Fructe și legume care reduc riscul de obezitate și diabet!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
1 iulie 2022, 16:00 / actualizat: 1 iulie 2022, 17:34
Experții subliniază că fructele au multiple beneficii pentru sănătate. Potrivit unui articol publicat de Food Research International, fructele bogate în polifenoli pot reduce riscul de diabet şi obezitate.
Cercetătorii au descoperit că acelaşi lucru este valabil şi pentru legumele bogate în polifenoli. Aceşti compuşi organici joacă un rol important în reglarea senzației de foame. Fructele şi legumele pot diminua aportul de alimente, reducând astfel riscul de obezitate.
Alimentele bogate în polifenoli includ:
legume: ceapă, spanac, morcovi, măsline, broccoli, cartofi, sparanghel, anghinare, andive, varză roşie, dar şi leguminoase – fasole neagră şi albă;
fructe: afine, coacăze negre, mure, aronia, fructe de soc, fructe de pădure şi mere;
Prima grădină comunitară de legume şi fructe din Oradea a fost amenajată. Aici vor avea loc ateliere de instruire practică în domeniul grădinăritului sustenabil, fiind unul din cele zece proiecte implementate prin programul naţional „Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi”.
Grădina comunitară este unul din cele zece proiecte – iniţiative comunitare din Oradea finanţate prin programul naţional „Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi”, mobilizate de Fundaţia Comunitară Oradea, coordonate de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România finanţate de un lanț de magazine de tip discount cu granturi nerambursabile în valoare de 237.500 lei.
Cei şase membri ai asociaţiei, împreună cu voluntari, familii cu copii, vor mai organiza evenimente comunitare legate de recoltă, Ziua Castanului (în Parcul Libertăţii), dar şi activităţi de învăţare a procedeelor de conservare a legumelor.
Cele zece proiecte pregătite şi derulate în perioada februarie 2020 – mai 2021 au inclus 246 de activităţi inovatoare din domeniile educaţie şi mediu, în care au fost implicaţi 2.632 de orădeni, care au însumat 1.624 de ore de voluntariat.
Aceste proiecte sunt: „Crişul Repede protejat”, „Bune maniere în oraşul de hârtie”, „Garden in school”, „Atelierul de reciclare”, „Paşi spre cunoaştere”, „Vacanţa în aer liber”, „R.I.V.E.R.”, „Educaţia pentru siguranţă”, „Grădina comunitară Péter Bácsi” şi „Un parc pentru cOMunitate”.
Programul naţional „Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi” s-a desfăşurat simultan în Oradea şi alte cinci oraşe din ţară în cadrul ediţiei-pilot lansată în vara anului trecut.
Riscul de afecţiuni cardiovasculare poate fi redus semnificativ prin consumul zilnic al unei porţii de legume cu frunze, conform unui studiu condus de oameni de ştiinţă din Australia.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că subiecţii cu un aport ridicat de legume cu frunze bogate în nitraţi prezentau o tensiune arterială sistolică cu 2,5 mmHg mai mică. De asemenea, 12-26% dintre aceste persoane prezentau un risc mai mic de boli cardiovasculare în comparaţie cu restul populaţiei studiate.
Consumul zilnic a 60 mg (o măsură) de legume cu frunze, bogate în nitraţi, poate reduce în mod semnificativ riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare. Pe de altă parte, s-a constatat că o creştere a acestei cantităţi nu a oferit beneficii suplimentare.
Includerea unei porţii de legume cu frunze în smoothie-uri preparate la blender reprezintă o modalitate accesibilă de a spori consumul de astfel de alimente, pe lângă includerea lor în salate.
În ultimul an românii au gătit cu cel puţin 30% mai mult faţă de anul 2019, din cauza perioadelor lungi petrecute acasă, iar acest lucru a generat şi mult mai multe deşeuri alimentare, potrivit unui studiu realizat de o companie de salubritate, activă şi pe zona de reciclare şi colectare separată.
Acesta precizează că România înregistrează cel mai mare consum de pâine din Europa, care ajunge la o medie anuală de 96 de kilograme, pe persoană, faţă de Spania, cu o medie de 51 de kilograme/persoană, după cum arată un studiu recent realizat de Eurostat.
Peste 240 de milioane de felii de pâine sunt aruncate în fiecare an, în condiţiile în care pâinea se păstrează foarte bine îngheţată sau prăjită sub formă de crutoane, pentru supă. În plus, orice pâine uscată poate fi transformată în pesmet pentru şniţele, găluşte cu prune ori budinci.
