Redresarea economică fragilă în Uniunea Europeana…

Publicat de Monica Slavici, 24 octombrie 2014, 09:30

Cel mai recent Buletin trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială arată că redresarea economică care a început în primăvara anului 2013 este încă fragilă. Rămâne incertă, totodată, evoluţia ocupării forţei de muncă. Comisia Europeanã impulsioneaza lucrurile și readuce în prim-plan Garanția pentru tineret si efectele pe care aceastã reformã ar urma sã le producã.

În comunicarea publicatã Comisia Europeanã remarcã faptul cã multe dintre statele membre au început deja sã implementeze Garanția pentru tineret și cã, spre deosebire de alte reforme structurale, aceasta prinde contur cel mai rapid.
De asemenea, Buletinul realizează o analiză comparativă a inegalității privind veniturile între statele membre și subliniază faptul că este important să se promoveze dobândirea de competențe pe tot parcursul vieții pentru a crește capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor.
Belgia și Spania sunt, potrivit executivului european, țãrile în care se observã deja primele rezultate. Alte șapte state, printre care și România, implementeazã la acest moment proiecte-pilot, prin care încearcã sã vinã în ajutorul tinerilor.
Ocuparea forței de muncă a continuat să crească în majoritatea sectoarelor începând cu jumătatea anului 2013. Numărul de ore lucrate a crescut și, pentru prima dată din 2011, s-a înregistrat o mică creștere a numărului de contracte de muncă cu normă întreagă, precum și o îmbunătățire a situației tinerilor. Cu toate acestea, multe dintre noile locuri de muncă create sunt cu fracțiune de normă sau temporare.
Situația tinerilor s-a îmbunătățit, rata șomajului înregistrând o scădere importantă în majoritatea statelor membre. Dintre tinerii care au un loc de muncă, aproape jumătate au un contract de muncă temporar și aproape un sfert lucrează cu fracțiune de normă.
Statele membre trebuie să își continue eforturile pentru ca programul Garanția pentru tineret să devină realitate, astfel încât să poată asigura tinerilor ajutor pentru a-și găsi un loc de muncă decent, a urma un curs de formare sau a dobândi experiența sau cunoștințele necesare pentru a obține un loc de muncă în viitor.
Garanția pentru tineret este o inițiativã creatã cu scopul de a mai reduce din problema șomajului în rândul tinerilor europeni. Potrivit celor mai recente date de profil, la sfârșitul lunii august erau în jur de cinci milioane de persoane cu vârstã de pânã în 25 de ani fãrã slujbã sau ocupație în UE. Peste trei milioane dintre ei provin din zona euro. Altfel spus, în medie, în UE, cel puțin unul din cinci tineri nu-și poate gãsi un serviciu. La fel de grav este cã, în jur de 7,5 milioane de tineri nu sunt încadrați pe piața muncii, nici în vreun sistem educațional sau de pregãtire profesionalã, iar decalajele din interiorul Uniunii sunt uriașe.
Aproximativ 10 miliarde de euro se aflã la dispoziția țãrilor membre ale UE pentru realizarea programului Garanția pentru Tineret creat în pentru eradicãrea șomajului din rândurile tinerilor, a declarat comisarul european pentru ocuparea forței de muncã, afaceri sociale și incluziune, László Andor.

Acord de creare a unei platforme europene pentru prevenirea şi descurajarea muncii nedeclarate

Publicat de Monica Slavici, 20 octombrie 2014, 09:11

Miniștrii din Consiliul „Ocuparea Forţei de Muncă şi Politică Socială” al UE au ajuns la un acord referitor la o „metodă generală” de creare a unei platforme europene pentru eficientizarea, prevenirea şi descurajarea muncii nedeclarate.

În sumarul prezentat presei, Laszlo Andor a trecut în revistă tematica dezbaterilor:

Încurajez statele membre să completeze cît mai repede şi să ratifice noul protocol precum şi legea privind munca forţată pentru a avea instrumente mai bune de control şi de compensare a celor care au suferit a mai spus comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

În discuţiile din Consiliu despre rezultatele obţinute în Strategia 2020 am subliniat importanţa orientării sociale pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea economică şi a competitivităţii. Semetrul European oferă ghidul politic guvernelor naţionale, modul de implementare a reformelor la nivelul statelor precum şi al Uniunii Europene.
Doresc să mai subliniez că analiza la mijloc de termen a Strategiei 2020 iniţată de Comisie în martie trebuie să fie suţinută de investiţia în capitalul uman în corelare cu o mai profundă reflecţie sistemică asupra reconstrucţiei monetare şi economice la nivelul Uniunii Europene prin întărirea dimensiunii sociale.
În ceea ce priveşte apropiata revizuire a ghidurilor referitoare la regimul angajărilor am invitat Consiliul să capitalizeze politicile strategiei dezvoltate de Comisie începînd din 2012, a pachetului de măsuri sociale şi de agajare. De asemenea, să întărească rolul diferenţiat al factorilor cheie din sistemul de angajare şi indicatorii sociali aşa cum reies din analiza primului semestru european.

