Tepreş-Sărbătoarea câmpenească specifică tătarilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 iulie 2017, 13:03

Sâmbătă, 8 iulie 2017, în Pădurea Fântâniţa, UDTTMR în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Murfatlar au organizat Tepreş – Sărbătoare Câmpenească, menită a pune în valoare tradiția vechilor tepreș-uri.

Sărbătoarea câmpenească, “Tepreş” la tătarii dobrogeni este un prilej de bună voie şi de recreere şi se regăseşte ca tradiţie în multe zone ale Dobrogei. La Tepreş vin etnici şi nu numai, din toate localităţile dobrogene, ei petrec, servesc bucate alese din gastronomia tătărească.
În această zi, au fost organizate în inima pădurii un picnic, spectacol de dansuri tradiţionale cu participarea ansamblurilor tradiţionale tătăreşti şi deja celebrele lupte tătăreşti (küreş). Întodeauna luptătorilor care ajung în finală li se oferă Marele premiu, batalul sau „steagul” (format dintr-un set de nouă obiecte: cămaşă, prosop, ciorapi, batiste, basma etc), acest premiu îi revine ca trofeu unui luptător care este dotat fizic, şi-a însuşit tainele acestui sport, şi în plus, are voinţa de a învinge. Kureş-ul este un sport strămoşesc, vechi de mii de ani, având originea în Asia Centrală. Fiind un sport de masă, el este destinat amatorilor. Kureş-ul, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice, este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Regulile care stau la baza organizării kureşului sunt simple, lucru care a făcut, de altfel, ca această formă de întrecere să se perpetueze cu uşurinţă, ducând cu ea, în timp, una dintre numeroasele valori tradiţionale ale etniei tătare. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar luptătorul care apelează la şiretlicuri lezând sentimentul de cinste.

De asemenea nu a lipsit „şuberec-ul”, regina bucatelor alese din gastronomia tătărească. Şuberec-ul a fost preparat pe loc de către doamnele din organizaţiile locale ale UDTTMR. In bucătăria tătărească un loc aparte îl ocupă specialităţile cu carne. Strămoşii noştri tocau carnea cu două cuţite sau cu toporişca şi o foloseau pentru a pregăti borek(plăcintă). Deoarece poporul tătar a fost un popor nomad majoritatea preparatelor au ca materie primă carnea şi aluatul. Regina preparatelor culinare tătăreşti este vestitul “Şuberek”(plăcinta crudă), poartă această denumire deoarece se face din carne şi cepă crudă, reţeta acestui preparat nu este prea costisitoare:Şiborek-Şuberec (plăcintă crudă)

Compoziţie: 1 kg. Fãina; 20 gr. Drojdie; 2 linguriţe de sare; apa cât cuprinde; ulei pentru prăjit Umplutură: 1kg. carne tocatã ; 3-4 cepe curãţate ;0,200 ml apã;0,8 gr piper, umplutura poate fi şi cu brânză, spanac, cartofi.

Astfel în sunete de davulă(tobă) şi zurna(instrument de suflat specific), veselia, voia bună şi distracţia, a continut până la lăsarea întunericului. Pentru cineva, străin de meleagurile dobrogene, aceste obiceiuri şi tradiţii, perpetuate de memoria colectivă pot nedumeri. Dar ele sunt o realitate istorică şi prind viaţă şi astăzi, fiind mărturia bunei convieţuiri dintre românii majoritari şi oamenii de altă etnii şi confesiuni ce s-au aşezat aici, de secole, prin voia destinului.

Radio România Constanţa

Musulmanii sărbătoresc pe 6 Mai Kıdırlez (Hıdırlez)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 mai 2017, 21:20

Kıdırlez-ul este o sărbătoare preislamică şi se celebrează din timpuri stravechi de către popoarele turcice din Asia Centrală, Anatolia şi până în Balcani. La baza denumirii sărbătorii stau cuvintele Hızır şi Ilyas, numele a doi eroi mitici, patroni astronomici ai vieţii umane. Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă.

După legendă, cei doi fraţi gemeni Hızır şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Kıdırlez- Hıdırlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. Cei doi eroi Hîdîr şi Ilias se întîlnesc în fiecare an pe 6 mai, pe pământ ca să vestească musulmanilor primăvara.

Sărbătoarea marchează începutul anului agricol, trecerea la anotimpul cald şi implică practicarea unor gesturi ritualice: rostogolirea prin iarbă – ca toate relele să se ducă pe duşmani; săritul peste foc – să se cureţe totul de ce este rău; lăsatul hainelor afară pentru ca cei doi eroi mitici, în timpul nopţii (de 5 spre 6 mai) să le biciuiască şi posesorul hainelor să fie scăpat de rele; cunoaşterea ursitului şi a viitorului de către tinerele fete.