Astfel, în cazul mâncării gătite, 24% din hrana pe care o preparăm ajunge să se descompună în gropile de gunoi, în loc să fie preparată în vase mai mici sau pusă la păstrare la congelator, când se constată că este prea multă.
În cazul mâncării gătite, câteva caserole pot fi soluţia ideală de păstrare pentru mai mult timp. Metoda se poate aplica în cazul oricărui preparat gătit, de la ciorbă, la friptură sau legume.
În ceea ce priveşte fructele, al doilea aliment cel mai irosit, în fiecare an sunt aruncate milioane de fructe alterate înainte de a fi consumate.
La capitolul legume, zeci de tone de cartofi ajung anual la gunoi, în condiţiile în care variantele de preparare şi de păstrare ale acestuia sunt foarte numeroase.
În ceea ce priveşte laptele, statistici realizate la nivel european arată că peste 5 milioane de pahare de lapte sunt vărsate în canalizare, în fiecare an, cu toate că şi acest aliment poate fi utilizat în multe feluri înainte de a se strica.
Brânza este, de asemenea, un aliment aruncat frecvent, doar pentru că îşi schimbă culoarea sau mirosul.
Dezinfectarea casei şi zonelor de lucru din bucătărie nu trebuie neglijată, recomandă experţii în igienă.
Blaturile de bucătărie şi suprafeţele de lucru trebuie tratate cu preparate de dezinfectat care au un timp de contact de cel puţin 60 de secunde. Ştergerea trebuie făcută întotdeauna cu şervete de bucătărie din hârtie, nu cu o cârpă sau un burete.
Este recomandabil să folosiţi un blat pentru a plasa produsele aduse din magazin, care apoi trebuie bine şters.
Specialiştii ne recomandă să nu folosim acelaşi tocător pentru legume, carne şi peşte. După fiecare produs, tocătorul trebuie spălat complet pentru a evita transmiterea microorganismelor şi agenţilor patogeni.
Este bine ca fructele să fie înmuiate în apă rece timp de cel puţin 2-3 ore, după care merele şi citricele trebuie spălate cu un burete şi detergent de vase şi clătite foarte bine.
Legumele trebuie înmuiate timp de 2-3 ore în apă rece amestecată cu puţin oţet.
Produsele ambalate trebuie și ele să fie dezinfectate pe exterior înainte de a le depozita alături de alte produse sau ustensile de bucătărie.
Problemele digestive, cum ar fi balonarea, constipația, durerile abdominale și diareea sunt frecvente în țările occidentale.
Dr. Linda Lee, medic specialist în gastroenterologie, a întocmit o listă cu cinci categorii de alimente care contribuie la o digestie sănătoasă și previne durerea și disconfortul după mâncare.
1. Proteine slabe
Sursele de proteine slabe includ somon, tofu, creveți, semințe de dovleac, ouă, păsări de curte și fasole neagră.
2. Nuci
Nucile conțin multe fibre care stimulează digestia. În plus, sunt bogate în acizi grași nesaturați și vitamina E.
3. Cereale integrale
Orezul alb ar putea fi înlocuit cu cel brun, iar pâinea albă ar putea fi înlocuită cu pâinea integrală. Produsele integrale conțin mai multe fibre și substanțe nutritive suplimentare, cum ar fi acizii grași omega-3.
4. Legume cu frunze verzi
Spanacul, salata, dar și ierburile sălbatice precum urzicile și păpădia sunt surse fantastice de nutrienți, acid folic, vitamina C, vitamina K și vitamina A. În plus, legumele cu frunze verzi conțin și un anumit tip de zahăr, care promovează dezvoltarea bacteriilor intestinale sănătoase.
5. Fructe cu conţinut scăzut de fructoză
Fructele de pădure, pepenele verde și citricele, cum ar fi portocala și grepfruitul, conțin mai puțină fructoză și reduc probabilitatea problemelor intestinale.
Avocado este un alt fruct sărac în fructoză, benefic pentru promovarea digestiei. Conține o mulțime de fibre și nutrienți esențiali precum potasiu.
Situaţie aberantă într-un supermarket din Izbiceni, Olt. Deşi pe raza comunei sunt cinci-şase sute de hectare cu solarii în care se cultivă, în mare parte, roşii, aici fiind cei mai vestiţi legumicultori din ţară, în supermarket-ul din comună se găsesc doar roşii din import, din Spania sau Italia.
Primarul Marian Gulie, a precizat că situaţia este jenantă, însă problema poate fi rezolvată doar prin asocierea fermierilor.
La Izbiceni, există un târg unde sute de comercianţi din toată ţara, dar şi bulgari, vin pentru a achiziţiona cantităţi mari de legume. Totodată, roşiile de Izbiceni ajung în pieţele din Capitală, Braşov şi Constanţa.
