunea în Afganistan.

Pentru ceilalți militari din Batalionul de Protecția Forței misiunile continuă cu aceeași responsabilitate şi implicare.

Joi, de ziua Înălţării Domnului, militarii români prezenți în Baza Aeriană Bagram au participat la o ceremonie de comemorare a eroilor neamului.

Nu s-a uitat nici de cei 27 de eroi care au căzut la datorie aici în teatrul de operații din Afganistan. Suntem datori să păstrăm memoria lor vie și să-i onorăm de fiecare dată așa cum se cuvine.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța KFOR Kosovo este desfășurată, în prezent, în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Pe lângă misiunea de bază, militarii participă la diverse competiții sportive, prin intermediul cărora își pot demonstra valorile. Prin rolul său social, cultural și de recreere, sportul deține un potențial imens de a reuni persoane, indiferent de vârstă sau origine socială.

Sergent major Alexandru Matache, curier în baza militară KFOR: Mă aflu la prima misiune în afara graniţelor țării. A fost diferit de ceea ce fac în țară mediul internațional.

Emoții de început, dar sunt deja două luni de când sunt aici, iar totul acum mi se pare firesc.

Am aflat despre această competiție, îmi doream să fac ceva diferit de activitatea de zi cu zi. Mi s-a părut o provocare. Concursul a avut loc în altă bază militară de pe teritoriul Kosovo și a fost în același timp o oportunitate.

Am ales cursa de 5 km, unde am câștigat locul trei din aproximativ o sută de participanți. Sunt mândru de locul obținut. România a fost în primele trei locuri din 29 de țări.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat alături de partenerii americani, britanici și croați la ședințe de tragere cu armamentul individual.

Activitatea a fost una dinamică și interesantă, care a avut ca scop familiarizarea militarilor cu armamentul celorlalte națiuni din cadrul grupului de luptă.

Acest schimb de experiență contribuie semnificativ la menținerea unui nivel ridicat de interoperabilitate dintre parteneri. Cu detalii din prima sa emisiune internațională vine sublocotenentul Sebastian Trandaf.

Sublocotenent Sebastian Trandaf: Înainte de sosirea în teatru, mă așteptam ca partenerii să fie foarte bine pregătiți și să desfășurăm foarte multe exerciții în comun.

Noi, ca detașament, am avut un răspuns ferm și o reacție rapidă la toate solicitările partenerilor. Am participat la două exerciții majore și am executat trageri de luptă cu complexul antiaerian Gepard.

Pe lângă activitățile de instrucție, cea mai inedită experiență pe care am avut-o, de când sunt aici, a fost tragerea cu armamentul de infanterie. Mi s-a părut foarte interesant să le testăm armele tuturor contingentelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 13:25

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Spre deosebire de prima misiune NATO din Afganistan, Forța Internațională pentru Asistență și Securitate, misiunea „Resolute Support”, începută la 1 ianuarie 2015, este una necombatantă și are ca scop instruirea, consilierea și acordarea de asistență forțelor naționale afgane de securitate și apărare.

Conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic, misiunea se va încheia la 11 septembrie 2021. Despre procesul de retragere a militarilor români în teatrul de operații, Andrei Vicol.

Căpitan Andrei Vicol: Şase militari din Batalionul de Protecție a Forței, „Jderii”, care și-au desfășurat activitatea pe Aeroportul internațional Hamid Karzai, și-au încheiat de curând misiunea în această locație.

Acolo, camarazii noștri au desfășurat patrule de prezență în zona de responsabilitate, misiuni specifice de protecție și pază pentru partenerii americani, precum și servicii de intervenție. Tot în această săptămână, activitatea din baza aeriană Bagram a fost oprită pentru a ține cu toții în moment de reculegere în memoria militarilor căzuți la datorie de-a lungul celor 20 de ani în teatrul de operații din Afganistan.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Misiunea NATO KFOR continua să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil și pașnic, iar, în cadrul cooperării militare civile, contribuie la inițiativele care ar putea îmbunătăți viitorul populației conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX, a Uniunii Europene în Kosovo.

Căpitan Teodora Mariş: Mă pot considera norocoasă să am ocazia să interacționez zilnic cu militari din peste zece state diferite.

Interesant este faptul că, deși abordarea este ușor diferită atunci când vine vorba despre procesul decizional, reușim să concepem răspunsuri unitare. Suntem diferiți, provenim din culturi diferite, cu obiceiuri diferite, dar avem un scop unic și obiective comune.

