Atelier pentru Jurnaliști, 15 – 16 octombrie 2019

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iulie 2019, 09:08

Freedom House organizează cel de-al doilea atelier ce urmărește să sprijine jurnaliștii aflați în dificultate, folosind o abordare multidisciplinară, pentru crearea de noi competențe și facilitarea accesului la formarea profesională.
Vom oferi jurnaliștilor care au fost hărțuiți sau care au nevoie de sprijin bune practici și abilități pentru a lucra sub presiune, pentru a proteja libertatea presei și libertatea de exprimare. Pentru a realiza acest lucru, vom organiza ateliere în care jurnaliști cu experiență, avocați și procurori vor împărtăși bune practici și vor elabora proceduri de gestionare a crizelor.

În cadrul sesiunilor din atelier vom aborda printre altele și următoarele subiecte:

• Ce faci când ești amenințat / agresat datorită materialului jurnalistic pe care l-ai produs?
• Cum te aperi când ești dat în judecată?
• Cum îți protejezi cariera?
• Studii de caz relevante prezentate de jurnaliști

Invităm jurnaliștii interesați de subiectele menționate să aplice pentru a participa la acest atelier. În caz că numărul jurnaliștilor este mai mare decât locurile disponibile, vom selecta jurnaliștii astfel:

• au prioritate jurnaliștii care fac muncă de investigație
• vom selecta doar un jurnalist per redacție/publicație
• dacă au demonstrat etică și integritate în experiența lor profesională.

Atelierul va avea loc la American Corner din cadrul Bibliotecii Naționale din București, în 15 și 16 octombrie, între orele 9:30 și 17:00. Acoperim cheltuielile de transport și cazare pentru jurnaliștii din presa locală.
Jurnaliștii pot aplica până în data de 31 iulie (ora 24:00) trimițând un CV / o biografie la adresa de mail madalina@freedomhouse.ro

Proiect susținut de Ambasada SUA în România

Aspecte controversate ale Directivei Europene privind drepturile de autor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2019, 11:23

Aspectele controversate ale Directivei Europene privind drepturile de autor au dus la amânarea negocierilor privind reforma normelor UE în acest domeniu

Articolele 11 şi 13 ale Directivei Europeane privind drepturile de autor, au stârnit mari controverse şi au dus la amânarea negocierilor pe această temă, între Consiliul, Parlamentul şi Comisia Europeană.

Cele două articole prevăd introducerea aşa-numitei ‘link tax’ (care oferă editorilor posibilitatea de a cere o taxă de utilizare a conţinuturilor lor din partea unor platforme precum Google) şi care cer aceloraşi platforme să verifice că materialele încărcate online nu încalcă legile copyright-ului.

Unii consideră că Directiva Europeană privind drepturile de autor periclitează libertatea de exprimare pe internet, iar alţii susţin în schimb că noua directivă poate pune capăt ”hoţiei digitale” în materie de drepturi de autor.

În vizorul discuţiilor au fost luate şi aspecte referitoare la „meme” – expresii creative (text, foto, video, hyperlink, site, hashtag, expresii personalizate etc.) – care sunt utilizate frecvent ca glume online și sunt apreciate mai ales de generațiile mai tinere, care ar putea fi limitate, amendate şi chiar anulate prin propunerea reformării normelor UE privind drepturile de autor.

Corupţia în Bulgaria este peste tot în guvernare, potrivit unui raport al SUA

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2018, 08:32

Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.

Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.

În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit  încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.

Corupţia omniprezentă

În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.

Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că  schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.

Condiţii proaste în închisori

O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.

Problema romilor

Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.

În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)

Mass – media rămân într-o poziţie dificilă

Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.

Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.