Roşia de Izbiceni, considerată bio, gustoasă, sănătoasă, tratată, natural, cu gunoi de grajd, este brandul şi mândria locuitorilor de aici. Primul solar a apărut în 1970. Varză, roşii, castraveţi, ardei gras, ardei capia, ardei iute, fasole verde, vinete, pepeni. Sunt 1.500 de familii (5.000 de locuitori) care stăpânesc 4 500 de hectare de teren arabil din care nu mai puţin de 500 de hectare se cultivă în spaţii protejate în solar, tip tunel.
Cantitatea de roşii produsă aici pe parcursul unui an este foarte mare, în condiţiile în care după doar 10 arii se scot, în medie, şapte-opt tone de roşii.
Tone de cereale şi legume au rămas în câmp în judeţul Timiş.
Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse au rămas sub cerul liber pentru că au fost compromise de vremea capricioasă din acest an.
La toate acestea se adaugă vânzările slabe din pieţe care îi demoralizează pe cultivatori.
Despăgubirile financiare pentru pierderile suferite din cauza secetei din această vară, care au compromis în mare măsură culturile de porumb, soia şi floarea-soarelui, nu sunt nici acum plătite, iar agricultorii şi-au cam luat gândul de la ele.
Din estimările Comitetelor Locale de Urgenţă, constituite la nivelul primăriilor, a reieşit că aproape 10.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse in judetul Timis, din cauza secetei din vară.
Cartofii, ouăle şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în octombrie, comparativ cu luna precedentă.
În acelaşi timp, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai mari creşteri de preţuri au fost consemnate în cazul energiei electrice, energiei termice şi al combustibililor.
Aceste date au fost prezentate vineri, 10 noiembrie, de Institutul Naţional de Statistică.
Astfel, preţul legumelor şi al conservelor de legume a crescut cu 7,66%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 6,63%, fructele proaspete cu 6,19 procente, iar cartofii cu 5,41%. Scumpiri au fost consemnate şi în cazul untului şi al produselor lactate.
Pe segmentul mărfurilor nealimentare, preţul energiei electrice a urcat cu 6,94%, al combustibililor cu 3,47 de procente, iar al energiei termice cu 1,96%.
Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la transportul aerian, citrice, zahăr, mălai şi tarifele la telefonie.
Autorităţile anunță controale în Piaţa Volantă din Timişoara, după ce au fost făcute mai multe plângeri prinvind provenineţa produselor.
Cererea mare de legume din aceasta perioadă îi face pe anumiți producători să cedeze tentației de a-și diversifica oferta achiziționând și revânzând produse din import, se arată pe pagina de Facebook a pieței volante din Timișoara.
Ca urmare, în urmatoarele zile vor fi făcute verificari acolo unde prin produsele oferite spre vanzare producatorii nu conving ca ar proveni din propria fermă.
Piaţa Volantă de la Stadion, în Timişoara, a fost deschisă în 2014. Anul acesta, au fost date amenzi de 2.000 de lei celor care îşi vindeau marfa aici fără să deţină aprobarea din partea administraţiei Pieţe SA, iar un cărăşan are interdicţie pe un an de zile să îşi comercializeze produsele aici, în urma neregulilor constatate la verificări.
Festivalul ”Toamna la gugulani” debutează joi, 5 octombrie, la Caransebes.
Până duminică, 8 octombrie, în piața centrală a municipiului, producători agricoli din Banat îi asteaptă pe vizitatori cu fructe, legume, brânzeturi, preparate din carne și alte produse tradiţionale.
În program se vor regăsi Ansambluri Folclorice din Banatul Montan, Banatul Sârbesc și alte zone etno-folclorice.
Manifestarea este organizată de Primăria Caransebeş, Casa de Cultură ”George Suru” și Serviciul Public Piaţa Gugulanilor.
După o contabilizare amănunţită, a unui an agricol capricios, specialiştii Direcţiei Agricole Caraş-Severin spun că grâul şi porumbul au totuşi ponderea cea mai mare în rândul culturilor înfiinţate de agricultorii din judeţ, de aproape 50 %. Acestea sunt urmate de suprafaţele cu plante furajere şi oleaginoase, de legumele în câmp şi cartofi.
Cel mai negativ aspect, susţin specialiştii, îl constituie suprafaţele de teren arabil rămase pârloagă, de aproximativ 37%.
Nici patrimoniul pomicol al judeţului nu este prea bogat. Din cele peste 11.000 de hectare doar puţin peste 4.000 reprezintă livezile productive, de mai ales măr şi prun, restul fiind plantaţii în declin sau livezi tinere neintrate pe rod.