Am executat două din cele șase luni, sunt încrezătoare că în perioada rămasă vom continua optimiști, concentrați și la nivelul profesional înalt cu care i-am obișnuit pe colegii din statele partenere.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul multinațional de Luptă din Polonia desfășoară în perioada 1 – 12 iunie exercițiul „Puma 21”, care are ca scop îmbunătățirea capacității forțelor, acționarea întrunită și menținerea unui nivel înalt de interoperabilitate între aliați.

Conform planificării, exercițiul este structurat pe patru etape, iar alături de Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a se află parteneri britanici, americani, croați și polonezi. Cum a decurs prima etapă pentru militarii români, ne spune Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În săptămâna 31 mai – 6 iunie, a avut loc alertarea structurilor, având ca scop îmbunătățirea timpilor de reacție, precum și menținerea unui nivel ridicat de pregătire al militarilor.

Ritmul a fost unul intens și până la starea finală gata de luptă, atât eu, cât și colegii mei am demonstrat că suntem o adevărată echipă. Capacitatea noastră de reacție și efortul comun prin care ne-am mobilizat rapid au fost apreciate și de către comandantul Grupului de Luptă din Polonia.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 12:50

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani își continuă misiunea în Baza Bemowo Piskie.

Militarii participă pentru prima dată la acest tip de misiune, fiind și cea de-a doua rotație din Polonia, care are în înzestrare sistemul antiaerian Ghepard.

Anterior, misiunile românești în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia au fost îndeplinite timp de trei ani și jumătate cu complexul antiaerian de tunuri Oerlikon.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Militarii din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană rotația a noua au executat şedințe de tragere cu armamentul individual în comun cu partenerii americani, britanici și croați.

Am avut șansa de a ne familiariza cu armamentul celorlalte națiuni. Acest schimb de experiență ne ajută să creștem astfel nivelul de interoperabilitate.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a demarat la începutul lunii mai procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forțe.

Planul de retragere este coordonat cu comandanții din teatrul de operații astfel încât procesul să se desfășoare în condiții de siguranță.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică 23 mai, un al doilea detașament românesc ajuns în țară la bordul unei aeronave C-17 Globemaster, după ce și-a încheiat misiunea în Afganistan. Batalionul de Protecție a Forței „Jderii” continuă misiunile în Baza Aeriană Baghram conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Misiunii NATO „Resolute Support”.

Planul de retragere a trupelor din Afganistan este sincronizat permanent cu planificările stabilite împreună cu ceilalți membri NATO, însă în acest moment calendarul repatrierii militarilor nu poate fi făcut public.

Edi Nicola (realizator rubrică): În baza rezoluției Consiliului de Securitate al ONU, NATO desfășoară operația de menținere a păcii KFOR începând cu anul 1999. Obiectivul KFOR este de asigurare a unui mediu de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare în Kosovo.

Odată cu ameliorarea situației din Kosovo, NATO a inițiat un proces de ajustare graduală a KFOR spre o postură de descurajare. Contribuția României la această operație se ridică la 56 de militari, misiunea lor vizând strict menținerea unei situații de securitate stabile.

Căpitanul Alexandra Stroe este ofițerul de protocol în cadrul misiunii și se ocupă, împreună cu partenerii străini, de organizarea vizitelor oficiale.

Căpitan Alexandra Stroe: Mă aflu pentru a doua oară în misiune în Kosovo, motiv pentru care acomodarea a fost una relativ ușoară. Orice misiune are specificul ei – oameni noi, colegi noi, comandați noi -, dar pot spune că după două luni am intrat în ritmul misiunii. Suntem o echipă frumoasă, deja consolidată, timpul parcă trece mai repede.

Ca oricărui militar plecat în misiune, îmi este dor de casă, de prieteni și de colegii din țară, dar și acesta este un aspect asumat.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:01

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la anunțarea retragerii trupelor din Afganistan, ultimii militari aparținând Batalionului de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din baza aeriană Kandahar către baza din Bagram.

De-a lungul celor 19 ani de prezență în Afganistan, Armata României și-a câștigat respectul partenerilor NATO și a dovedit că este un bun generator de securitate în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.

Căpitan Andrei Vicol: Baza aeriană Kandahar a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO ‘Resolute Support’ din Afganistan. Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din această bază după ce și-au încheiat cu succes misiunea ordonată.

O parte dintre militari își vor continua misiunea în baza aeriană Bagram, iar cealaltă parte vor fi redislocați în țară în perioada imediat următoare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a 9-a, dislocați în baza Bemowo Piskie din Polonia își continuă activitățile de instruire specifice.