În ceea ce priveşte activităţile din viitorul apropiat, comisarul Laszlo Andor a menţionat summitul tripartit la care intenţionează să participe activ. Întrunirea se va concentra pe tema investiţiilor.

Aceasta este o temă – cheie în prezent în Uniunea Europeană : cum să intensifice investiţiile în diferite forme. Pentru a evita să fie doar o discuţie de formă trebuie să aibă conţinutul potrivit şi sursele noile investiţii trebuie, de asemenea, să fie clarificate. Ceea ce subiniez în această dezbatere este importanţa în investiţia în capitalul uman în toate ţările Uniunii Europene pentru că avem o forţă de muncă în scădere şi îmbătrînire iar pentru a creşte competitivitatea şi pentru a obţine un grad mai ridicat de coeziune socială trebuie să investim în capitalul uman utilizînd instrumentele fundamentale ale Uniunii Europene. Voi încuraja miniştrii şi partenerii sociali să exploreze şi alte opţiuni armonizate pentru crearea de locuri de muncă, de exemplu, în economia verde, iniţiativă adoptată de Comisie în 2014.

Prezent la ultima şedinţă a Comisiei în calitate de comisar, Laszlo Andor a evaluat că în contextul complex în care şi-a desfăşurat mandatul portofolilul guvernaţei social-economice a devenit esenţial în politicile Uniunii Europene, a Semestrului European. Noul buget este dimensionat pentru a asigura fonduri suficiente pentru politicile sociale îmbogăţind agenda socială, a măsurilor ce pot fi luate cum ar fi libertatea în migraţia forţei de muncă.

Migraţia economică şi piaţa forţei de muncă din UE

Publicat de Monica Slavici, 24 septembrie 2014, 13:18

Mobilitatea lucrătorilor în spaţiul UE este esenţială pentru a rezolva problemele cu care se confruntă piaţa europeană a muncii.

Un raport comun al Uniunii Europene şi Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică – OCDE –arată că posibilitatea lucrătorilor de a se mişca de la un loc de muncă la altul, în ţara lor sau între statele membre, este esenţială pentru a combate şomajul şi alte probleme de pe piaţa europeană a muncii.
În context, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a afirmat că este o realitate faptul că multe țări din UE nu își pot acoperi necesarul de personal numai cu forța de muncă autohtonă.
La rândul său, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a fost de părere că raportul oferă indicații utile cu privire la provocările demografice serioase care ne așteaptă în viitor.
Legat de ostilitatea arătată, în unele state europene, de către muncitorii autohtoni faţă de migranţi merită reţinut ce declara comisarul László Andor în cadrul unui discurs rostit, la începutul acestui an, la Universitatea Bristol din Marea Britanie, în legătură cu mobilitatea forţei de muncă din UE:

“Adevărul, chiar dacă ar putea fi neconvenabil pentru unii, este că marea majoritate a oamenilor care se migrează de la o ţară europeană la alta, o face pentru a munci şi nu pentru a avea beneficii sociale.
De fapt, aceşti muncitori reprezintă un câştig pentru economie şi pentru sistemele de asigurări sociale din ţările de destinaţie.
Pentru toate ţările cu o populaţie îmbătrânită precum Marea Britanie disponibilitatea lucrătorilor migranţi reprezintă un bun de preţ.
În ţări ca Germania, unde forţa de muncă autohtonă îmbătrâneşte rapid şi se reduce, pur şi simplu nu ar mai putea funcţiona fără un influx de muncitori din alte ţări europene.”

Comisarul László Andor a mai subliniat că asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în interiorul UE, îmbunătățirea formării pentru a elimina deficitul de competențe și o mai bună integrare a lucrătorilor din afara UE pot fi o parte a soluției la îmbătrânirea populației și la lipsa viitoare de personal calificat pe piața europeană a muncii.

Legat de contracararea efectelor îmbătrânirii populației, raportul OCDE arată că Uniunea Europeană va trebui să elimine diferențele dintre femei și bărbați și să asigure prezenţa pe piața muncii atât a lucrătorilor tineri, cât şi a celor vârstnici.
În plus, datele din raport arată că, în următorii zece ani, nevoile în materie de forță de muncă se vor concentra pe ocupații care presupun un nivel înalt de calificare.
De aceea, şcoala va trebui să se adapteze la cererea de meserii de pe piața muncii, astfel încât tinerii pe care îi pregăteşte să nu întâmpine dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, după absolvire.