Din statisticile specialiştilor în agricultură din Caraş-Severin, 787 de hectare reprezintă în prezent patrimoniul viticol al judeţului, din care suprafaţa de vii pe rod ocupă aproximativ 570. Din aceasta, o mare parte este ocupată de soiuri nobile şi restul de hibride aflate mai ales în sectorul gospodăriilor private din arealul oraşului Moldova Nouă.
În luna iulie rata anuala a preturilor de consum a urcat la 1,4%, fata de 0,9 procente in iunie, reiese din datele publicate de Institutul National de Statistică. Luna trecuta preţurile au crescut, in medie, cu 0,3 procente fata de iunie 2017, pe seama scumpirii marfurilor nealimentare si serviciilor, in timp ce marfurile alimentare au consemnat o usoara ieftinire. Cele mai semnificative scumpiri s-au inregistrat in iulie la energia electrica, peste 6,7%, si la oua, 1,2 procente. Ieftiniri au fost la cartofi, cu peste 9 la suta dar si celelalte legume,fructe si la conservele de legume.
Produsele alimentare româneşti respectă standardele de calitate în vigoare – după cum reiese din testele făcute de experţii sanitar-veterinari şi pentru protecţia consumatorului.
Au fost verificate 175 de probe de lapte, carne, miere, conserve, legume şi fructe din 11 hipermarketuri.
Marfa provenea din ţări ale Uniunii Europene, precum Germania, Spania Italia, Franţa şi Danermarca.
La analizele de laborator nu au fost găsite depăşiri ale valorilor înscrise pe eticheta obligatorie.
Singurul produs la care s-a descoperit o depăşire a procentului de fructoză admis şi a fost retras de pe piaţă, deşi nu punea în pericol sănătatea umană, a fost un tip de miere polifloră din Franţa
„Dintr-un lor de 11 probe analizate unul s-a dovedit a fi neconform cu o depășire de peste 50% cu un coefficient enzimatic care ne precizează condiția fructozei, fructoza fiind principal component chimică care se regăsește în miere. De menționat că această depășire nu produce un efect imediat asupra stării de sănătate, dar este o depreciere calitativă care produce la rândul lui o depreciere asupra structurii produsului”, a declarant preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.
Între timp, Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a adresat o scrisoare omologilor săi din Italia, Belgia Olanda şi Franţa în care le solicită să permită experţilor din ţara noastră să preleveze probe din produsele lor alimentare pentru a verifica dacă cele de la noi au într-adevăr un standard inferior, aşa cum s-a vehiculat.
Tineți post? Dacă nu știți ce să mai gătiți, noi vă propunem ca la cina din această seară să încercați un fel de mâncare special – Fantezie thailandeză. Iată rețeta:
INGREDIENTE
sare
cimbru
1 ţelină mică
4 fire ceapă verde
1 legatura pătrunjel
1 ardei verde
150 g porumb
1 ardei roşu
3 morcovi
400 g orez cu bob rotund
400 g roşii
3 lingurite ulei de măsline
PREPARARE
1. Se alege orezul, se lasă câteva minute în apă, apoi se pune la fiert. Se acoperă vasul cu un capac şi se lasă să fiarbă la foc mic.
2. Se curăţă morcovii, se rad pe răzătoarea mică şi se amestecă cu un praf de sare. Ardeii se spală, se curăţă şi se taie fâşii. Ceapa verde se toacă fin. Ţelina se curăţă, se spală, se taie cuburi mari şi se pune la fiert. Când se înmoaie, se scurge şi se pasează.
3. După ce a fiert şi s-a răcit, orezul se amestecă cu porumbul, ceapa verde, piureul de ţelină şi pătrunjelul tocat fin. Compoziţia trebuie să fie tare. Cu mâinile umezite, se formează bile din compoziţia de orez.
4. Morcovii raşi şi fâşiile de ardei se înăbuşă într-o tigaie, cu o linguriţă de ulei de măsline şi o căniţă de apă. Roşiile se spală, se curăţă de pieliţe şi se zdrobesc în blender. Când legumele din tigaie s-au înmuiat, se adaugă roşiile, un praf de sare şi cimbru.
5. Bilele de orez se servesc garnisite cu fâşii de legume şi cu sos din belşug.
Zupa, cum spun bănăţenii, este un element obligatoriu al meselor tradiţionale de duminică. Este galbenă-aurie, datorită păsărilor grase, de curte. Cu găini de la Gostat nu iese cum trebuie, sau măcar dacă ar mai fi Gostatul din trecut, nu Supermarketul de azi. Chiar dacă se fierb mai mult (şi tot ramân greu de consumat ca atare), găinile batrâne fac mai bine zupei decât orataniile tinere din ogradă. Făcută din cocoş, zupa devine un deliciu al duminicilor speciale, iar dacă se organizează o duminică aleasă, mai sofisticată, atunci se impune zupa de fazan.