Bateria Ghepard a desfășurat un exercițiu de conducere a focului în cadrul căruia echipajele s-au antrenat în descoperirea și angajarea unor ținte aeriene simulate. Caracterul exercițiului a fost unul dinamic, pornind de la pregătirea tehnicii, deplasarea în poligon și continuând cu antrenamentul propriu-zis.

Militarii focșăneni participă în cadrul grupului de luptă din Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia. Locotenentul Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice):  Toate activitățile pe care le-am executat până în prezent sunt importante și ne ajută să ne pregătim pentru exercițiul Puma 21, la începutul lunii iunie, pe care îl vom desfășura împreună cu forțe aparținând celorlalte națiuni din cadrul battlegroup-ului.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Din anul 1999, NATO conduce o operațiune de susținere a păcii în Kosovo, în sprijinul eforturilor internaționale de a construi pacea și stabilitatea în zonă. Pe măsură ce situația de securitate s-a îmbunătățit, NATO a ajustat treptat poziția forței KFOR către o forță mai mică și mai flexibilă, cu mai puține sarcini statice.

În prezent, aproximativ 3.300 de soldați din 27 de țări asigură libertatea de mișcare a tuturor cetățenilor și comunităților din Kosovo. Despre adaptarea în cadrul misiunii KFOR ne vorbește căpitanul Mădălin Ștefănescu.

Căpitan Mădălin Ştefănescu: Adaptarea a decurs în mod natural. Aici am ocazia de a lucra alături de oameni cu experiență în domeniu. Populația locală este foarte prietenoasă, deschisă și dispusă mereu să ajute, iar acest lucru ne facilitează și mai mult desfășurarea misiunii și timpul petrecut aici în KFOR.

Experiența anterioară constituie un temei destul de solid pentru a înțelege mult mai bine conceptele operațiunilor care se desfășoară aici și relațiile dintre diverși membri NATO.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 12:25

Teodora Mazere (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.

Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.

Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.

Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.

Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.

Antrenarea secțiilor  de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.

A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.

Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.

Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.

Informații din teatrele de operații (Polonia)

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

UE a condamnat Kosovo pentru că a mărit taxele la mărfurile din Serbia și Bosnia-Herţegovina şi a solicitat o explicație urgentă

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 noiembrie 2018, 13:01

Uniunea Europeană a solicitat marţi o explicație urgentă a deciziei Guvernului din Kosovo de a crește taxele cu 10 % pentru produsele importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, transmite postul Radio Europa Liberă din Bruxelles. Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefului diplomației UE (Federica Mogherini) a apreciat că măsurile luate de Pristina reprezintă o încălcare clară a CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber).

„Uniunea Europeană se așteaptă ca Kosovo, care prezidează în prezent CEFTA, să respecte pe deplin obligațiile lui și să anuleze această măsură”, a declarat Kocijancic ca răspuns la decizia autorităților kosovare.

În comunicatul de la Bruxelles s-a subliniat faptul că decizia guvernului Kosovo „subminează colaborarea regională, inclusiv şi economia regională, și nu este în conformitate cu principiile prevăzute de Acordul de Stabilizare și de Asociere cu Kosovo.

Decizia de marţi a Guvernului Kosovo a impus o taxă de 10 % la toate produsele care sunt importate în Kosovo, dar care provin din Serbia și Bosnia-Herțegovina, în afară de produsele brandurilor internaționale care sunt fabricate pe teritoriul Serbiei și Bosniei-Herţegovina.

Anterior, marţi, directorul Oficiului Guvernului Serbiei pentru Kosovo, Marko Djuric, ca răspuns la decizia Guvernului Kosovo, a declarat că este nevoie de o precondiție pentru continuarea dialogului de la Bruxelles, respectiv trebuie anulată imediat „această hotărâre dăunătoare și ilegală”.

„Decizia autorităţilor din Pristina este contrară reglementărilor și acordurilor care sunt aplicate în prezent, precum și acordului CEFTA, și consecințele ei sunt dăunătoare pentru toate naționalitățile din Kosovo. O condiție esențială pentru continuarea dialogului de la Bruxelles este anularea imediată a acestei decizii dăunătoare și ilegale”, a subliniat Djuric.

De asemenea, acesta a menţionat că prin această decizie periculoasă și ilegală Pristina a blocat dialogul de la Bruxelles la toate nivelurile.

„Dialogul de la Bruxelles este imposibil să fie continuat până în momentul în care se retrage o astfel de decizie ilegală”, a declarat Djuric şi a adăugat că „este absolut necesar” ca reprezentanţii comunităţii internaționale să reacţioneze imediat.

Premierul Bulgariei: „UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2018, 10:06

„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.