O altă semnificaţie a sărbătorii marchează începutul unui nou anotimp, vara, conform vechiului calendar al popoarelor turcice, care împărţea anul în două anotimpuri. Cu această ocazie gospodarul scoate vitele afară din grajd, îi curaţă şi afumă atât grajdul cât şi vitele ca protecţie împotriva ochiului rău, deochiul. Dupa slujba religioasă din timpul prânzului, cel mai în vârstă şi respectat cetăţean aprinde focul şi este primul care sare peste foc ca un semn de purificare. În timp ce sare peste foc,  fiecare trebuie să rostească: “… bunăstare pentru mine şi numai rele pentru necredincioşi”. După ce toţi bărbaţii au sărit peste foc, aceştia se îndepărtează, femeile şi fetele rămân şi asteaptă ca flăcările să se domolească, după care încep şi ele acelaşi ritual, prima care sare peste foc, fiind cea mai în vârstă femeie.

“Kıdırlez” se celebrează în aer liber, de obicei lângă un izvor sau apă. Pentru bărbaţi se organizează competiţii speciale de lupte tradiţionale tătăreşti  numite “Kűreş”, iar pentru fete se amenajeaza leagăne decorate cu flori.

De asemenea, tot în cursul acestei zile femeile merg la cimitir pentru a-şi cinsti morţii, fac slujbe religioase, după care ies la marginea câmpului împreună cu ceilalţi membrii ai familiei şi servesc din bucatele preparate cu prilejul acestei sărbători( mayli kalakay, kozi sorpasi) turta numita “kalakay” şi ciorba de miel.

Este momentul în care se spun legende, proverbe şi zicători. De asemenea, fiind prilej al bucuriei, se cântă şi se dansează pe muzica tradiţională.

Sărbătoarea aduce în prim plan, riturile de fertilitate, implica şi miturile moşilor şi ale strămoşilor, prin pomenirea străbunilor (comemorarea acestora la cimitir).

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Festivalul Internaţional Turco – Tătar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 august 2016, 18:52

           Anul acesta se va deafăşura la Constanţa ediţia a XXII-a Festivalul Internaţional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România organizează, în zilele de 02 și 03 septembrie 2016, cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar. Evenimentul va reuni și anul acesta ansambluri din diferite colțuri ale lumii. De asemenea, după o perioadă de absență, pe scena festivalului vor reveni și tătarii din Ucraina. Nu vor lipsi nici ansamblurile din Turcia, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Lituania, iar din România vor evolua ansamblurile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Festivalul va debuta vineri, 02 septembrie, ora 11.00 cu tradiționala paradă a portului popular, care se va desfășura pe traseul bd. Al. Lăpușneanu – Faleză stațiunea Mamaia și se va încheia cu o reprezentație pe terasa Radio România Constanţa . Tot vineri, începând cu ora 19,00, pe scena Teatrului de Vară „Soveja” vor evolua toate ansamblurile participante la festival, spectacolul urmând a se desfășura timp de trei ore.

Sâmbătă, 03 septembrie , ora 16.00, în parcul de lângă Teatrul „Soveja” va avea loc o competiție de lupte tradiționale tătărești – kureș, iar de la ora 19.00, pe aceeași scenă a Teatrului de Vară „Soveja” va avea loc spectacolul de gală. Nu vor lipsi momentele festive, precum decernarea plachetelor, dar și focurile de artificii.

Partenerii media sunt Radio România Constanţa, Cuget Liber, Telegraf, Observator, Replica, LTV, Neptun TV, Radio Sky, Agenţia de ştiri Crimeană QHA.

A consemnat

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi

Oaspeții americani au vizitat sediul central al UDTTMR

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 iulie 2016, 09:20

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Uniunea Democrată a Tătarilor Tuco-Musulmani din România, o delegație formată din patru membri ai trupelor americane de la Baza Militară NATO „Mihail Kogălniceanu” a vizitat miercuri, 13 iulie, sediul central al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Cu acest prilej oaspeții au avut o întrevedere cu o delegație a UDTTMR, condusă de președintele Gelil Eserghep. Membrii delegației americane, condusă de capelanul Joseph A. Burton, s-au arătat încântați de oportunitatea de a fi participat la tepreșul organizat de UDTTMR în data de 9 iulie.

Au apreciat atât muzica și dansurile tradiționale tătărești, luptele tradiționale tătărești – kureș, dar mai ales bucatele pregătite de membrele Organizației de Femei, cel mai delicios preparat fiind, bineînțeles, șuberecul.
În cadrul întrevederii de miercuri, 13 iulie, de la sediul central al UDTTMR, oaspeții și-au manifestat interesul de a cunoaște cât mai bine comunitatea tătară din țara noastră, lansând Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România invitația de a fi parteneri în viitoare proiecte sociale și culturale. La finalul vizitei, oaspeții americani au vizitat și camera tătărească.

Ghiulşen İsmail-İusuf

Realizatoare Emisiunea minorităţii tătare Radio Constanţa