Ingrediente: un cocoş (sau o găină, depinde ce va prisoseşte în ogradă sau cine face mai multa mizerie/gălăgie), rădăcinoase (morcovi, rădăcina de pătrunjel, păstârnac), 1 ceapă, verdeaţă (patrunjel), sare, piper. Pentru tăieţei aveţi nevoie de puţină faină şi de un ou. Înainte sa vă apucaţi de zupă, preparaţi tăieţeii. Trebuie să fie de casă şi cât mai lungi. La prăvălie sunt gata rupţi şi nu dau aspectul originar, plus că se dezintegrează imediat şi tulbură compoziţia.
Cocoşul se cinătuieşte (cum ar zic bunicile de la ţară), adică se taie în bucăţi potrivite. Dacă există condiţii pentru a fierbe orătania întreagă, reţeta originală aşa este. Se spală bine şi se pune la fiert alături de legumele curăţate şi o lingură de sare. Pe tot parcursul fierberii se lasă focul cât mai mic, chiar dacă sunteţi tentaţi să grăbiţi mâncarea pentru că va e foame sau vin musafirii. Abţineti-va! Trageţi de timp! Cu cât va fierbe mai mult, în timp şi clocote mici, cu atât supa va fi mai limpede şi mai gustoasă. Şi în permanenţă staţi cu lingura în ea, să luaţi spuma, ca să obtineţi o zeamă cât mai limpede şi curată.
Carnea şi zeama se pun la loc în oală (ar fi grozav să o spalaţi şi să o clătiţi bine) şi se întorc pe foc. Se adaugă tăieţeii, legumele tăiate (unii peferă să renunţe la legume, sau, dacă le pun, le scot imediat după ce consideră că au dat gust nobil fierturii) şi, eventual, verdeaţa. Dacă puneţi mănunchiul de frunze, puteţi, de asemenea, să le scoateţi pe parcurs. Frunze de pătrunjel se pot adăuga şi ulterior zupei, direct de pe o farfurioară aşezată la colţul mesei. Conferă o pospeţime grozavă! Poftă bună!
Motivul : nu existau documente legale de provenineţă pentru marfă.
Oamenii legii au dat şi amenzi de peste 80 000 de lei, în urma unui control la o piaţă agroalimentară din cartierul Stupini.
Purtătorul de cuvînt al Poliţiei Braşov, comisarul şef Liviu Naghi, a anunţat că acţiunea s-a desfăşurat pentru verificarea legalității actelor și faptelor de comerț cu legume fructe.
Aceasta a fost infiinţată de specialiştii Centrului de Cercetări Biologice din Jibou.
Ei au început să colecteze material biologic de la cele mai cunoscute soiuri de roşii româneşti, intâlnite în judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor.
Programul vizează şi demonstraţii practice pentru populaţie, care va avea posibilitatea de a face diferenţa între o legumă coaptă forţat în hale industriale şi una românească, obţinută din grădinile oamenilor.
Noua unitate are rolul de a conserva cât mai multe soiuri de legume şi fructe întâlnite în zona Transilvaniei.
Grădina a fost amenajată pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.
Aici există floarea soarelui, ceapă, roşii, varză şi chiar pepeni.
Ideea le aparţine unor voluntari, spune Iuliana Popescu, de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Capitalei
Astfel de grădini ar putea fi amenajate şi pe acoperişurile altor clădiri din oraş.
În Occident grădinile comunitare asigură necesarul de legume pentru familiile care le cultivă, însa aduc şi profit.
Legumele cultivate sunt vândute către restaurante sau pieţe.
Potrivit președintelui Asociației Fermierilor din județul Ilfov, fermierii aveau așteptări mai mari în 2014 la producția de grâu, comparativ cu anul trecut.
Acestea au fost raportate la cheltuielile făcute pentru aplicarea tehnologiilor și la costul inputurilor.
Situația nu este favorabilă nici la porumb și floarea soarelui, pentru că există zone cu băltiri, chiar dacă culturile sunt bine dezvoltate.
Reamintim că în primăvara acestui an, a fost programată însămânțarea unei suprafețe de peste 5 milioane de hectare, în special cu porumb și floarea-soarelui, dar și cu sfeclă de zahăr, cartofi, legume în câmp sau plante medicinale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