Dreptul la muncă şi libera circulatie în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2014, 10:20

Mobilitatea forţei de muncă în UE aduce beneficii nu numai lucrătorilor, ci şi economiilor statelor membre. Ea aduce beneficii şi ţărilor gazdă deoarece permite ocuparea posturilor vacante şi creşte nivelul taxelor şi impozitelor colectate de statul respectiv. Cu toate acestea, în 2014, încă se mai discută despre restricţionarea accesului pe piaţa muncii în unele state membre. Felicia Ristea, Radio România Timişoara.

Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a comentat pe marginea reacţiilor unor guverne ale Uniunii Europene:

În Marea Britanie, ca şi în alte ţări europene, am fost martorii unei anxietăţi crescute şi, cîteodată, ostilitate îndreptată împotriva muncitorilor imigranţi, mai ales în privinţa drepturilor la asigurări sociale în ţările gazdă. Adevărul, şi, cu adevărat, poate fi deranjant pentru unii, este că marea majoritatea a omenilor care se mută dintr-o ţară a Uniun. Europ în alta o fac în căutare de muncă. Muncitorii imigranţi pot ajuta ecomia ţării gazdă să funcţioneze mai bine. Ei răspund unei cereri macro-economice şi venituri la bugetul de stat ceea ce poate duce la crearea altor locuri de muncă. Ei pot, de asemenea, să reducă presiunea fiscală exercitată asupra populaţiei autohtone. De fapt, toate studiile realizate ne indică o direcţie unică: există un consens între toţi specialiştii referitor la  avantajele mobilităţii forţei de muncă.

După cum devine tot mai evident în media naţională şi europenaă, mobilitatea forţei de muncă este unul dintre subiectele care preocupă în ultimii ani mediul socio-economic şi politic. Acest fapt determină accentuarea preocupărilor şi studiilor în domeniu pentru a reda libertate angajatului să-şi practice meseria acolo unde există oportunităţi. Corina Creţu, parlamentar european, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European:

Eu personal îmi propun să duc mai departe în primul rând interesele românilor. Apărarea dreptului la liberă circulație este o prioritate pentru mine, la fel și apărarea dreptului la muncă, pentru că știm foarte bine ce presiuni se fac pentru restrângerea acestor libertăți, care s-au obținuit atât de greu. Pe de altă parte, sunt probleme sociale, sunt probleme legate de inegalitățile dintre statele membre și, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalități care incă mai despart statele membre. 

De ce promovează Comisia Europeană mobilitatea? Se consideră că o mai mare mobilitate a forţei de muncă, atât cea dintre locurile de muncă (mobilitatea ocupaţională), cât şi cea dintre ţări (mobilitate geografică), contribuie la progresul social şi economic, la un grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă şi la o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Această mobilitate permite o adaptare mai uşoară şi mai eficientă a economiei europene, a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a forţei de muncă la condiţiile în schimbare şi constituie un stimulent pentru schimbare într-o economie globală concurenţială. Un grad mai înalt de mobilitate între statele membre va încuraja şi o mai strânsă integrare politică în cadrul UE.

Comisia Europeană a lansat noul „paşaport european al competenţelor în domeniul hotelier”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iunie 2014, 14:00 / actualizat: 30 iunie 2014, 21:03

Ce este acesta, la ce serveşte şi cum poate fi obţinut, aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus!

Paşaportul european al competenţelor este un portofoliu electronic, care cuprinde competenţele şi calificările titularului. Varianta generală a acestui instrument a fost lansată în decembrie 2012 şi are ca scop facilitarea căutării unui loc de muncă sau accesarea unui curs de formare profesională, oriunde pe teritoriul Uniunii Europene.

Paşaportul european al competenţelor în domeniul hotelier este o variantă specializată, concepută pe baza cerinţelor formulate de reprezentaţii patronatelor respectiv lucrătorilor din această ramură.

Jonathan Todd, purtător de cuvânt al comisarului pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor:

În fond reprezentanţii organizaţiilor patronale şi ale angajaţilor din domeniu au fost cei care au considerat că un astfel de document ar fi util.  Particularitatea sectorului turistic şi al celui hotelier este că pe de o parte sunt create noi locuri de muncă inclusiv în momentul de faţă – ceea ce în mod hotărât nu este valabil pentru toate sectoarele – în al doilea rând este o sferă în care există o mare mobilitate între ţările membre ale Uniunii Europene. Din aceste motive este extrem de benefic un instrument în plus care să faciliteze întâlnirea cererii cu oferta fără limitări impuse de graniţe. Cu alte cuvinte am răspuns practic doleanţei comune a angajatorilor şi a angajaţilor de a avea această posibilitate. Caracterul interactiv este o particularitate a paşaportului european al competenţelor din domeniul hotelier. Evident, sperăm ca acest domeniu să nu rămână singurul care să beneficieze de un paşaport european al competenţelor!

Suntem deschişi la o extindere către oricare altă sferă de activitate din care angajatori şi angajaţi vor solicita acest lucru. Ne-am gândit că următoarea ramură economică beneficiară ar putea fi de exemplu agricultura.

Paşaportul competenţelor din domeniul hotelier este găzduit de Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă EURES şi este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii.

Oricine îşi poate crea propriul portofoliu virtual în câţiva paşi simpli, încărcându-şi datele privind cunoştinţele, calificările deţinute, experienţa profesională şi nu în ultimul rând limbile vorbite. Operaţiunea este înlesnită de un ghid video anexat.

Jonathan Todd:

Una din problemele persistente ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, indiferent de sector, este însăşi dobândirea competenţelor şi a experienţei. Este mult mai uşor să obţii o slujbă din moment ce poţi demonstra că ai competenţele necesare, ai mai făcut acel lucru şi-ţi poţi documenta experienţa! Primul pas este întotdeauna şi cel mai dificil…

O experienţă pozitivă cu paşaportul european al competenţelor din domeniul hotelier ar putea constitui un imbold şi pentru alte sectoare să-şi pună la punct propriul set on-line de documente.

Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 iunie 2014, 12:26 / actualizat: 16 iunie 2014, 15:11

Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă pentru perioada 2014-2020, în care se identifică principalele provocări şi obiective strategice în materie şi care prezintă totodată acţiunile-cheie şi instrumentele necesare pentru a le soluţiona. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Obiectivul este protecţia a peste 217 milioane de lucrători din UE de accidentele de muncă şi de bolile profesionale.

Acest nou cadru vizează asigurarea continuării îndeplinirii de către UE a rolului de lider în promovarea unor standarde înalte în materie de condiţii de muncă, atât în Europa, cât şi la nivel internaţional, în conformitate cu Strategia Europa 2020 În condiţiile în care în UE, în fiecare an, peste 3 milioane de lucrători sunt victime ale unor accidente grave la locul de muncă, soldate cu 4000 de decese se dovedeşte a fi necesar un nou cadru strategic pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor locurilor de muncă .

În cadrul strategic sunt identificate trei mari provocări în materie de sănătate şi securitate la locul de muncă ne spune László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:

Cele trei provocări identificate sînt: prevenţia bolilor asociate, dobîndite la locul de muncă; prevenirea accdidentelor prin aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă –accentul se va pune, în special, pe capacitatea întreprinderilor mici şi mijllocii de a aplica strategii de minimizare a riscului de accidente. În al doilea rînd, pentru a preveni răspîndirea bolilor profesionale, ar fi utilizarea nanotehnoilogiilor cu risc scăzut, fără a neglija chestiunile medicale datorate pfroblemelor scheleto-musculare. Şi, în a treilea rind, să conştientizăm procesul de îmbătrînire al forţei de muncă în aşa fel încît strategiile naţionale să se alinieze proiectului 2020.

Noul cadru vizează şapte obiective strategice ce, pe de o parte continuă proiectul precedent, pe de altă parte, urmăresc îmbunătăţirea aplicării măsurilor, asigurarea respectării legislaţiilor naţionale, precum şi consolidarea coordonării cu organizaţii internaţionale. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:

Noul Cadru strategic va ajuta ţările membre să-şi consolideze legislaţiile referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă prin schimburi de experienţă şi de bune practice. Fondul Social European poate juca un rol important în sprijinul legislaţiilor naţionale. De ex., Fondul poate contribui la creşterea nr. de persoane angajate, a celor cu boli cornice care pot reveni în cîmpul muncii ca şi scăderea număruu celor ca ear ajuge expuse substanţelor toxice. Acest cadru mai sublilniază că angajaţi şi angajatori un în mod egal un rol crucial în dezvoltarea normelor de sănătate şi siguranţă cît şi în aplicarea acestora.

Cadrul va fi revizuit în 2016 pentru a ţine seama de implementarea sa şi pentru a se lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare, în curs de desfăşurare, evaluări ce vor fi încheiate până la sfârşitul anului 2015.